357 matches
-
se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea cerc aflăm lăcomia, în al patrulea sînt avarii și risipitorii, al cincilea cuprinde furioșii, al șaselea, în cetatea Dite găzduiește ereticii, a șaptea bolgie are trei straturi: primul, cu violenții împotriva aproapelui, ce adună ucigașii și tîlharii; al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cincilea cuprinde furioșii, al șaselea, în cetatea Dite găzduiește ereticii, a șaptea bolgie are trei straturi: primul, cu violenții împotriva aproapelui, ce adună ucigașii și tîlharii; al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale; în ultimul sînt violenții împotriva lui Dumnezeu (nelegiuiții), în contra naturii (sodomiții) și a nevoilor umane (cămătarii). A opta bolgie, Malebolge, desfășurată pe un podiș cu înclinare descendentă, cu zece văi ce se opresc într-un enorm puț străjuit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa sufletele desfrînaților, ale celor care n-au avut puterea de a se stăpîni. În Cîntul VI, Dante întîlnește umbre ce se rugau ca alte rugi să vină,/ întru gîndirea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
notă pentru cititorii de pe alte meleaguri: în Iași, unde metrul cub de apă este cel mai scump din nord-estul Europei, apa nu este potabilă, în ciuda faptului că se împlinesc 14 ani de la semnarea unui uriaș împrumut public dirijat de eternul risipitor Gheorghe Nichita - atunci șef la Regia de Apă și Canal - pentru o retehnologizare a stației de epurare; după eforturi financiare supraomenești ale cetățenilor, avem la robinet o apă cu cel mai mare grad de duritate din țară - pietrele la rinichi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li să vechească haine-n căi departe / Și să șchiopeteze cu călcâie sparte”. Tălmăcind, D. regândește poetic temele și motivele cântării dintâi, uneori până la retrăirea stărilor lirice fundamentale. Cu mult mai generos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au constatat acest conflict, se odihnesc în pace! Este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară a economului. Dar lucrurile au fost atât de admirabil aranjate de către divinul inventator al ordinii sociale, că în această privință, ca în toate celelalte, Economia politică și Morala
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
efectele la cauze, cea care nu se vede este la fel de sigură ca aceea care se vede. Ceea ce dovedește acest lucru este că în ambele cazuri banii circulă și că nu rămâne mai mult în cufărul înțeleptului decât în cel al risipitorului. Este deci fals să se spună că Economisirea face o nedreptate prezentă industriei. Sub acest raport, ea este la fel de binefăcătoare ca Luxul. Dar cât de mult îi este ea superioară dacă gândirea, în loc să se închidă în ora care fuge, îmbrățișează
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un Păcală și Legenda țiganilor, bune scrieri pentru popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de "mofturi" și de poezii în vârful peniței. În fond el e un autor plin de grație și ceea ce se cheamă un fantezist, în poezii încărcate de emoție discretă, fragile castele de cărți de joc risipite printr-un gest malițios
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și, dacă dăm crezare primului său biograf și critic (Nicolae), scrie sub presiunea amorului și a fricii. Poetul se descurcă, cîștigă prinsoarea, scapă de vrăjmași, Înmînează versurile și topește rezistența femeii. Imperfecțiunea lor nu-l neliniștește. Alecu are firea unui risipitor. El cheltuiește la Întîmplare bunurile spirituale adunate de părinte, nu ține nici o contabilitate, trece din aventură În aventură, imprudent și avid de plăceri. Scrisul nu-l preocupă, grija lui cea mare este să trăiască „fără sațiu”. Moare În condiții misterioase
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o retorică a poeziei, cu sentimentul că inventează Însăși Poezia. Și cum retorica este, În ultimă instanță, o rețea de figuri, de legi ale limbajului, ei Încep prin a disciplina limbajul. Bolintineanu are, În aceste timpuri fierbinți, o psihologie de risipitor. Scrie mult (19 volume Într-un răstimp de 25 de ani), În toate genurile. Scrie, bănuim, cu bucurie. Din nici un rînd nu se poate deduce, repet, oboseala, decepția, panica, angoasa, bolile subtile ale creatorului. Chiar și În durerea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M. de o alta parodică - Dracul verde (1972), Parodii de la „a” la „z” (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din pustă. Piesa Avram Iancu (1981) e o apologie a „craiului munților”. SCRIERI: Izvorul, București, 1962; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Rusalin Mureșanu), Timișoara, 1966; Frumusețile zilnice, București, 1967; Nopțile risipitorului, București, 1969; Șoapte, București, 1970; Memoria pergamentelor, București, 1971; Teama de oglinzi, București, 1971; Dracul verde, Iași, 1972; Patima, București, 1972; Țară de dor, București, 1973; Semnul șarpelui, București, 1974; Parodii de la „a” la „z”, Cluj-Napoca, 1975; Vânătoarea de seară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
16; Fănuș Băileșteanu, „Cuvinte de reazem”, RL, 1978, 31; Constantin Sorescu, Polaritatea albului, SPM, 1978, 385; Lit. rom. cont., I, 531-534; Dumitru Radu Popa, „Unul cu altul”, RL, 1983, 45; Alex. Ștefănescu, Refuzul unei vârste, RL, 1989, 28; Alex. Ștefănescu, Risipitorul Coman Șova, RL, 1996, 43; Mariana Ionescu, „Nevoia de alb”, „Porto-Franco”, 1998, 6; Popa, Ist. lit., II, 597; Dicț. scriit. rom., IV, 467-468. M. Dț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele.... Autorul se inspiră de asemenea din mediul citadin, din evenimentele care îngheață sau dezgheață periodic istoria contemporană: Risipitor (sic) (Les prodigues, 1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae Labiș cântă iubirea solului natal, mutilat de năvălitorul străin (se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mult mai devreme, și anume imediat după instaurarea guvernului Groza, când Luca l-a acuzat pe Dej de lipsă de punctualitate, iar acesta din urmă a ripostat învinovățindu-l de neglijarea activității organizatorice a partidului (Ciuceanu, Lungu: 2003, 341-342). Condamnând "risipitorii", Dej avertiza cu subînțeles: "Trebuie să afle clasa muncitoare, poporul, indiferent cine ar fi, că nu și-a făcut datoria, scos din muncă și din funcție (sic!)". Peste aproximativ o lună, vinovăția lui Luca a început să fie proclamată tot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un interviu acordat ziarului parizian �Libert��, Argetoianu compară tinere? ea Regelui Carol �cu tinere? ea lui Frederic cel Mare�. Memorii, vol. VII, p. 299 4�Nimic nu poate fi mai ilusrativ �n privin? a acestei perioade că românul lui Petru Dimitriu, Risipitorii, New York, 1963 5��Magazin istoric�, Memoriile lui Constantin Argetoianu, anul I, num? rul 2, măi 1967, p.�76 6�Dup? cum i-a relatat doamna Lia Br? tianu locotenentului lui Iorga, Dimitrie Munteanu-R�mnic (acesta repet�ndu-i ulterior fiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trece prin etapa crizei de identitate, el își cere cu îndrăzneală partea de avere pentru a pleca în lume. Nechibzuit fiind își cheltuie toată averea, rămâne într-o cruntă mizerie și se tocmește păstor al unei turme de porci. Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins de remușcări, își vine în fire. Își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
faciliteze însușirea noilor cunoștințe, să dezvolte anumite sentimente și să formeze atitudini pozitive la elevi. În Sfânta Scriptură, povestirea este utilizată ca metodă de educație, mai ales sub forma pildelor rostite de Domnul Iisus Hristos. Pilda talanților și Pilda fiului risipitor, studiate la clasa a VII-a, le dă posibilitatea elevilor să povestească folosind propriile cuvinte, conținutul lor, menționând și minunile săvârșite de Iisus Hristos. Elevii pot fi solicitați să povestească întâmpări personale, când au simțit intervenția lui Dumnezeu în viața
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
multe tipuri: 1. exerciții de inițiere (introductive), care se folosesc la începutul activităților de învățare; 2. exerciții curente, de fixare și consolidare a cunoștințelor dobândite, care se efectuează în cadrul activităților cu carecter aplicativ; Exemplu Identificați însușirile personajelor din Pilda fiului risipitor și completați tabelul: Rezolvare: • Se cere elevilor să identifice aspectele pozitive/ negative din viața personajelor din pildă. • Profesorul solicită elevilor să formeze 3 grupe de lucru (Tatăl, Fiul mic, Fiul mare), le împarte acestora cartonașe pe care sunt trecute însușiri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întărește acest mesaj prin învierea lui Lazăr. 2. cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda fiului risipitor - ne îndeamnă la căință și iertare. Metoda inductivă însoțește explicațiile profesorului, mai ales când acesta utilizează în lecție material intuitiv. Prin îmbinarea explicațiilor cu mijloacele intuitive, profesorul conduce pe elev spre observarea aspectelor exterioare ale materialului intuitiv. În lecția Puterea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În adoptarea unei strategii? - De ce În practică managerii buni sunt mai pușin remunerați decât specialiștii buni? - Care sunt reacțiile tipice ale unui manager satisfăcut În muncă? Dar cele ale unui conducător nesatisfăcut? - Un manager care-și risipește autoritatea, este un risipitor de valori umane? - Vechimea Într-un post de conducere este o frână sau un motor În afirmarea unui manager? - Oamenii care reușesc cel mai bine În viață sunt cei care știu să stabilească relații cu ceilalți? Comunicarea reprezintă un proces
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
trăiești, că n-ai învățat încă să te descurci...".30 În același ultim tom al tetralogiei, prinde contur un tip de caragialescă triadă conjugală, ambiguă în privința realelor raporturi între craidon și încornorat. În parodia din final, cu titlul Întoarcerea fiului risipitor, picaro-ul Felix Iacob, generalul care-l angajează pe post de profesor al copiilor, și frumoasa soție a acestuia refac pe aceleași coordonate situația incertă, amorală a personajelor caragialești din schița-moment 25 de minute (și nu doar de aici). În
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]