32,806 matches
-
condiții care să fie fundamentate pe criterii esențiale ce trebuie interpretate restrictiv. ... 12. Autorii subliniază că nici propunerea de revocare a președintelui Senatului și nici Hotărârea Senatului nr. 131/2021 nu invocă norme regulamentare concrete și relevante în susținerea demersului de revocare. ... 13. Prin comparație, art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează procedura revocării președintelui acestei Camere, prevede următoarele: „Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Autorii subliniază că nici propunerea de revocare a președintelui Senatului și nici Hotărârea Senatului nr. 131/2021 nu invocă norme regulamentare concrete și relevante în susținerea demersului de revocare. ... 13. Prin comparație, art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează procedura revocării președintelui acestei Camere, prevede următoarele: „Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Camerei Deputaților, care reglementează procedura revocării președintelui acestei Camere, prevede următoarele: „Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus și căruia îi aparține funcția de președinte al Camerei Deputaților.“ Astfel, autorii menționează necesitatea existenței unei simetrii juridice și a reglementării într-o modalitate similară a aceleiași
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de către liderul grupului parlamentar care l-a propus și căruia îi aparține funcția de președinte al Camerei Deputaților.“ Astfel, autorii menționează necesitatea existenței unei simetrii juridice și a reglementării într-o modalitate similară a aceleiași instituții juridice, cea a revocării președintelui unei Camere a Parlamentului. Având în vedere că la baza acestei instituții stau atât dispoziții constituționale, cât și principii statuate în jurisprudența Curții Constituționale, este evident că nu pot exista reglementări de rang inferior care să fie în opoziție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
două Camere ale Parlamentului. ... 14. În continuare, autorii sesizării susțin că hotărârea criticată încalcă art. 24 din Constituție. Pornind de la cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, în care se recunoaște posibilitatea de revocare a președintelui Camerei doar în cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care decizia de revocare se ia într-un mod arbitrar și aleatoriu, doar în virtutea realizării unei majorități matematice a voturilor, suficientă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care decizia de revocare se ia într-un mod arbitrar și aleatoriu, doar în virtutea realizării unei majorități matematice a voturilor, suficientă adoptării
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care decizia de revocare se ia într-un mod arbitrar și aleatoriu, doar în virtutea realizării unei majorități matematice a voturilor, suficientă adoptării unei asemenea decizii. Este invocată în acest sens Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021. Astfel, chiar în situația în care
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
suficientă adoptării unei asemenea decizii. Este invocată în acest sens Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021. Astfel, chiar în situația în care principiul deciziei majoritare ar sta drept temei al alegerii unui nou președinte al Senatului, neconstituționalitatea hotărârii de revocare nu poate fi acoperită prin raportare la încălcarea dreptului la apărare al președintelui Senatului revocat în mod arbitrar. ... 15. În fine, autorii sesizării susțin că, în temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) coroborate cu art. 63 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a Constituției, a hotărât că președintele Senatului este ales pentru un mandat de 4 ani. Or, prin hotărârea ce face obiectul controlului de constituționalitate, Parlamentul a acționat contrar modului suveran în care a hotărât poporul. Încălcarea voinței poporului român prin revocarea președintelui Senatului contrar prevederilor constituționale, care nu permit o astfel de procedură, echivalează cu o încălcare a art. 2 alin. (2) din Constituție „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu“. În același sens se exprimă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
parlamentar decât grupul parlamentar din care făcea parte, în toate celelalte decizii ale instanței de contencios constituțional, aceasta a dispus respingerea, ca neîntemeiate sau ca inadmisibile, a sesizărilor care au vizat hotărâri ale Senatului și ale Camerei Deputaților privitoare la revocarea din funcție a președintelui Senatului, încetarea de drept a mandatului președintelui Senatului sau vacantarea funcției de președinte al Camerei Deputaților. De asemenea, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe ocazii și cu privire la dispozițiile din Regulamentul Senatului și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de drept a mandatului președintelui Senatului sau vacantarea funcției de președinte al Camerei Deputaților. De asemenea, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe ocazii și cu privire la dispozițiile din Regulamentul Senatului și din Regulamentul Camerei Deputaților referitoare la revocarea din funcție a președinților celor două Camere, respectiv la revocarea din funcție a membrilor Birourilor permanente ale celor două Camere. Din analiza sistematică a deciziilor Curții rezultă că președinții Camerelor Parlamentului sunt aleși pe durata mandatului Parlamentului, dar mandatul lor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
președinte al Camerei Deputaților. De asemenea, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe ocazii și cu privire la dispozițiile din Regulamentul Senatului și din Regulamentul Camerei Deputaților referitoare la revocarea din funcție a președinților celor două Camere, respectiv la revocarea din funcție a membrilor Birourilor permanente ale celor două Camere. Din analiza sistematică a deciziilor Curții rezultă că președinții Camerelor Parlamentului sunt aleși pe durata mandatului Parlamentului, dar mandatul lor poate înceta înainte de termen în caz de revocare, conform
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
la revocarea din funcție a membrilor Birourilor permanente ale celor două Camere. Din analiza sistematică a deciziilor Curții rezultă că președinții Camerelor Parlamentului sunt aleși pe durata mandatului Parlamentului, dar mandatul lor poate înceta înainte de termen în caz de revocare, conform art. 64 alin. (2) din Constituție. Revocarea poate fi dispusă atât ca sancțiune juridică, cât și în considerarea unor raporturi politice, pentru considerente independente de vinovăția președinților celor două Camere în exercitarea atribuțiilor (Decizia nr. 601 din 14 noiembrie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ale celor două Camere. Din analiza sistematică a deciziilor Curții rezultă că președinții Camerelor Parlamentului sunt aleși pe durata mandatului Parlamentului, dar mandatul lor poate înceta înainte de termen în caz de revocare, conform art. 64 alin. (2) din Constituție. Revocarea poate fi dispusă atât ca sancțiune juridică, cât și în considerarea unor raporturi politice, pentru considerente independente de vinovăția președinților celor două Camere în exercitarea atribuțiilor (Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
atribuțiilor (Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012 și Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012). ... 19. Biroul permanent al Senatului arată că „primul caz de revocare (ca sancțiune juridică) se dispune pentru existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției, ale legilor sau ale Regulamentului, motivele revocării având, așadar, caracter obiectiv. Pe cale de consecință, trebuie arătate și motivate în cuprinsul propunerii de revocare. Al doilea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
2012 și Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012). ... 19. Biroul permanent al Senatului arată că „primul caz de revocare (ca sancțiune juridică) se dispune pentru existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției, ale legilor sau ale Regulamentului, motivele revocării având, așadar, caracter obiectiv. Pe cale de consecință, trebuie arătate și motivate în cuprinsul propunerii de revocare. Al doilea caz de revocare are în vedere două situații distincte. Pe de o parte, se poate dispune încetarea de drept a mandatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
caz de revocare (ca sancțiune juridică) se dispune pentru existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției, ale legilor sau ale Regulamentului, motivele revocării având, așadar, caracter obiectiv. Pe cale de consecință, trebuie arătate și motivate în cuprinsul propunerii de revocare. Al doilea caz de revocare are în vedere două situații distincte. Pe de o parte, se poate dispune încetarea de drept a mandatului președintelui uneia dintre Camere, ca urmare a retragerii sprijinului politic pentru acesta de către grupul parlamentar din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
juridică) se dispune pentru existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției, ale legilor sau ale Regulamentului, motivele revocării având, așadar, caracter obiectiv. Pe cale de consecință, trebuie arătate și motivate în cuprinsul propunerii de revocare. Al doilea caz de revocare are în vedere două situații distincte. Pe de o parte, se poate dispune încetarea de drept a mandatului președintelui uneia dintre Camere, ca urmare a retragerii sprijinului politic pentru acesta de către grupul parlamentar din care face parte, ca urmare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sens Decizia nr. 805/2012)“. ... 20. Coroborând considerentele din Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2020 referitoare la principiile privind alegerea președinților celor două Camere cu cele expuse de Curtea Constituțională în Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, conform cărora „revocarea reprezintă o modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent“, Biroul permanent al Senatului apreciază că „cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a-și stabili, în virtutea autonomiei parlamentare, un set de reguli pe
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
configurației politice și al principiului deciziei majoritare, își pot desemna sau revoca reprezentanții în comisiile parlamentare și în birourile permanente, respectiv aleg, revocă sau dispun încetarea de drept a mandatului președintelui fiecărei Camere. Cu alte cuvinte, pentru ca alegerea sau revocarea președintelui unei Camere a Parlamentului să întrunească exigențele constituționale, procedura parlamentară trebuie să respecte în mod necesar cel puțin toate principiile constituționale enunțate în Decizia nr. 25/2020, fiind rezultatul aplicării unitare și sistematice a normelor constituționale care le reglementează“. ... 21
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
mod necesar cel puțin toate principiile constituționale enunțate în Decizia nr. 25/2020, fiind rezultatul aplicării unitare și sistematice a normelor constituționale care le reglementează“. ... 21. În concluzie, Biroul permanent al Senatului susține că „motivul invocat de autorul sesizării, conform căruia revocarea prevăzută la art. 64 alin. (2) din Constituție nu poate fi decât o sancțiune juridică în considerarea răspunderii juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a regulamentului, este eronat prin raportare la situațiile instituționale apărute de-a lungul timpului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituționale. Pe cale de consecință, ar trebui respins ca neîntemeiat“. ... 22. Cu privire la presupusa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, ca urmare a faptului că nu există o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura revocării președintelui Senatului, Biroul permanent al Senatului arată că, în conformitate cu prevederile constituționale prevăzute la art. 61 și 64 din Constituție și cu jurisprudența Curții Constituționale, principiul autonomiei parlamentare presupune că fiecare Cameră este în drept să își stabilească, în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Curții nr. 805 din 27 septembrie 2012, potrivit cărora „lipsa reglementării datorate neîndeplinirii obligației Senatului de a pune de acord textele constatate neconstituționale cu dispozițiile Constituției nu constituie un impediment pentru ca o anumită instituție juridică - cum este cea a revocării președintelui Senatului - să fie operantă. Sistemul legislativ este astfel conceput încât, aplicând principiul ierarhiei actelor normative și parcurgând drumul de la norma specială la cea generală, să identifice norma juridică aplicabilă unei situații ce, aparent, nu își găsește reglementare juridică
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
motivele și condițiile în care membrii birourilor permanente, inclusiv președinții acestora, pot fi revocați, „rezultă că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente, în care sunt incluși și președinții Camerelor“. ... 24. În fine, raportat la argumentul privind principiul simetriei juridice invocat de autorii sesizării, Biroul permanent al Senatului arată că „în mod eronat aceștia confundă principiul simetriei cu principiul analogiei
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]