354 matches
-
tient de m? re? ia sarcinii, pe care a continuat? o p�n? la ultimul ceas al vie? îi sale. Dup? r? zboi, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor Rom�niei, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de r? s?riț, ? i istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor ? i bulgarilor au constituit contribu? îi la Istoria universal? a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445? 487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scris? de Iorga a st�rnit o furtun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comenta: �Dac? Hitler o ia spre est, ăsta n? o s?? mi fr�ng? inima�115. Politică aceasta s? a accentuat ? i mai mult sub Neville Chamberlain, �n speran? a de a? l �ncuraja pe Hitler s??? i �ndrepte privirile spre R? s?riț. Mai expus? unui posibil atac german, Fran? a nu putea ac? iona de una singur?. �n privin? a claselor superioare franceze, autorul acestei c? r? i �? i aminte? te de atmosfera din copil? ria petrecut? printre prietenii de familie la Blois
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? cele zece volume ale lui Iorga purtau acela? i titlu că ? i lucrarea lui Giurescu nu era �nt�mpl? tor. Publică? ia istoric? a Noii ? coli de istorie, �Revista istoric? rom�n? � , avea acela? i format, iar titlul era tip? riț cu acelea? i caractere că ? i cele ale �Revistei istorice� a lui Iorga. Era vorba aici de o lupt? , despre o provocare la adresa lui Iorga. �n aceste zece volume, Iorga a �ncercat s??? i �mbun? ț?? easc? mai vechile lucr? ri Histoire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XII-lea, celebra Cronic? anonim?. Scrierile acestuia s�nt controversate ? i relateaz? (printre altele) cum ungurii au p? truns �n Transilvania la (sau pe la) sf�r? ițul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre c�mpiile din r? s?riț. Un conduc? tor (domnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? nu au g? sit nici un rom�n acolo. �Înfiltrarea� rom�nilor �n Transilvania a �nceput prin secolul al XIII-lea. Atunci c�nd ungurii au p? truns �n Transilvania pentru prima oar? , �n secolul al XI-lea, venind din stepele din r? s?riț, Gyula (Gelu) a fost primul care i s? a supus Regelui Sf�nt ? tefan ? i urmă? ilor lui. Ungurii au �n? l?at o gyep� (un fel de grani?? militar?) pe crestele arcului carpatic ? i ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
modele str? ine. �Nu putem �ngenunchea �n fă? a Berlinului�. Iorga le amintea tinerilor de nesf�r? ita bun? țațe a poporului rom�n ? i le cerea s? se ab? în? de la violen??. �Poporul rom�n a absorbit cre? tinismul, nu l? a maimu?? riț�. �Zvastica nu este Crucea lui Hristos�. Cu toate acestea, isteria, tr? s?tură marcant? a anului 1937, cre? tea lun? dup? lun?. ��n cadrul fr? m�nt? rilor, a terorii ? i a c? ut? rîi �eroului��, oferea Iorga un exemplu, �se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
celorlal? i din jurul lor�, �ncheia Iorga, men? ion�nd C�ntarea c�nt? rilor a Regelui David. Observa cu triste? e c? evreii fuseser? izgoni? i de soart? din propria lor ? ar? , dou? treimi din ei �n Europa de r? s?riț ? i de sud? est, ceea ce crea probleme �n regiunile respective. Spre deosebire de Cuza, Iorga nu a considerat niciodat? r? ul reprezentat de evrei că un r? u �n sine�. El f? cea �ntotdeauna deosebire �ntre evrei ? i evrei ? i chiar ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mas neclinti? i �n acest ? inut, care (dup? p? rerea lui Iorga) a fost relativ pu? în influen? at de c? tre slavii din jur. Ace? ți rom�ni �nconjura? i de popoare slave erau lega? i de �Romă de R? s?riț� (Bizan? ul). Datorit? contactului lor permanent cu Bizan? ul, ei au p? strat vie Romă antic? ? i mo? tenirea român?. Reprezent�nd astfel echilibrul moral, rom�nii au contribuit la consolidarea na? iunilor �nconjur? toare. Primul volum este intitulat Str
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rile anterioare, Iorga a scris studii că France de Chypre (Paris, 1931) sau Rhodos sub ospitalieri (Bucure? ți, 1931). Iorga a scris multe lucr? ri politico? istorice �n perioada aceasta. �n timp ce era prim? ministru, a scris �n acest sens La v�riț� sur le pass� de la Bassarabie (Bucure? ți, 1931) ? i La Bassarabie et l�oeuvre des Roumains (Bucure? ți, 1932). Acestea reprezentau opera unui politician, nu a unui istoric. Ele exagereaz? aspectele pozitive ale administra? iei rom�ne? ți din Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�nia Mare ? i au declan? at o succesiune de evenimente care au dus la moartea lui Iorga. Ziua de 10 mai 1940 a pus cap? ț unei lumi �n care Europa jucase un rol decisiv. Fran? a va fi �c�nt? riț? � ? i �i se va g? și lips? la c�ntar�. Marea Britanie va deveni o vreme purt? toarea de cuv�nt a Europei. Dup? pr? bu? irea nonistoricului Reich nazist ? i p�n? la dezmembrarea URSS? ului, deciziile vor fi luate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �nlocuirii �n mas? a populă? iei autohtone cu nonrom�ni? Drept urmare, liderii intelectuali ? i politici au elaborat un protest solemn (na? iunile mici nu au de obicei alt? alternativ?) . Ei se refereau la Basarabia numind? o �Moldova de r? s?riț�, amintind lumii c? acest ? inut domin? gurile Dun? rîi, purt�nd numele �dinastiei Basarabilor�, ? i c? este legat de str? mo? îi rom�nilor de pește dou? mii de ani (�). Multe alte fapte istorice atest? caracterul rom�nesc al Basarabiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în norocoas?. Ea a fost aruncat? �n infama �nchisoare de la Misle, iar copiilor ei le? a fost refuzat dreptul de a studia. Pentru Boeru lucrurile au mers bine �n Germania de dup? r? zboi. S?a c? s?torit cu o nem? oaic? �nst? riț? , c? reia i? a povestit cum �comuni? ții au ucis? o pe biată lui șo? ie��, comi? �nd con? tient delictul de bigamie, �ntruc�ț ? tia c? aceasta este �n via?? ? i �nchis?. Cu averea șo? iei sale a profitat de posibilit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a deschis calea �mpu? c?turilor fatale de la Sarajevo �n 1914. Churchill insist? �ndelung asupra frumuse? îi lumii a? a cum era această �nainte de 1914. Conținu? apoi descriindu-l pe Gavrilo Princip că pe un fel de monstru r? s?riț din ad�ncurile Balcanilor că s? distrug? cu �mpu? c?turile lui aceast? perfec? iune dinainte de Primul R? zboi Mondial. Nu se acord? nici o aten? ie aspiră? iilor na? ionale ale s�rbilor, fie ele juste sau nu. Autorului acestei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avut ocazia s? judece plauzibilitatea acestor opinii, apel�nd la surse mai pu? în dominate de prejudec?? i dec�ț E. Lovinescu 93 ? eicaru, op. cît. , p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesant? trat�nd Istoria slavilor de r? s?riț (History of Eastern Slavs), el remarcă cu triste? e: �M? �ntreb dac? un singur suflet m? car a citit-o vreodat? �. O via?? de om a? a cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cît. , vol. ÎI, p. 83 95 Tudor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau deloc pentru a salva victima. Odat], un leu a atacat în mod neobișnuit și repetat aceeași persoan] dintr-un grup de van]tori. Însoțitorii s]i au decis c] aceasta este influența lui N!adima și nu au s]riț în ajutorul lui. Cand au v]zut c] victima a supraviețuit primelor câteva atacuri, și-au schimbat p]rerea gândindu-se c] N!adima ar fi fost mai eficient și ar fi pus leul s] ucid] de la primul său, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ta (cu toate c]) imperfect], decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vieții p]mântești (limitate) este imposibil. Chiar dac] am deține aceast] cunoaștere nu am ști acest lucru, la fel cum nu am ști nici dac] am descoperit diferența dintre cunoașterea constant] și ignorant]. Prin urmare, care ar fi rezultatul urm]riț de Zhuang Tzi prin aceast] analiz] necognitiv]? (Despre noncognitivismul în etică occidental], vezi capitolul 38, „Subiectivismul”) În aparent], este vorba despre trei concluzii practice. În primul rând, Zhuang Tzi acord] o important] deosebit] toleranței și gândirii flexibile - atitudinea deschis] fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în secolele precedente. Aceast] istorie se refer] la c]derea și la reinstaurarea creștinismului, a Imperiului Român. În secolul al V-lea, Imperiul Român de Apus a sucombat în fața invaziilor teutonice din nord, iar când Imperiul Român de R]s]riț, cu bazele la Bizanț, a reușit, în secolul al VI-lea, s] își reinstureze hegemonia în zona M]rii Mediterane, a fost atacat, la rândul s]u, în partea de est și de sud, de c]tre arabi. Printre multele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de adepții s]i; tot ceea ce am putea afirmă ar fi c] o variant] este mai bun] decât altă în condițiile în care toți oamenii ar fi înst]riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai înst]riț decât toți. Un prim dezavantaj al acestei abord]ri c] ignor] celelalte variante. Un altul, c] genereaz] în mintea individului o tendinț] profund conservatoare în ceea ce privește sistemul s]u decizional; în lipsa unui mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] o persoan] s]rac] - ce nu beneficiaz] de o cantitate prea mare dintr-un anumit bun - va resimți o utilitate mult mai mare în urmă consum]rii fiec]rei unit]ți suplimentare din bunul respectiv decât o persoan] înst]riț]. Acest lucru asigur] argumentul în favoarea unei distribuiri mai degrab] supraunitare decât subunitare a bunurilor și resurselor, creând un raport de subordonare între conceptul de egalitate și valoarea utilit]ții (egalitatea derivând din utilitate în sens pragmatic și empiric). O alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru a fost posibil fie printr-o abordare „de sus în jos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dorințe obișnuite; nu sunt influențați nici chiar de dorința de a fi recunoscuți că persoane oneste sau de dorința de a tr]i cu un sentiment pl]cut și de a înl]tură suferință. Prin această, Kant a urm]riț s] explice caracterul moral prin transcenderea dorințelor banale formate în cadrul anumitor societ]ți și în anumite perioade ale istoriei. Din acest motiv teoria să a fost una deosebit de abstract], dar în același timp și foarte complicat]. Adepții teoriei moderne a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-o varietate de c]i s] asigure necesarul de bani familiei sale, dar nu reușește. Într-un final, Rocco afl] despre inclinațiile ciudate ale vecinului s]u Vito. Vito, un b]iat înst]riț și sadic, ofer] 5.000 de dolari, plus asigurare medical], pentru cei care îi vor permite s] le reteze degetul mijlociu de la mână dreapt]. Vito chiar dispune de o frumoas] colecție de diferite degete umane instalate cu gust pe peretele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste chestiuni sunt inc] dezb]tute aprins și cred c] ar fi cinstit s] spunem c] formele noi și interesante ale intuiționismului la care se lucreaz] în momentul de fâț] inc] nu au eliminat complet problemele care i-au urm]riț pe predecesorii lor. Referințe Blackburn, S.: 'Errors and the phenomenology of value', Morality and Objectivity, ed. Ț. Honderich (London: Routledge and Kegan Paul, 1985), pp. 1-22. Hume, D.: A Treatise of Human Nature (1738); ed. L.A. Selby-Bigge (Oxford: Clarendon Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eclectic] și progresiv]. În ciuda acestui fapt, multi filosofi s-au ocupat de descoperirea principiilor metodei. Filosofii care sunt încântați de concepția dominant] a teoriei morale doresc s] creeze teorii explicite și universale. Pentru a face acest lucru, ei au urm]riț identificarea principiilor care guverneaz] crearea teoriei. Acești filosofi au apelat adesea la epistemologie - studiul metodei de a cunoaște lucruri - că furnizoare de modele pentru acest proiect. Cele mai influente interpret]ri ale cre]rii teoriei în epistemologie sunt fundaționalismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]