15,122 matches
-
ajunși la cabană ne-am dat seama că mărșăluisem în ritm de oameni mari, pentru că nu făcusem mai mult decat scria pe indicator: 45 de minute. Am incercat sa mergem mai departe spre lacul Bucură, dar copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
instrumentistul de la hang. Nu doar pentru muzică live... E și o știință a dozajului. Uneori, ce-i prea mult strică. Așa cum, de pildă, a fost celălalt spectacol de ieri - “Berlin, Alexanderplatz”, în regia lui Dragoș Galgotiu - la care nu am rezistat să-l văd până la sfârșit. Păcat de așa o investiție enormă de resurse umane și financiare, pentru un spectacol eșuat în vulgaritate și dezgust. Dezgust față de lume, viața, oameni, sistem etc. A regizorului, bineînțeles. O lume sumbră, fără strop de
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
România și dădea dovadă de diplomație. România trebuia să termine războiul alături de Axa . MSR Mihai a fost de fapt calul troian al rușilor, pentru că Antonescu nu se aștepta să fie trădat tocmai de rege. Altfel gardă de fier ar fi rezistat în munți și ar fi capitulat în alte condiții mai avantajoase pentru România. Dacă tot este mare diplomat și prieten cu rușii (care și-au ucis monarhii) dece nu le cere teritoriile cum ar fi Basarabia, Bucovina împreună cu R.Moldova
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
oară în 1815, când a prânzit împreună cu ei. Despre familia von Mutius - din care am cunoscut-o personal pe Dagmar, fiica celei despre care tocmai am relatat - și, mai ales, despre Gerhard von Mutius, un om cu o operă care rezistă timpului și ministru al Germaniei la București între 1926-1931, silit să părăsească țara în împrejurări ieșite din comun, cu alt prilej și mult mai circumstanțiat, probabil într-un viitor volum.
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
regret că nu mă aflam chiar în clipa aceea pe zidul turnului unde bila tocmai lovea încă o dată. "Cinci tone", a oftat nedumerit că mai eram în fața lui și nu o simplă pată pe zidăria aceea care se îndârjea să reziste. A zâmbit nădăjduind că, poate, în clipele următoare, îmi cade vreo grindă în cap sau, de ce nu, Fiorosul, faima pușcăriei prin anii '30, cu șaisprezece omoruri la activ, toate din gelozie, iese de undeva, din beciul în dreptul căruia ne oprisem
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
veche, ar fi exilate în aceeași sălbăticie a Scoției? Unicele exemplare pe mii și mii de kilometri pătrați, ca acei moștenitori iluzorii ai marilor familii regale detronate, care nu se pot căsători decât între ei, pentru că singurul mod de a rezista prezentului incert este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
Spania. îmbogățirea rapidă nu se poate face decât dacă-i nenorocești pe alții. Cine mai crede că dispariția flotei românești a fost o treabă complicată, se înșeală. Nimic nu poate dispărea mai ușor decât o corabie. Cele care au mai rezistat o vreme, datorită unei abnegații sinucigașe, au dispărut sub furtuna licitațiilor în jos. S-a plecat de la o valoare declarată și s-a coborât, cu veselie, sub linia de plutire. Nimic nu a fost întâmplător, amintindu-mi de povestea ciobanului
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
tribunalului și a refuzat să se prezinte la ședințele guvernului, după ce i s-a atribuit portofoliul justiției. (De ce nu și cel al economiei, unde a dovedit calități cu adevărat excepționale?) Odată cu prăbușirea cabinetului, Gough a devenit noul premier, însă a rezistat în funcție doar puține săptămâni, întrucât n-a reușit să se înțeleagă nicicum cu șeful statului. În următoarea legislatură, în calitate de președinte ales, n-a mai avut prea multe conflicte, iar mandatul i-a fost apreciat în aceeași măsură de populație
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
rău augur. Zidurile se curbează îngrijorător. Un aer de apocalipsă iminentă pune stăpânire pe vecini. Pisicile de apartament zgârie ușa șifonierului și caută disperate refugiul. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat și se scapă în mijlocul covorului, incapabil să reziste șocului. Papagalul forțează evadarea din colivie, izbindu-se cu capul de gratii și emițând țipete stridente. Placidele broaște țestoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. Vecinii se sufocă de indignare, de spaimă sau de ambele. Din
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
Elena Vlădăreanu cunosc în sfîrșit ticăloșia oamenilor blînzi cunosc acești oameni cu mîini umede și rotunde, gata să mîngîie pe fiecare sînt zile în care oricare dintre noi poate fi inconsecvent și meschin. hotărîrea de a nu muri de a rezista am luat-o și noi copiii mizeriei vinovați de a ne fi născut între două secole între o coadă la carne și una la ouă de crăciun nouă ni s-au arătat oameni făcuți zob în direct am crescut în
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
Emil Brumaru Băi kaștoace nu fi prost Îți știu trupul pe de rost Ca și cum prin el am fost În zilele fără post Băi kaștoace nu fi trist Tu exiști eu mai exist Chestia-i doară să reziști Printre bolovanii ficși Băi kaștoace nu fi bleg Ți-am dat sufletul întreg Rochia să ți-o dezleg Din nasturi și cingători Ca să poți și tu să zbori Goală-pușcă printre nori Să-ți sară din subsuori Miresmele ca din flori
Zbunghi-Zbunghi ia-mă-n unghii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11135_a_12460]
-
au putut vedea în toată splendida lor ținută intelectuală și umană.. în marele vîrtej de după răsturnarea din decembrie '89, Gabriel Dimisianu a știut să-și țină cumpătul. A știut? A putut. A fost unul dintre acei puțini literați care au rezistat lăuntric șocului și șocurilor, care și-au ținut firea în entuziasm ca și în dezamăgiri, care nu s-au lăsat nici luați de val și nici copleșiți în haotica descompunere ce a urmat prăbușirii unei lumi ce păruse de neclintit
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
lipsește bărbaților. La masculin, misterul mi-era total și înspăimîntător: lipsa de rezervă a fantasmelor bărbaților le dă esență eroismelor, imprudențelor lor ascetice sau delectabile. Precum magia, enigma feminină îmi părea parțială, pentru că păstra sublimul en deça; pentru a-i rezista, bărbații trebuiseră să închipuie vinovățiile religiei și ale economiei. Detectivismul sîngelui fundat de Úrsula mi-a dat primele semne ale vampirocriticii: mi-a sugerat zboruri inverse, nu către cauzele unei ficțiuni care trece drept adevăr trecînd prin timp, ci, mai
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
încredințat că voi muri la rîndu-mi (deja se inventase și pentru mine o probă martor de probă martor, destul de simpatică și abjectă!) , începeam să-mi amintesc... să combin visul recent cu realitatea fanată, pierdută, regăsită, iar pierdută... Se cuvenea să rezist ca inițială probă martor... el, Mihai, adevăratul poet, în camera lui albă de sub pămînt, din aer, de pretutindeni... eu în camera mea albă de pe Cuza Vodă... celălalt, nou introdusul în joc, la mama dracului, ba ici, ba colea, probabil tot
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
niște lași, pe deasupra și nepricepuți în exploatarea circumstanțelor profitabile eroismului, lipsiți de "ștofă de eroi". Mă hotărâsem să nu mă duc să-l văd nici după ce a fost expus, ca un obiect de preț, în holul Ateneului Român. Și am rezistat în hotărârea luată până în noaptea premergătoare zilei funeraliilor. La miezul acelei noopți s-a iscat în mine dorința absurdă de a-mi lua rămas-bun de la el prin prezență fizică. Nu eram singur în holul Ateneului Român. în preajma mai depărtată a
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
că te orbea curățenia minuțioasă a unei bluze strălucitor de albe, și dedesubtul căruia se înfoia ca o corolă florală fusta până la genunchi sau chiar puțin mai sus, peste furoul apretat și foșnitor. Mândre cum erau, cum puteai să le reziști?! Cel puțin eu unul nu le opuneam nici o rezistență, ci sucombam de fiecare dată. Vrând-nevrând și cu mii de precauții, spre sfârșitul anilor '50 societatea oficială românească intra și ea (cam stângaci, cam forțat și cu voie de la Miliție) în
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Cronicii.) Poate că aceste narațiuni fac parte dintre paginile arse de Vinea. Ipoteză nesigură: autorul Lunatecilor a păstrat capitolele referitoare la Nae Ionescu și "Camera Leoparzilor". Poate că, totuși, pe celelalte le-a distrus, dar pentru că ele n-ar fi rezistat epic dacă ar fi fost puse în paralel cu cele rescrise în Cronică. Dar la fel de posibil e, la un scriitor care-și pierdea timpul în amînări, să le fi înseilat doar fugar și, apoi, văzîndu-le gata închegate în Cronică, să
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
substitui, desigur, analizei istorice profesioniste. Există însă perioade și momente față de care instrumentele obișnuite ale acesteia sînt și rămîn neputincioase, iar epoca anilor '80 ai României pare a fi, cel puțin pînă acum, una dintre cele care se încăpățînează să reziste examenului analitic. Să fie pentru că într-adevăr a fost o epocă în care dimensiunea politică fusese subordonată celei maladive? Pentru că România era o țară cu un sistem totalitar condusă de un dictator intrat într-o lungă, progresivă și iremediabilă criză
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
și Plahotniuc vor forma un puternic centru de stânga din diverse partide și așchiile lor. În acest context este strict necesară reformatarea centru-dreptei și pregătirea către alegerile parlamentare. Acesta va fi un maraton pe distanță lungă și va trebui să rezistăm. Având un atare lider recunoscut cum este dna Maia Sandu, consolidându-ne în jurul ei (să-i lăsăm pe napoleonașii care nu mai pot realiza nimic de unii singuri!), avem șanse reale în viitoarele alegeri parlamentare. Rolul nostru în această perioadă
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]
-
a fi, cel puțin din punct de vedere exterior. Fie că suntem atrași de frumusețea lor, de jovialitate, de originalitate sau de inteligență, aceste puncte forte se cumulează de cele mai multe ori într-un adevărat farmec, în fața căruia nu mai putem rezista. Ne trezim de fiecare dată puși în fața unei adevărate ispite. Poate că la urma urmei, fiecare om, oricât de lipsit de caracter, tot mai păstrează o licărire de speranță, că se mai poate îndrepta ceva la el, iar acest lucru
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă // Le-am urmat noi - așa-i destinul - / Să apărăm prin veac, cu sânge / Meleagul pe care și crinul / Rezistă când pământul plânge!” Conștient de puterea de penetrare a cuvântului scris, poetul se audodefinește astfel: „Câte-au fost compuse, toate ce se scriu / Cântă suferința / Scrierile mele-s cuie de sicriu, / Mi-am semnat sentința!” (La lansarea unei Antologii). Această
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cele mai multe cazuri. Mă gândesc de fiecare dată, la soarta grea a românilor încă din cele mai vechi timpuri și observăm că avem de-a face cu un popor călit de greutățile vieții prin care a trecut, un popor ce ar rezista oricăror timpuri, oricât de grele ar fi. În istorie, marile imperii au intrat în colaps tocmai pentru că acestea nu au fost călite îndeajuns, pentru că au dobândit o poziție dominantă, cuceritoare, bogăție, într-un timp relativ scurt, doar prin impunerea cu
DE CE APAR NENOROCIRILE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380711_a_382040]
-
printr-o gară mică. Iubesc începuturile înainte de orice, pentru că au frumusețea și freamătul unei primăveri, așa cum primăvara are printre altele și farmecul unui început. Așteptând începutul miracolului primăverii, nu putem pune stavilă bucuriei de a o întâmpina și nu putem rezista promisiunilor aduse de mărțișoarele zilei de 1 Martie. Chiar dacă în Canada primăvara începe mai târziu, toți românii poposiți pe aceste meleaguri o purtăm în suflet cu debut tot în luna martie, fiindcă așa s-a instalat ea în codul nostru
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine materiale sintetice obținute din hidrocarburi ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții faptul că un obiect din plastic sau cauciuc poate rezista sute de ani în natură, fără a se descompune în timp, astfel că ar rămâne un real agent de poluare, secole la rând. Sau suntem deja prea impresionați de traiul prea comod, de cornul abundentei, de faptul că trebuie doar
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
lor și toate evenimentele sunt legate între ele prin fire invizibile; cealaltă, a unui univers ostil, guvernat de forțe oarbe care lovesc la întâmplare, fără niciun avertisment. Deși se declară ateu și vede în Ivan Karamazov un model, protagonistul nu rezistă tentației de a căuta în jurul său manifestările unei ordini superioare. Din amintirile sale reiese tendința de a stabili legături între evenimente, de a observa coincidențe și de a căuta semne prevestitoare - cu alte cuvinte, de a da un sens mai
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]