2,803 matches
-
ea; dar noi ne încăpățânăm să credem că nu își propune mai mult decât să facă pe unii să râdă și să scandalizeze pe alții. Îl mai deranjează într-o mare măsură aversiunea că la sentința savantă există și angajamentul ridicol de punere în aplicare a ceea ce nu se poate aplica. Nu încetăm să ne explicăm ce îl deranjează pe acest bărbat atât de onorabil, nu ne putem explica de ce, cel care scriind atât de frecvent și fiind profesor de literatura
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a omului de a-și apăra demnitatea este să ia totul în rîs. Tot ce ar părea grandios este, la exigența imensă a teoreticianului, derizoriu, inclusiv dramele consacrate de o întreagă civilizație, de la Hamlet la Doamna Bovary, supraestimate de mîndria ridicolă pentru propriile suferințe. Toată această dramomanie nu are nici o semnificație în raport cu spațiul și timpul infinit, pare a spune Horia Gârbea și era bine s-o spună de-a dreptul pentru mai multă claritate. Dacă în textele dramatice propriu-zise parodia dramei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Dacă în textele dramatice propriu-zise parodia dramei este extrem de relevantă, cauza ei metafizică este absentă. Atitudinea este, moralmente vorbind, la mijloc de rău și bun: între eroic (unde binele este triumfător) și tragic (unde răul este destin), infinitul ne face ridicoli. Oricum, spune Horia Gârbea (un bun eseist care se exprimă prin mijloace beletristice), conștiința de sine a omului a atins luciditatea supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie. Prin anii '70 apărea în versiune românească un celebru eseu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
grăbită să se așeze mai repede peste copacii din curtea tovarășului Nicolae Ceaușescu. 3 Când a intrat pentru prima dată În redacția ziarului Viața Buzăului a constatat că nu era nimeni prin birouri care să Îi admire pantofii curați, sacoul ridicol cu dungulițe și pantalonii din catifea reiată, maro, tunsoarea la modă, cu perciunii tăiați oblic. O singură Încăpere era luminată la ora aceea din seară, În care trona, la un birou plin de hârtii și de cărți, Puiu Nistea, șeful
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ca și cum s-ar fi cunoscut. — Tovarășul profesor, aș vrea să vă pun o Întrebare. — Spune, Vasile, a zâmbit cu condescendență Carara, bărbat Înalt, cu ochelari care, paradoxal, Îl Întinereau, adică Îi dădeau Încă un aer de student. — Într-o situație ridicolă, cum poți să ajuți pe cineva care te imploră să o faci, iar ție Îți este frică să nu te faci și tu de râs În felul ăsta? Carara s-a concentrat câteva secunde, a zâmbit iarăși, apoi, tot cu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
îndelung seara asta și că n-o să accepte un eșec. Abia ce a ieșit din baie. Părul ei miroase a curat. A parfum. A șampon de lux. A nu știu ce. Prin mintea ei trece un semn de întrebare. Poate că sunt ridicolă. Poate că am făcut o gre șeală. Poate că ar fi trebuit să mai aștept puțin. Poate că ar trebui ca el să intre iar pe ușă și să o luăm de la capăt. Actorul continuă să rămână nemișcat. Acum se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
că îi e foame. Și zbang. Ecranul telefonului se luminează și soneria face zgo mote stridente, iar nebuna se repede la aparatul mic și vede scris pe ecran mama calling. Vezi, omule. Exact astea sunt momentele interesante din viețile noastre ridicole. Momentele în care ajungem să ne înjurăm propria mamă. Nebuna se uită la ecranul telefonului și nu răspunde. Apoi îi vine un gând sinistru. Omul din lună ar putea suna chiar acum. Iar telefonul ei e ocupat. Și atunci, el
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de cercetători ne-am aflat în fața dificultății de a înțelege și justifica ceea ce observăm sau experimentăm în viața organizațională. De exemplu, șefii noștri ne frustrează și ne dezamăgesc uneori; alteori, când avem dispute în grupul de lucru, ni se par ridicole unele poziții ale colegilor. În alte cazuri, ne întrebăm cum șefii noștri, niște oameni atât de inteligenți, fac lucruri atât de stupide, sau asistăm la conflicte între departamente sau între indivizi care ni se par raționali. Mai mult, din poziția
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
judecată de Gabriel Resources și RMGC, pretențiile ridicându-se la 60 de milioane de Euro. Investitorii susțin însă că grosul despăgubirilor sunt solicitate de la Arhi și Zoso, numiți în blogosferă și "Tartorii Roșiei Montane”, scrie Times New Roman. În chip ridicol, un articol publicat pe același CNN Ireport, care descria protestele din Piața Universității drept ”Toamna Românească”, a fost citat ca aparținând cnn.com și le-a dat prilejul multora să înjure ”presa română plină de minciună” și să se închine
După ”Toamna Românească”, pe CNN Ireport apare și o știre fictivă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/71866_a_73191]
-
Sergiu și parcă auzi cuvintele sfidătoare plutind în jurul candelabrelor: "Mă veți plânge, nerecunoscătorilor pentru că un regizor ca mine se naște o dată la 1000 de ani." A aborda serios critic un film postdecembrist de Sergiu Nicolaescu devine într-un anume fel ridicol și în cel mai bun caz futil pentru aceste triste panegirice pe care și le oferă regizorul cam o dată la doi ani. Cu toate aceste riscuri, voi încerca o schiță. Regizorul comite o intenționată eroare când pune pe același plan
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
în contre-jour. Pe cît în ea înaintează moartea, capătă profilul frumos al fotografiei, al mulajului. Pe cît n-o părăsește viața, o viață de sînge și de limfă, de lichid umplînd pînă la sufocare vizuina, se zbat în ea ultime, ridicole dorinți. Între ele două, între eleganța ghipsului - ce statuie ar fi, de n-ar prinde trup la mijloc! - și mizeria fiziologiei se tîrăsc zilele delicatului autopsier al propriei persoane. Învățînd să trăiască înăuntru, să încerce, în același timp, gînduri de
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
a felului în care privesc, în care își conduc personajele, dinamic, sau le scufundă în tăceri. Scriitorul și dublul său, Generăleasa și dublul ei, Prințul și Prințesa - ieșiți din lada cu jucării - cei doi miniștrii, apariții becketiene, clovni amari și ridicoli, Bucătăreasa și Tăietorul de lemne. Chestiunea asta amplifică drama, rostită sau intuibilă, a fiecărui personaj. Popasul pe care spectatorul poate să-l facă mai tare, astfel, pe lîngă un personaj sau altul, prelungit de dublul său este consistent. Ideea regizorului
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
ei în cazul demolării Coloanei... lui Brâncuși de la Tîrgu Jiu, și nici de escrocii și de impostorii analfabeți care au infectat piața românească, sub privirile blajine ale celor care veghează la buna funcționare a infracțiunii, cu acele obiecte triviale și ridicole atribuite lui Brâncuși. Însă în pofida firii sale discrete și pudice, atunci cînd vibrația lăuntrică l-a copleșit și cînd obrăznicia și vulgaritatea celor din jur au impus-o irepresibil, el a știut să-și acordeze și lira pentru timpanele delicate
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
prietenie. Era volubil ca mai toți italienii, dar și temător a vorbi ca nu cumva să-i fie surprinse asprele vorbe despre Mussolini, pe care nu-l suferea, și despre fascism, socotit de el a fi un fel de operetă ridicolă."1 Revenit în țară, ocupă postul de director al fabricii de sticlărie din Heci-Lespezi (în 1900). Pentru scurt timp, însă, pentru că în 1902 este chemat să conducă tot o fabrică de sticlărie din Zolkien (Austria). Aici se remarcă printr-o
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
-i decît o palidă copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și caricaturizînd pe locuitorii lui. Russo a îndrăznit, singurul, să-și exprime - alături de privirea amuzat-critică - și iubirea față de acest oraș, pe care l-a înțeles ca nimeni altul. Mai mult, el s-a autodefinit pe fondul orașului de
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Eu sunt ce n-am fost niciodată/ Și-un sfert din ce era să fiu!/ Sunt arcul primului avînt, - / Trompetă,/ Placă,/ Diafragmă/ Și... dracu știe ce mai sînt!". Noi știm? Ce este această poezie dulce ca o fostă idilă puțin ridicolă, exersîndu-și cam acidulata cochetărie, pe notele unei partituri dintr-un alt sistem muzical? Probabil că nu, și nu ne vom lua osteneala să aflăm, cîtă vreme gustul nostru a clasat-o. Solidul dosar de referințe critice, și notele la poezii
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
cere mai multă înțelepciune decât oriunde", spunea un filosof. Și știu că semnele acestei înțelepciuni abia dacă se întrevăd din când în când, atât de greu perceptibile încât nu putem avea curajul să ne bucurăm de teamă să nu devenim ridicoli. Iar în acest timp nu pot să nu observ cum, tristă și plină de umor, bășcălia este o țară, o țară care se întinde de la Prut până la Dunăre și de la Tisa până la mare. (fragmente dintr-o conferință)
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
De ce? Pentru că în felul acesta pot să adauge încă un capăt de acuzație la lista infamiile cu care l-au stigmatizat pe Băsescu. N-au îndrăznit s-o facă pe vremea lui Iliescu și n-ar face-o nici în ridicolul interimat al lui Văcăroiu. Dar joacă acum cartea pacifismului pentru că au simțit, precum hienele fără dinți, că pot avea un câștig fără a depune vreun efort. Nu cred că există un om normal care să dorească dinadins să-și vadă
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
schelet din dulap. Gureși cât o ogradă de orătănii, ei mizează tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei. Am văzut lașitatea, în aceste zile, luând forme variate - de la încercarea pesedeilor de a-și ascunde previzibilul eșec, în proiectatul referendum anti-Băsescu, în spatele "deciziei comune" a parlamentarilor, la lipsa de bărbăția de
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
Portretul cubist al lui Picasso (1910) este una dintre capodoperele artei moderne. Cézanne (1899) i-a conferit aceeași fermitate pe care o reîntâlnești în "portretele" mult iubitului său munte Saint-Victoire. Renoir l-a pictat cu dragoste și ironie într-un ridicol costum de toreador. Bonnard (1909) cu pisica favorită adormită în brațe. În preajma Primului Război Mondial, Ambroise Vol-lard devine o sursă majoră de răspândire a modernismului în întreaga Europă și dincolo de Atlantic. Colecțiile clienților săi fideli - americani, germani, ruși - intrate de decenii în
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
mari calități tehnice și o finețe picturală de zile mari. Mă gândesc la imaginile splendide ale ninsorii apărând fantomatic ca personaj, o promisiune de înnoire a naturii omenești degradate în comunism, o ninsoare așternându-se peste locuințele deteriorate, peste episoadele ridicole și vulgare ale vieții casnice și peste cea mai puternică voce a filmului, cea a unei femei care nu pune nici o întrebare, povestind numai despre copilul ei mort la revoluție.
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
precauții. De exemplu, e bine să bea copilul miere, dar aveți grijă să nu fie alergic la miere. E minunat să facă o cataplasmă cu muștar sau smîntînă dar "firește doar dacă are răbdare". Majoritatea sfaturilor medicale au un carater ridicol. Singurele sfaturi utile sînt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sînt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sînt niște gazetari cu lexic și
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
pentru știința lui Bogdan Olteanu, o asemănare între România anilor premergători celui de-al Doilea Război Mondial și România de azi, punînd semnul egalității între Carol al II-lea și Traian Băsescu e de un ridicol exploziv. Nu mai puțin ridicolă e pretenția PNȚCD-ului de azi de a-i scoate pe ochi lui Patapievici nerecunoștința față de acest partid. Pe vremea cînd PNȚCD l-a propus pe Patapievici ca membru în Colegiul CNSAS era vorba de cu totul alt partid, care
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
de invidii sumbre, de complexe de inferioritate și impulsuri viscerale. Vocea stridentă a ratatului cu veleități de justițiar este terifiantă, ca un semnal al întoarcerii la sălbăticie, la "justiția" spontană, practicată în junglă. Când are o anumită solemnitate, ea devine ridicolă, în genul discursurilor patriotarde și moralizatoare ale lui Rică Venturiano. Dar, devenind ridicolă, nu devine și amuzantă. Evaluarea morală a membrilor unei societăți o pot face numai instituțiile, care au criterii și acționează sistematic. Putem considera că printre instituții se
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
ratatului cu veleități de justițiar este terifiantă, ca un semnal al întoarcerii la sălbăticie, la "justiția" spontană, practicată în junglă. Când are o anumită solemnitate, ea devine ridicolă, în genul discursurilor patriotarde și moralizatoare ale lui Rică Venturiano. Dar, devenind ridicolă, nu devine și amuzantă. Evaluarea morală a membrilor unei societăți o pot face numai instituțiile, care au criterii și acționează sistematic. Putem considera că printre instituții se numără, la figurat vorbind, și opinia publică. Dar acțiunile individuale ale unor persoane
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]