727 matches
-
un ansamblu de reglementări (posturi, rugăciuni, pomene etc.) și oferindu-i în același timp în contrapartidă garanții de protecție și de integrare socială, ei n-ar fi împrăștiat în jur decît cuvinte de laudă în loc să comunice cu Sfîntul Duh. Spiritualitate rimează cu solidaritate. "Uniți-vă sub oblăduirea episcopului care ține locul lui Dumnezeu", le spune Ignațiu magnezienilor. Unirea Dumnezeu-episcop, adeziune-păstorire este cea care i-a oferit lui Hristos stabilitatea. Solidaritate rimează cu docilitate. Asta fiindcă el nu separa spiritul de supunere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
decît cuvinte de laudă în loc să comunice cu Sfîntul Duh. Spiritualitate rimează cu solidaritate. "Uniți-vă sub oblăduirea episcopului care ține locul lui Dumnezeu", le spune Ignațiu magnezienilor. Unirea Dumnezeu-episcop, adeziune-păstorire este cea care i-a oferit lui Hristos stabilitatea. Solidaritate rimează cu docilitate. Asta fiindcă el nu separa spiritul de supunere de valorile mîntuirii, secesiunea creștină apărîndu-le deosebit de periculoasă autorităților locale la început, imperiale mai apoi: o provocare lansată ordinii de drept. Creștinismul nu era o religie națională și Sfîntul Pavel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lei pe mine, eram doar o bizarerie, un ciudat cu ceva farmec, unul care „ne face nouă de râs“ uneori, da’ în ce privește presa, subiectele despre care poți să scrii, știm noi mai bine ce vrea publicul. Ăștia din showbiz care rimăm inteligent show cu popou. Io trebuia să rămân așa, într-un fel de rezervație, n-am ce căuta printre membrii unei elite rafinate, printre aristocrații ăștia de gang. Nu, eu eram dintr-un alt film. Dacă voiam să am acces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
relevă și aici reciproc: Forma alegorică i-a permis lui Cantemir să folosească diverse procedee stilistice pentru a satiriza personaje și situații, pentru a puncta contrastele care izbeau, fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
reușită ca în dosarele torționarilor dar...orișicât! (Sutele de turnători din zonă știu exact despre ce vorbesc!) „EU am dorit” să mi se facă toate mizeriile de-a lungul timpului de către torționari, pentru ca desigur... să mă pot victimiza! Cuvânt înainte rima întrebare care o pun aici este, la ce folosește o carte? Se justifică apariția ei ? Este o întrebare pentru cel care face un astfel de demers, o întrebare pentru oricine se apucă de scris . Folosește la ceva scrierea lui, sau
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
este Însă că „temperamentalul“ meu (e drept că iubitor mai mult al animalelor decât al oamenilor) are totuși, cum se spune, glas În strană sau În amvon când afirmă că Învăță tura primită de-a gata nu dovedește nimic, nu rimează cu nimic, este inutilă, dacă nu chiar stricătoare, fiindcă n-are să scoată niciodată dintr-un imbecil un om inteligent, sau dintr-o molâie un creier activ, ci mai degrabă oameni primejdioși prin ceea ce li se pare că cunosc. Singura Învățătură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nuanțat și în așteptarea răbdătoare că omul și natura se vor întâlni pe linia toleranței reciproce și a respectului devenit vital. O MEDIE CULTURALĂ? În condițiile în care viața, de cele mai multe ori, este un summum de erori (a se scuza rima involuntară), cu abateri vizibile sau imperceptibile de la legile naturale, viață accentuată mai ales de conflictele cu sinele, apoi cu timpul și spațiul, cu sacrul și revelația, omul este totuși capabil de a accede la o terapie a destinului. Dacă ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
împăuneze cu o pretinsă știință de a face orice. Ele se complac în superioritatea lor, până ce devin surde la evoluțiile ce se petrec în jur. Neutralitatea lor ideologică este interpretată cu un cinism lipsit de ideal. Etica lor, a eficienței, rimează cu practicarea amoralității, teoretizarea lor este inadaptare, luciditatea lor rece inumanitate cronică...". Acest portret pare a fi apropiat de realitate. Și totuși, lumea merge înainte, ezitând între bine și rău, corecția depinzând de oameni, viitorul va reprezenta rezultatul înțelepciunii lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vă stau la îndemână și veți afla din unele că Heliade a redus alfabetul chirilic la 27 de slove, din altele că ar fi păstrat 28, de nu cumva 29 sau 30... Invocată mai frecvent este cifra 28, probabil pentru că „rimează“ cu anul de apariție al cărții! O asemenea diversitate a rezultatelor, când e vorba de o simplă numărătoare, n au mai fost în stare să producă decât leii de piatră ai podului Lo-ku din Pekin, pe care i-am contemplat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
masacrat toți locuitorii refugiați pe corăbii (Flavius Josephus, Războiul evreilor 3,10). După un Midraș la Ecleziast 10,8, rabinii au interpretat masacrul ca pe o pedeapsă divină datorată depravării locuitorilor: așadar o reeditarea a episodului „Sodoma și Gomora”. Interpretarea rimează cu figura sulfuroasă a Mariei Magdalena, impusă de tradiție. Nu trebuie sărit cu ușurință peste informația cu privire la anturajul lui Isus. Pe lângă cei doisprezece, grupul discipolilor numără câteva femei care, ne spune Luca, „nu erau puține”. El se mulțumește să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
greșit. Departe de a stârni și conduce o insurecție armată, Isus se lasă crucificat, spre stupefacția și disperarea lui Iuda, care abia atunci pricepe adevărata „culoare” a mesianimului Învățătorului: una spirituală, În nici un caz politică. Dar e prea târziu. Sinuciderea rimează, pentru De Quincey, nu doar cu mărturisirea și, simultan, cu ispășirea unui eșec, ci și cu Împlinirea unui destin eroic, În felul său. Iuda se manifestă de la Începutul până la sfârșitul carierei sale ca un patriot fanatic, un activist energic, păcălit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni Îi scriam directorului unei edituri bucureștene că traducerea sistematică a textelor grecești sau latinești din... engleză rimează cu impostura. Răspunsul m-a șocat prin angelisul său iresponsabil: „Noi”, Îmi replica editorul respectiv, „anunțăm că textele sunt traduse din engleză ori din franceză, așadar avem conștiința Împăcată.” Cumplit este că această marfă de mâna a treia sau a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Învățătură eretică” pe care-l conține fiecare text În parte. Toate mărturiile creștinismului antic, de orice culoare și de orice nuanță (gnostic, iudeo-ebionit, popular) sunt importante, Întrucât toate ajută la conturarea unei lumi altfel inexistentă pentru noi. Legitimitatea științifică nu rimează Însă cu aprobarea teologică. Un creștin Își poate satisface curiozitatea științifică studiind un text gnostic, precum Pistis Sophia, dar, În același timp, regula fidei, dublată de propriul său angajament spiritual, Îi impune respingerea lui la nivelul doctrinei. Nu la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Charles Pietri a consacrat un studiu amplu „ecleziologiei patristice” În Lumen gentium, document care conține nu mai puțin de o sută douăzeci de referințe la Părinții Bisericii. Bineînțeles, nu cantitatea contează, ci spiritul care traversează documentul conciliar și care, el, „rimează” perfect cu spiritul Tradiției patristice. Mă limitez aici la numai două exemple: Primul capitol al constituției se intitulează „mysterium Ecclesia”. Aceste titlu e un Întreg program, revoluționar, trebuie s-o spunem, și se Înrădăcinează În meditațiile ecleziologice ale lui Henri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
mai răspund dacă nu mă chemau pe numele meu. Pînă atunci îmi ziceau țelu. Cică de la băiețelu’. Tot maică-mea - cred - a fost cu ideea. Cel mai rău era că numele ăsta se preta la tot felul de porecle. țelu rimează cu foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața blocului se pri cepeau de minune să facă rime de-ăstea. Drept să spun, cel mai rău mă deranja țelu-purcelu’, fiindcă se potrivea cu realitatea. La țelu-cățelu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
jumătate de secol de care vorbim, sub comunism, o reală „rezistență prin cultură”! Această afirmație se Înglobează iute În cele afirmate de „noii oportuniști” sau de „noii veleitari”, grăbiți să se instaleze pe scaunele pe care le consideră goale, dar rimează și cu un mai vechi reflex intelectual românesc - și nu numai! - de auto-depreciere, de simț autocritic excesiv și fals, de exercițiu al unei autoironii ce se transformă iute În sarcasm și Înjosire a valorilor și a istoriei, toate luate de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar care corespund tematic perioadei. Sîntem în „vîrf de campanie electorală”, se dă întîietate „literaturii agitatorice”. Practicile extensive, lipsa de măsură își arată efectele negative și aci. Acceptîndu-i pe toți Felecanii, șerbanii, Vergu Dumitreștii, care nu fac altceva decît să rimeze român cu rămîn, Nicolae cu văpaie, fierbinte cu înainte, veghează cu trează etc., revistele ne dau „literatura” care se vede. Cui servește ea? Cred că sîntem printre puținii din lume care mai salutăm alegerile cu poezii. Cînd, oare, vom ieși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de vedere rezervate ori nefavorabile. *„Sînt Mihai Frunză, și am avut și eu o mică inspirație”. Lasă pe covor sacoșa și scoate din buzunar trei foițe de hîrtie pe care era bătută la mașina de scris aceeași poezie. Ultimele versuri rimau „noul trai” cu (se putea altfel?) „Ceaușescu Nicolai”. „Eu sînt chiar din Tupilați” (satul evocat în versurile sale). Zîmbea senil, arătînd o dantură falsă. M-a intrigat convingerea lui că asemenea „poezii” sînt necesare. „Se publică multe la 23 August
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În cazul lui Caragiale, anxietatea este decelabilă cu asupra de măsură în nuvelele naturaliste care prezintă fără excepție excepțiile, cazuri patologice, dereglări nervoase grave sau psihisme abisale. Anxietatea nu este exclusă nici din spațiul comediilor sau al momentelor unde ludicul rimează cu o anume jovialitate care îndulcește asperitățile acolo unde ele amenință echi- librul microsocietăților divizate conflictual. Caragiale înso- țește întotdeauna un coleric cu un personaj-frână, un personaj-tampon, Brânzovenescu este însoțit de Farfuridi, Tipătescu este calmat de Zaharia Trahanache, Lache de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în două volume. Criticul muzical are o activitate neîntreruptă de peste două decenii, caracterizată printr-o autoritate necontestată de specialist. Mistica roză (1921) reprezintă dovada că muzicologul, la care sensibilitatea concurează erudiția, poate fi și poet. Versurile sunt accesibile, muzicale, autorul rimează cu facilitate, alunecând deseori în proză versificată, cu ușor detectabile influențe eminesciene și mussetiene. Peisajul marin și decorul floral abundent dețin întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie altceva decât cadrul unei lamentații iscate de o existență irosită sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
for, fai, Bobby, ce mai stai?“ Zicând acestea, simțeam că avem și noi acces la secretele părinților noștri. Serialul Rădăcini era destul de sumbru și singura zicere memo rabilă pe care a iscato era una cu prostii, în care Kunta Kinte rima cu „Magdalena, fii cuminte“. Dar cel mai deprimant serial era Linia maritimă Onedin. Când auzeam melodia aceea de la generic (care când am crescut aveam să aflu că e din Haciaturian), știam că avea să urmeze ceva extrem de plictisitor, care în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii nubile, cât și al lumii regenerate de fata - floare. Textele poetice folosesc în mod constant rima florisurori, dincolo de principiul muzicalității asocierea conține legătura magică dintre cele două tipuri de existență, al căror ideal comun îl constituie frumusețea rodnică. Un alt glas al identității feminine aparține avimorfului, ca formă a aspirației uraniene, în cântecul de Lioară: „Celuță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nietzscheniene Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt - „Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu” -, maximă pe care o inserez și o comentez adesea În scrierile mele. O maximă ce rimează cumva cu acel Gnothe seauton, „Cunoaște-te pe tine Însuți”, deviza templului lui Apollo de la Delphi, doar că filozoful neamț „introduce”, adaugă aici și sintagma „revine mereu” ce trimite, bineînțeles, la una dintre „cheile” Învățăturii sale, a sistemului său, acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Petru Popescu, plecați, nu mai stați aici. Voi trebuie să plecați. Eu nu pot. Dacă sunt plecat trei săptămâni din țară, mă apucă o anxietate, o nervozitate nemaipomenită, un tremurici. M-am întors știind că o să fac măgării, că o să rimez de zece ori "România" cu "bucuria" sau "glia" sau ceva de felul acesta, dar voi luați-o din loc și plecați." Asta e o reacție foarte interesantă și de fapt foarte lucidă din partea acestui om, care de multe ori nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Jane Fonda, Charlotte Rampling și Alain Delon... Sau aia din LibØration, mare, pe prima pagină, cu titlul „Le genie des Carpathesș... OK, sunt de acord, asta sună ca dracu’ și nu-i va aduce lui Mungiu mulți friends... Dar măcar rimează cu ”epoca de aur”, în care se petrece filmul său. Nu a sunat la Realitatea ca să-l felicite însuși meșterul epocii de aur, maestrul Nicolaescu în persoană ? ! Nu e vis, e realitate. Eu atât am avut să spun, acuma ies
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]