831 matches
-
Polonia; o Ungaria; o Republica Democrată Germană. -La nivel global au existat eforturi constante, de limitare a influenței regimurilor totalitare: o au fost încheiate tratate și alianțe internaționale care au avut ca scop izolarea militară și diplomatică a unor state revizioniste: Germania, Ungaria, Bulgaria: Mica Înțelegere (7 iunie 1921); Înțelegerea Balcanică (9 februarie 1934); Pactul Briand-Kellogg (27 august 1928). o Liga Națiunilor a încearcat să elimine războiului, ca soluție de rezolvare a conflictelor, dar a eșuat din lipsa unor mijloace care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
reușit să-și realizeze obiectivul.. 2. Politica externă a României în perioada interbelică Politica externă a României în perioada interbelică a avut ca obiectiv de bază apărarea independenței și a granițelor întregite în 1918. -România s-a confruntat cu politica revizionistă a statelor vecine, care doreau o parte din teritoriile românești: o Uniunea Sovietică; o Ungaria; o Bulgaria. -Pentru a menține situația din 1918 (România Mare), România s-a bazat pe: o convingerea că Franța și Marea Britanie (principalele autoare ale “sistemului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
apărarea păcii; o ideea realizării unor alianțe regionale. -În planul relațiilor internaționale România: o a acționat în direcția creșterii rolului Societății Națiunilor în politica mondială; o a militat pentru adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare și de descurajare a statelor revizioniste. ca o recunoaștere a eforturilor depuse de România, ministrul de externe Nicolae Titulescu a ocupat funcția de președinte al Adunarii Generale a Societății Națiunilor (1930 și 1931). -Interesele României erau apropiate de cele ale statelor nou formate în Europa Centrală
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unui regim de dictatură. -Premisele pe care s-a constituit politica externă românească în vederea apărării integrității teritoriale și a independenței țării au fost false: Franța și Marea Britanie, pe care se conta ca apărătoare ale statu-quo-ului, au făcut compromisuri cu statele revizioniste; Societatea Națiunilor a fost incapabilă să mențină pacea, datorită lipsei mijloacelor; alianțele regionale, Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică, au fost utile României, însă nu erau suficiente pentru a opri revizionismul german sau sovietic Acordul de la München (septembrie 1938), prin care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Baruch n-a avut. Înainte de toate ar trebui să-i telefonez lui Țvi, al cărui frate e șef de secție la spitalul Hadassa de pe Muntele Scopus. Să Încerc să-i fac rost de o rezervă cu toate micile răsfățuri necesare. Revizionistul ăsta Încăpățânat nici n-o să vrea să audă cuvântul „spitalizare“. O să erupă ca un vulcan. De fapt, de ce n-aș ruga-o pe Yael să Încerce să-l Înmoaie un pic? Are pentru ea o slăbiciune veche. I-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ce părere ai, Yael? Poate vorbești tu cu el ca de la om la om Într-una din zile să se lase internat pentru niște analize? A avut Întotdeauna o slăbiciune pentru tine, numai tu poți să Înmoi puțin Încăpățânarea lui revizionistă. Care ilustrează exact lucrul la care m-am gândit când am spus că În Ierusalim fiecare a doua persoană e un Mesia. Ei, și ce-i cu asta? Fiecare din noi e un pic ridicol În ochii celui care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Pă când faima mea creștea, mandea am auzit cum clopoțea strident chemarea telurică și nu l-am negat. Niște luni mai Încolo, Editura Molly Glus mi-a publicat broșura dă conciliere Cheile neoiordanismului, rodu cercetării și a unei zeloase ardori revizioniste. Fără să disprețui respectu care Îl merită figura lu Urquiza, m-am cufundat În apele la iordanism, unde făcea d-acu bras José Hernández, care și-a pus pretenarii dă familie să-i spună Gaucho Martín Fierro. — Îmi aduc bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
două mari categorii. Din prima categorie fac parte acele alianțe care și-au propus drept obiectiv principal respectarea ordinii internaționale stabilită prin tratatele de pace și prin Pactul Societății Națiunilor. În a doua sunt incluse diferite coaliții încheiate de statele revizioniste, al căror obiectiv fundamental urmărea modificarea status-quo- ului teritorial și politic rezultat în urma primului război mondial, eroziunea ordinii internaționale bazate pe principiile incluse în Pactul Societății Națiunilor ca și destabilizarea situației europene și dincolo de frontierele continentului. Acordurile prin care s-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Carp și pe d. mi-nistru de esterne, cari amândoi acuzaseră opoziția de lipsă de argumente. D-sa a dovedit că a fost un moment, acela al demisionărei cabinetului roșu, în care majoritatea Adunării, precum și noul cabinet Brătianu, erau pentru proiectul revizioniștilor condiționali, deci a majorității delegaților. D-sa a rezumat din nou toate argumentele opozițiunii, a arătat că în proiect, fiind vorba de exercitarea de drepturi, acest cuvânt "exercițiu" cuprinde în sine ideea emancipării, ideea unor drepturi preexistente reformei de față
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru "forța dreptului", care să se impună în fața "dreptului forței". 5 Un loc important îl ocupă analiza contextului internațional și intern în care Nicolae Titulescu a fost înlăturat din guvern, la 29 august 1936. Este prezentată politica agresivă a puterilor revizioniste și atitudinea conciliatoristă a marilor democrații occidentale.Se evidențiază faptul că invadarea Ethiopiei de catre trupele italiene, în 1935, ocuparea zonei demilitarizate a Rinului de catre armata germană în martie 1936, nu au generat riposta cuvenită din partea principalelor state care se declarau
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei 43. Inițial, se avea în vedere ca această alianță să cuprindă toate statele balcanice. Bulgaria și Albania au refuzat să se alăture acestei noi alianțe. Albania era sub influența Italiei, iar Bulgaria fiind un stat revizionist dorea încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
celei externe. Politica de securitate colectivă promovată de ministrul de externe român nu mai era considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești datorită creșterii influenței germane în Europa. Politica titulesciană devenise astfel un adevărat „baraj” pentru puterile revizioniste ale vremii. Desprindem în continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a demiterii a fost și scandalul generat de deturnarea din inițiativa ministrului român de externe, spre Spania republicană, în timpul războiului civil spaniol, a unei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
indignat pe regele Carol al II-lea. De asemenea, Titulescu a combătut și acea convenție internațională, semnată de Franța și Marea Britanie, care privea neintervenția în războiul civil spaniol, la care aderase și România, conștientizând pericolul unei atitudini pasive față de valul revizionist german 76. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Uniunii Sovietice, Litvinov, nu era împuternicit cu puteri depline pentru a semna acest document. Prin încheierea acestui document, Titulescu urmărea ca sovieticii să-și micșoreze tendința de cucerire a teritoriilor românești. Acest fapt ar fi avut ca efect diminuarea acțiunilor revizioniste ale Ungariei și Bulgariei 86. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. Contracarând această acuzație, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acestuia, exprimat prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”133, care a fost îndeplinit, acela de afirmare a României pe plan internațional și de păstrare a independenței și integrității teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. 133 Ion M. Oprea , Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. Demiterea lui Nicolae
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
fost înlăturat din funcție. După înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească păstrează aceleași linii directoare 159 însă devine una care putea să se “muleze” pe realitățile vremii astfel încât să se evite izolarea diplomatică a statului român 160 iar solicitările statelor revizioniste la adresa României să nu poată fi puse în practică. La momentul respectiv, una dintre prioritățile politicii 158 “Scânteia“, anul al V-lea, nr. 1081, 1 decembrie 1936. 159 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
determinat îngrijorări serioase la București, cu atât mai mult cu cât italienii susțineau revizuirea Tratatului de la Trianon, chair dacă recomandau ca această revizuire să se facă pe cale pașnică 162. Semnarea Acordului de la München (septembrie 1939) a dus la accentuarea presiunilor revizioniste față de România, iar evoluția evenimentelor internaționale din 1938 și 1939 a încurajat revendicările Ungariei asupra Transilvaniei. Eugen Cristescu, referindu-se la politica externă românească de după momentul demiterii lui Titulescu, declara la 7 aprilie 1950 că: “Organismele politice ce 161 Ibidem
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Franței nu era unul infailibil. Însă acesta nu areușit să disloce sistemul Micii Înțelegeri. În această situație, a avut câștig de cauză ideea securității colective ceea ce presupunea încheierea unor pacte de asistență mutuală între state pentru a împiedica acțiunile statelor revizioniste. Politica de securitate colectivă era susținută de două mari puteri ale vremii: Franța și Uniunea Sovietică. Totodata aceasta reprezenta una dintre ideile principale ale politicii titulesciene. În acest sens președintele Consiliului Francez, Louis Barthou, declara în Parlamentul României la 21
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
61. Prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Această idee titulesciană nu a obținut acordul unanim al clasei politice românești. La 12 iulie 1935 regele și guvernul l-au autorizat pe diplomatul român
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
care priveau circulația feroviară între România și Uniunea Sovietică și repararea unui pod peste Nistru 79 . Trebuie subliniat faptul că aceste negocieri aveau loc pe fundalul deteriorării accentuate a situației politice internaționale determinată, pe de o parte, de acțiunile statelor revizioniste iar, pe de altă parte, de politica conciliatoristă practicată de Marea Britanie și Franța în privința amenințărilor la adresa păcii. Astfel în octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia, pe care o va anexa în mai 1936 iar la 7 martie 1936 Germania a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997, p. 335. 71 68 Considerăm că ministrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Tratatul nu a mai putut fi semnat deoarece ministrul de externe român a fost înlocuit din funcție la 29 august 1936, partea sovietică calificând acest eveniment
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Franței nu era unul infailibil. Însă acesta nu areușit să disloce sistemul Micii Înțelegeri. În această situație, a avut câștig de cauză ideea securității colective ceea ce presupunea încheierea unor pacte de asistență mutuală între state pentru a împiedica acțiunile statelor revizioniste. Politica de securitate colectivă era susținută de două mari puteri ale vremii: Franța și Uniunea Sovietică. Totodata aceasta reprezenta una dintre ideile principale ale politicii titulesciene. În acest sens președintele Consiliului Francez, Louis Barthou, declara în Parlamentul României la 21
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]