386 matches
-
intrate de multă vreme în domeniul istoriei, ceea ce înseamnă, bineînțeles, recunoașterea, chiar în exces, a formelor dreptului de proprietate de la data preluării bunurilor. Nu se poate pretinde însă legiuitorului din anul 2001 să ocrotească până la ultimele detalii ale unor reglementări revolute - în temeiul noii Constituții a României din 1991 - forme de organizare și de proprietate care au existat în urmă cu 60 de ani, sub imperiul a cu totul alte reglementări constituționale. Nici Constituția nu poate, bineînțeles, să cuprindă prevederi retroactive
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
enunțării, cât și identificat cu el. Acest lucru ar explica nehotărîrea cititorilor în fata acestui tip de forme: ei le interpretează atât ca pe niște evenimente disociate de prezent, cât și ca pe o reactualizare, o "reînviere" a unor evenimente revolute. Anna Jaubert 115, la rândul ei, propune să considerăm că "prezentul își generează propria actualitate, își transportă propriul reper, cîștigându-și astfel autonomia față de mediu"; prezentul nu se mulțumește să ia cunoștință de coincidența dintre proces și reperul reprezentat de actul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
teologic, la verbul său. Nichifor Crainic a fost, indiferent ce s-ar spune, un mare scriitor. In spațiul teologiei românești, nici nu cred că a fost egalat în privința scriiturii, chiar dacă el opera cu anumite categorii etno teologice care astăzi sunt revolute. A.S.: Pentru că v-am simțit deschis, vreau să vă fac o ultimă provocare. Preot fiind, v-ați gândit vreodată la faptul că monahul Nicolae De la Rohia ar putea fi canonizat de Biserica Ortodoxa Română? R.D.M.: Sincer, nu. A.S.: Vi se
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
poate uita de el. Numele său trebuie căutat deci printre cei de o altă meserie. Istoria în șase cuvinte „Erau ziare, evenimente/ De vremuri grave, sau de regret-”. Evident, aceste versuri din „Ecou tîrziu” (1936 )1) se referă la perioade revolute, dar care fac parte din biografia lui Bacovia. La care anume? Detaliat, nu se poate răspunde. în cuvîntul „evenimente” încap atît cele notate de „filozoful proletar” în poezia „Amurg”2) cît și o mulțime de alte „îngrijorări politice” și „fapte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cortinei de Fier și, din nefericire, nici din interiorul aparatului de putere din țară. Mesajele de Crăciun pe care Majestatea Sa le trimitea prin intermediul Europei Libere erau mai curând percepute în țară drept un pigment exotic, amintire a unui timp revolut, un fragment resuscitat din cartea de istorie al cărui potențial subversiv era, din nefericire, mult mai scăzut decât colindele pe care, cu dibăcie, le transmiteau angajații secției românești ai acestui post de radio, excepțională armă de propagandă și luptă împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de timp, să-și agonisească o remarcabilă bibliotecă personală de specialitate și să- și lărgească permanent orizontul cognitiv prin lecturi variate, depășind cu mult cerințele atribuțiilor de la catedră. Fire iscoditoare și pasionată de a decodifica sensul veridic al realităților lumii revolute, Ion Cernat s-a simțit adesea derutat de colportarea în istoriografia națională a unor interpretări nebuloase sau neconvingătoare, de îndelunga perpetuare a aspectelor controversate, de ignorarea anumitor teme nelipsite de relevanță etc. Aceste considerente l-au determinat să arunce în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Bacăului, deși e cam la fel de vechi în funcție. Țărăniștii au supraviețuit politic numai acolo unde condițiile economice au fost apropiate economiei de piață și acum încearcă o relansare tocmai din această poziție. Ciuhandu nu mai promovează vechiul anticomunism revanșard și revolut, nu vrea să-i excludă pe foștii comuniști și securiști din viața publică. Anticomunismul său e aplicat societății noastre de tip oligarhic-mafiot, cu tendință sud-americană. Dincolo de mesajul generic către „omul care lucră“, el are mesaje specifice pentru fermieri, și nu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
plan: pornografia canonică are menirea de a fi dominantă. Desigur, o dată cu trecerea timpului, dimensiunea asocială a unor texte de genul celor scrise de Sade este mai puțin evidentă pentru cititori, care le percep mai degrabă drept mărturii despre o epocă revolută, deși nu trebuie totuși să eliminăm ceea ce le desparte de pornografia canonică a epocii respective. Este semnificativ faptul că, la Sade, expunerile filozofice ocupă o parte destul de importantă: din momentul în care autorul renunță la principiul satisfacției împărtășite, punând la
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o dimensiune estetică tot mai mare atunci când s-a impus fotografia color, o piață restrânsă a discurilor de vinil trăiește în umbra celei de CD-uri. Nu încape nici o îndoială că operele pornografice vechi, tocmai pentru că țin de o vârstă revolută, vor fi valorizate: vor fi exhumate, clasificate, comentate, comunități întregi de amatori se vor forma în jurul lor. Nu producția pornografică scrisă este cea amenințată, ci formele ei tradiționale: prin natura ei, sexualitatea este o chestiune de limbaj, indiferent dacă e
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
din București datele spirituale, sacre și simbolice ale mitologiei Sfântului Ilie și ale unei alt fel de meteorologii. A celei cu care au trăit bunicii și străbunicii noștrii. Ea nu era expresia unei culpabile și rușinoase înapoieri culturale, a unui revolut primitivism, a unei precare dotări tehnice, cum ar fi dispuși să creadă snobii, proștii sau agnosticii fițoși. În joc era o relație intimă, profundă, a omului cu natura. Era și priceperea unora de a manipula forțele cosmice în folosul comunității
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"524. Istoricul este interesat de exactitatea evenimentelor prezentate, iar detenta temporală permite jurnalistului raportarea la modele și timpuri istorice revolute, într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aveau să-i spulbere definitiv convingerile. În fond, dacă stăm să ne gândim mai pe-ndelete, Nicolae Labiș - cel care visa și propovăduia prin poezia lui o „Luptă cu inerția” dogmatică, cu birocrația și cu toate celelalte „tare” ale unui timp revolut - a fost și a intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
literatură să le fi putut parcurge în liniște și cu răbdare. Nici școlile prin care i-a fost dat să treacă la Fălticeni, la Iași ori la București nu aveau cum să-i deschidă orizonturi spirituale largi într-o vreme revolută în care dascălii, aproape cu toții se aflau sub spectrul amenințător al posibilelor „pete” ce li s-ar fi putut găsi la dosarul personal. La „Școala de Literatură” din Capitală, Labiș, constrâns de o programă burdușită de ideologie și dogmatism, va
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
imaginilor acestor zămisliri uriașe". Viziunea care anulează în totalitate inepta teorie a audiției colorate. Sonetul e și o ilustrare directă a metodei aplicate de autorul "Unui anotimp în infern: asemeni astrologilor, care realizează cantitativ cutare eclipsă ori cutare catastrofă cosmică revolută, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singură diferență doar, că investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ". Nu altceva vom afla în volumul Joc secund la care se cere o adecvare a interpretării
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
arhitect�, dedicat? arhitecturii vernaculare, prezentat? la Museum of Modern Art de la New York, �n 1965, de B. Rudofsky, joac?, f?r? �ndoial?, de asemeni un rol �n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Sfanțului Ioan, sunt următoarele observații asupra metodei rimbaudiene: Departe de-a fi aplicarea unui adevăr, de altfel îndoielnic, de psihologie excepțională, sonetul Vocalelor ilustrează propria metodă a lui Rimbaud; asemeni astronomului, care realizează cantitativ cutare eclipsă ori cutare catastrofă cosmică revoluta, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singura diferență doar, ca investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ [s.n.]77. Poemul rimbaudean nu este o aplicație de "psihologie excepțională", i.e. audiție colorată (aluzie la
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
realizează de omonimie parțială (Alexandru/Alessandrini, A(d)riana/Adina), de sinonimie între nume, supranume și formule de adresare: Vasile-Împărăteasa-Excelență, precum și relații de opoziție: Trandafir-Vidrighin, patroni de restaurante (restaurantul frecventat de ghicitor este al lui Trandafir, exponent al unei lumi revolute, în care radioul n-a înlocuit gramofonul). Numele lui Alessandrini se raportează la numele protagonistului (într-o variantă italienizată) așa cum numele Adinei se naște prin raportare la cel al Adrianei (un semn care se raportează la alt semn, într-o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nord-americane”, mai ales cele de ultimă oră, recolta ultimelor decenii. E imposibil de ignorat fervoarea admirativă a „noii critici”, care, ridicând osanale nediferențiate față de tot ce vine de peste ocean, Încearcă să ne „Înece” pe noi, bătrânii maeștri ai unei epoci revolute - a se citi „epoca comunistă”! -, odată cu surparea vechiului regim. O revoltă literară, o revoltă ce vrea să fie și una a mentalității, fără Îndoială, care Încearcă, printr-un amalgam grosolan nu rareori, să confunde datele istoriei politice și evenimențiale cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
minții”, nu numai reordonând, aproape arbitrar, totul, dar și provocând revelații, uneori greu suportabile. Și, În fața lor, a marilor profeți, omenirea a fost nu numai dezarmată, stupefiată până la o formă a imbecilității, dar și Împinsă, Îmbrâncită chiar, Într-o stare revolută, ce părea epuizată, o stare a copilăriei, a unei infantilități renăscute, capabile Încă o dată - de fapt, abia „acum” capabile de a contempla, Înțelege și vedea lucruri și sensuri aproape interzise muritorilor care se bulucesc și fojgăie „sus”, la suprafața lumii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Fluidul secase sau fusese secat de soarele nopților. Viul palpit al vieții se închisese în formule înghețate, în imobilitatea strălucitoare (sau opacă) a decorativelor forme moarte. Nu îmi mai place de-acum mierea solidificată a rășinilor din alte veacuri, semnificația revolută, anacronică, de „închisoare” translucidă a chihlimbarului, pe care l-am cântat în multe poezii, cum m-am priceput. Adio, antar! Adio, trecut somptuos și oglindă aburită! Scriitorii simt, cu acuitate, atmosfera deschisă spre libertate sau constrângere dintr-un loc anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca un „carierist” - ei și, ce-i cu asta? M-au împiedicat asemenea lucruri, sarcasmele și variatele interpretări ale carierei mele, de a-mi urma drumul, acesta, extrem de linear, de îndărătnic, crezând, aidoma unor spirite ale unor vremuri și psihologii revolute, în supremația esteticului, în capacitatea unui singur individ nu numai de a depăși obstacolele și vicisitudinile sale - și Dumnezeu nu a scutit vremea mea de enorme coșmaruri sociale, asemănătoare medievalității timpurii! -, în capacitatea unui singur individ de a se exprima
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în sensul „american”, cum i-am zis, adică succes iute, aproape cu orice mijloace, țintind cele două mecanisme esențiale ale puterii: banul și politica?! Sau... revenim, dar fără a privi prea insistent înapoi, într-o vreme și spre o societate revolută (cea interbelică românească, nu lipsită nici ea de avataruri grave, corupția, printre altele, sau discrepanța între sat și oraș!...Ă, la valorile „prime” ale acestei noțiuni, din epoca ascendentă, „sănătoasă”, dinamică, a burgheziei, când în mediile mai ales mic-burgheze, coloana
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu încărcătură uraniană, dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și mai evidentă. Boii năzdrăvani își fac cunoscute numele odată cu puterile cosmice, procedeu stilistic utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea bou și Galben bou? - Băi, frati-meu, ce putere ai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]