727 matches
-
ape importante: Dunăre (lat. Danubius), rădăcina lui nu este sigură, dar este un nume foare vechi pe care l-au folosit și geții (gr. Istru), Carpați, un nume la fel foarte vechi. Alte nume foarte vechi de râuri sunt: Nistru (rimează cu Istru), Mureș, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Criș, Argeș, Buzău, Cerna, Motru. Nume de orașe-în timpul invaziilor migratoare, și mai ales cea a hunilor, a avut loc distrugerea orașelor din Dacia, iar altele sunt nume vechi dacice. Cuvintele traco-dacice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite, șef al Catedrei de etnologie și folclor (1996). Face studii de specializare la Portland, în SUA (1976- 1977). Obține titlul de doctor în științe filologice al Universității din București cu lucrarea Rima în poezia populară românească. Este membru al Societății Internaționale de Studierea Narațiunilor Populare (ISFHR), al Societății de Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Culture. An Introduction, București,1999; Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța, 1973 (în colaborare cu Vasile Gusciac). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 579-580; Adrian Fochi, Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot, „Rima în poezia populară românească”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța, 1973 (în colaborare cu Vasile Gusciac). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 579-580; Adrian Fochi, Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot, „Rima în poezia populară românească”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
1973 (în colaborare cu Vasile Gusciac). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 579-580; Adrian Fochi, Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot, „Rima în poezia populară românească”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Stanca Ciobanu, „Lectura textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
copii, chiar dacă aduc deocamdată ca argument numai marea răspândire a motivului pe teritoriul țării : Adu mamă druga S-o omor pe Murga Murga a fugit Soarele-a ieșit. Nu pare a fi vorba de cuvinte inventate și alăturate doar ca să rimeze (fenomen des întâlnit în creațiile infantile). Dacă ar fi fost vorba de cuvinte inventate și deci fără o anume semnificație, aș fi găsit o sumedenie de forme corupte (or, perechea drugă-murgă se regăsește în această formă în toate variantele, fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a sa teorie a transformărilor, cu preocupările sale pentru rețele și mașini. Mai multă decît Immanuel Kant, atunci cînd analiza în Antropologia din punct de vedere pragmatic ce înseamnă "o masă bună într-o companie bună" "bunăstarea care pare să rimeze cu Umanitatea" -, aprofundînd exercițiul mediologiei aplicate. Mai multă decît Valéry în a sa Introducere la metoda lui Leonardo da Vinci, în abordarea sa fizică a gîndirii și constanta sa preocupare pentru tehnică. Mai multă decît Michel Serres, autorul leibnizian al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un ansamblu de reglementări (posturi, rugăciuni, pomene etc.) și oferindu-i în același timp în contrapartidă garanții de protecție și de integrare socială, ei n-ar fi împrăștiat în jur decît cuvinte de laudă în loc să comunice cu Sfîntul Duh. Spiritualitate rimează cu solidaritate. "Uniți-vă sub oblăduirea episcopului care ține locul lui Dumnezeu", le spune Ignațiu magnezienilor. Unirea Dumnezeu-episcop, adeziune-păstorire este cea care i-a oferit lui Hristos stabilitatea. Solidaritate rimează cu docilitate. Asta fiindcă el nu separa spiritul de supunere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
decît cuvinte de laudă în loc să comunice cu Sfîntul Duh. Spiritualitate rimează cu solidaritate. "Uniți-vă sub oblăduirea episcopului care ține locul lui Dumnezeu", le spune Ignațiu magnezienilor. Unirea Dumnezeu-episcop, adeziune-păstorire este cea care i-a oferit lui Hristos stabilitatea. Solidaritate rimează cu docilitate. Asta fiindcă el nu separa spiritul de supunere de valorile mîntuirii, secesiunea creștină apărîndu-le deosebit de periculoasă autorităților locale la început, imperiale mai apoi: o provocare lansată ordinii de drept. Creștinismul nu era o religie națională și Sfîntul Pavel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ales de schemele adjectivelor verbale cu sens intensiv din arabă, nu se pot echivala, oricât de bun ar fi traducătorul, în vreme ce pasajele poetice din Biblie pot fi transferate cu pierderi stilistice minime sau chiar fără pierderi, fiindcă de fapt ceea ce „rimează”, ceea ce alcătuiește întreaga armonie sunt în primul rând semnificațiile. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Concluzii privind traducerea în limba română a numelor divine din Coran și din Biblietc " Concluzii privind traducerea în limba română a numelor divine din Coran și din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte, fără ingambament, rimate), notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește rar pragul unui lirism factice, convențional. De cele mai multe ori imaginile se nasc prin asociații, analogii, dar există și imagini disparate, metafore imprevizibile, reușite, care se pierd însă în contexte diluate. În poezia din
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
romanul românesc, București, 2003; Pușkin universal, București, 2003. Traduceri: G. Ciprian, Faraon piatâi, București, 1960; Paul Everac, Zapozdalâi vzrâv, București, 1961; Marin Preda, Semia Moromete, București, 1961; Eugen Barbu, Koneț otpuska, pref. Paul Ionescu, București, 1964; Ovidiu Drimba, Ovidii, poet Rima i Tom, București, 1967; Tudor Vianu, Issledovania po estetike, București, 1972; Victor Ion Popa, Viun-Letun, pref. Vicu Mîndra, București, 1973; Mircea Sântimbreanu, Bolșie kanikulî, cu desene de Iurie Darie, București, 1977; Costache Anton, Golubâe vecera, I-II, București, 1978, Kanikulî
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
Maria și Iosif (c. 9) și între Maria și îngerul Gabriel (c. 11-12, cu un lung discurs final al lui Gabriel); perechile de replici formează acrostihuri, adică încep cu literele alfabetului în funcție de ordinea în care se succed, și adesea sunt rimate. Se pare că cel puțin această parte ar fi un adaos ulterior: tehnica pare s-o imite pe cea din kontakia, scrise de Roman Melodul (aici, pp. ???-???). Vii, bogate în întorsături retorice și dinamice mai cu seamă în partea inițială
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Botoșani revista „Victor Hugo” (număr unic, scos la o sută de ani de la nașterea scriitorului francez), în care semnează poezia militantă Jos arta! și traduce din opera acestuia. Până în 1907, precum și după 1912, este prezent cu versuri și cronici rimate în „România muncitoare”, „Tribuna liberală”, „Arhiva”, „Curierul român”, „Avântul”, „Arta”, „Renașterea”, „Reînvierea”, „Viitorul social”, „Pagini libere”, „Scena” ș.a. și redactează revista „Țivil-Cazon” (1906). A fost redactor la ziarele „Adevărul” (în care ține și o rubrică interesantă prin atitudinea polemică, având
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
principiu decât sieși, și rolul ei nu e cel de a «produce efecte convingătoare» [...], nu e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul e alesul care pune „poezia interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare către nelimitat”; „tonul de poezie cade-se a fi general, cu tendința de
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
cu schimburi de replici între Maria și Iosif (cap. 9) și între Maria și îngerul Gavriil (cap. 11-12, cu un lung discurs final al lui Gavriil); perechile de replici formează acrostihuri, literele cu care încep respectînd ordinea alfabetică, și adesea rimează. Se pare că cel puțin această parte ar fi un adaos ulterior: tehnica pare s-o imite pe cea din kontakia lui Roman Melodul (cf. pp. 000-000). Vii, bogate în întorsături retorice și dinamice mai cu seamă în partea inițială
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Geo Dumitrescu și alții, care ei înșiși au uitat de mult ce au scris pe atunci". A fost acuzat Beniuc de prosovietism? Ei bine, el se scutură de această incriminare cu care s-ar fi mîndrit altădată, ce nu mai rima însă cu național-comunismul, susținînd că a primit "indicații prețioase" exclusiv din partea ocupantului intern, cum ar fi zis Goma: În calitatea mea de om care a muncit 16 ani neîntrerupți în Uniunea Scriitorilor, pe lîngă activitatea mea de profesor la Universitate
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
utilizând imagini suport sau sub forma unor jocuri); exerciții-joc: „Cum este ?”, „Cuvântul interzis”; completarea unor rebusuri, integrame pentru copii. exerciții de citire a unor texte scurte redactate cu caractere mai mari decât cele din manual; citirea unor silabe, scurte cuvinte rimate; exerciții de citire În perechi, citire pe roluri sau selectivă; transcrieri, copieri; exerciții de scriere caligrafică. exerciții de memorare pe baza unor asociații logice; exerciții de organizare a conținuturilor de Învățat sub forma unor scheme; exerciții de luare a notițelor
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Cu literatură debutează în 1966, la revista „Argeș”, iar prima carte, Ferestre spre azur, îi apare în 1970. A mai colaborat la „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. Consecvent convențională și lipsită de mari pretenții, poezia lui S. rimează marotele unui clasicism de manual. Atemporală încă din momentul publicării, ea oferă totuși, în succesiunea volumelor ce o compun, datele unei perfecționări în abilitatea de a versifica, fiind o lirică în care, din când în când, se potrivesc versuri frumoase
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
și colaborator la „Facla”, „Rampa”, „Cronica”, „Însemnări literare”, „Cuvântul liber” (seria 1924-1925) ș.a., periodice în care îi apar versuri, traduceri, comentarii teatrale, literare (de multe ori acide, zeflemitoare) sau de o mai largă cuprindere socială, unele în rubrici precum „Cronica” („rimată” sau „teatrală”), „Note și impresii”, editoriale, articole politice, semnate și Cronicar, M. Ieșanu, M. Sever, M. Sv., Proletar, Rinaldo, Tran, Yacassa. Din 1925 se stabilește la București, unde e numit director la „Adevărul literar și artistic”, funcție deținută până la suprimarea
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
poetul atacă diferite realități sociale, critică dur tare nocive. Când e vorba de unii slujitori ai condeiului sau ai scenei, o dă pe glumă, unele dispute cu gazetari sau poeți, reflexe și comentarii ale unor evenimente sau întâmplări obișnuite fiind rimate în înjghebări frecvent neatinse de scânteia spiritului. Umorul palid din ciclul Cronici ieșene (1911-1920), persiflarea „eroilor” care doreau intrarea țării în conflict doar pentru a-și dezvolta afacerile, prezentă în ciclul Războiul (1914-1919), satirizarea plată a moravurilor din Viața politică
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Hans Leberecht, Herbert Nachbar, Aleksandr Iakovlev, Sigurd Hoel. SCRIERI: Primăvara lui Crișan, București, 1949; Minunatele isprăvi ale lui Păcală, București, 1950; Prin foc și pară, București, 1971. Traduceri: Feodor Gladkov, Jurământul, pref. Pompiliu Constantinescu, București, 1945 (în colaborare cu K. Rima); Lev Kassil, Dragii mei copii..., București, 1946 (în colaborare cu Natalia Petrușevici); Móra Ferenc, Viclenescu-Șterpelici, București, 1958 (în colaborare cu I. Tâmpănaru); Aleksandr Ceakovski, Căile pe care le alegem, București, 1962 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Hans Leberecht, Palatele Vassarilor
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe, Strofe stinghere. Întotdeauna Z. compune, literaturizează. De obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte și cele mai romantice motive. Versurile exprimă sensibilitatea disimulată, implicată convenției epice și viziunii antichizante, a unui monden de familie
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]