4,067 matches
-
dai timp ierbii să crească!. Nu alerga după trenul care tocmai a plecat din stație, vine altul... Și dacă nu vine, ia-o la pas, vei ajunge până la urmă undeva... Dacă o idee îți dă bătăi de cap și te roade curiozitatea să afli ce-i dincolo de „aparențe”, te sfătuiesc să mai deschizi o carte!. Oamenii ajută plantele să iasă din pământ, să rodească, în vreme ce plantele ajută oamenii să rămână pe pământ, să viețuiască. Mai firesc ar fi să-l plângem
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de kilogrammetri, capabilă să ridice 20.000 kg. pe metru..." și cu voce ridicată, ca înstrăinată: Bombă impulsivă.... Vai, pentru Dumnezeu, Avito...nu... nu. Tu... tu... hai, tu... Vezi cum de-atâta timp nu te-ai măritat... Buzele sărmanei Materii roade nasul Formei și acum așa, anxioasă de împlinirea sa, caută cu gura sa formală gura materială și ambele guri se amestecă. Și în acest moment se ridică Știința și Conștiința, austere și severe, și se despart rușinați viitorii părinți ai
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din Miros de roșcată amară. Indiferent dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori incandescența. într-un peisaj literar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
puțin și vin mai des. — Păi da. Oricum, într-o lună poți face o sumă bunicică. Ne-am repezit unul în altul ciobindu ne dinții. Sub mine, tremura cu gura larg deschisă, frecându-mi spatele cu mâinile alea cu unghii roase până la carne, roase cu atâta înverșunare, că se vedeau țesu turile fibroase. Dimineața, după ce o aud că pleacă, fug la măsuța tele fonului. Nu lăsase nici un ban. Am decis că semnalul e clar. La câteva luni, de ziua mea, am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai des. — Păi da. Oricum, într-o lună poți face o sumă bunicică. Ne-am repezit unul în altul ciobindu ne dinții. Sub mine, tremura cu gura larg deschisă, frecându-mi spatele cu mâinile alea cu unghii roase până la carne, roase cu atâta înverșunare, că se vedeau țesu turile fibroase. Dimineața, după ce o aud că pleacă, fug la măsuța tele fonului. Nu lăsase nici un ban. Am decis că semnalul e clar. La câteva luni, de ziua mea, am primit un manual
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nepotrivită a vechilor evrei: în fiecare din aceste cuvinte, Nur Iulian găsește confirmarea nimicniciei sale. Este o înțelepciune care-l depă șește. Oare Gaspadin o să ghicească de ce-a venit? Când apasă haiducește pe butonul soneriei, vede cum și-a ros unghiile de spaimă și nervi. Lângă buton e o placă metalică: M. Gaspadin - Antiquaire. — Aah, monsieur Julien. Gaspadin e în papuci, pe cap cu un fes argintiu care pare făcut din tablă. Chefir Ho acumaBine De-a dura Chișat Te-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
figuranți, clic, clic, clic, iar ideea aceasta, oarecum nebunească, dar nu nebunească pe de-a-ntregul, totuși, i se înșurubă în minte, sfredelindu-i creierul, în timp ce acea mână nevăzută strânse iarăși șurubul, cu pofta unui torționar pasionat, obligând banda metalică săi roadă în continuare fruntea. Trimise o privire scurtă către fotograful care aștepta impasibil. Încerc să înțeleg ce vrei să îmi transmiți. Din punctul meu de vedere - pictorul îl apucă din nou pe după umeri -, am fost destul de clar. Care-i partea pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de fiecare dată să-l atragă în capcane din care reușea, totuși, să iasă, cu o lejeritate care îi uimea și îi încânta. Erau numai ei și un cort de patru persoane pe care îl cărau cu schimbul, cu umerii roși de chingile aspre, plecau noaptea spre munte, cu un personal care părea să obosească pe măsură ce înghițea cu mare greutate kilometrii, scoteau capetele pe fereastră și inspirau adânc, împungeau bezna cu privirile și deveneau nerăbdători, privindu-și din ce în ce mai des ceasurile. Evadările
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ar fi vrut să se asigure - nebunească idee! că nu apare un alt autobuz. Porni pe linia de tren, fără să se întrebe dacă avea să ajungă sau nu undeva de unde ar fi putut să dea măcar un telefon. Îl rodea pantoful stâng și se aplecă pentru a desface șiretul. Își aranjă ciorapul, apoi făcu o fundă strânsă. Și merse mai departe, cu pădurea pe umeri, împins din spate de o mână iluzorie. Încercă să apese frâna chiar în clipa în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ceva și despre oamenii moderni care umblă cu calculatoarele după ei, dar n-am mai ascultat-o cu atenție. Aveam un creion în mâna stângă. Galben și cu gumă la un capăt, din acela pe care îți vine să-l rozi tot timpul. Doamna Geta arăta extraordinar cu el înfipt în ochiul stâng, mai mult de jumătate din creionul ăla intrase în capul ei și, zic eu acum, revăzând scena, s ar mai fi dus. Adânc. Imaginea aceea m-a urmărit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Scharf, președinte al Uniunii Europene de Difuzare TV, 2 iunie 1999. „Controversa nu este o modalitate de impact a unei Olimpiade... Este o distragere a atenției... dar noi nu gândim să subminăm percepția sponsorizării olimpice în care noi suntem implicați.” - Rod Eddington, președinte la Ansett Australia, 25 mai 1999. „Desfășurarea Olimpiadelor este clar un eveniment de premieră la TV azi, strategia noastră recunoscând că esența și puterea Olimpiadelor merge bine dincolo de aceste 3 săptămâni.” - Phil Gurascio, vice-președinte al departamentului de publicitate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de neliniște, de când intrase pe aleile parcului, alei neverosimil de albe, cu acea marmură fărâmițată, care la cea mai mică mișcare scotea un zgomot straniu. Își privi pantofii de la marginea patului. Vârfurile și tocurile, unde călcătura era mai apăsata, se roseseră de parcă i-ar fi purtat ani de zile. Își zise, în gând: Trebuie să-mi cumpăr pantofi! Pe ăștia o să-i pun în stradă, la un coș de gunoi. Își reluă gândurile. Cum intrase în prima cameră, camera balerinei, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pătrunse de spiritul revoluției. Oameni ca mama, care au o educație aleasă, sunt capabili să ia revoluția așa cum e, ca pe o întâmplare normală. Chiar am găsit unele lucruri cu care nu am fost de acord când am citit cartea Rosei Luxemburg. În ansamblu, însă, mă interesa. Tratează despre economie, dar dacă este citită astfel, e teribil de plictisitoare, plină de banalități. Poate și pentru că nu prea înțeleg eu problemele legate de economie. O știință care nu face altceva decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mușcat din ea, ca să-mi înșel mai curând spaima decât foamea, fredonând în gând un cântec în vogă la epoca aceea: Dunele-s ca și divane Indiscrete paravane de catran murdar de cactuși și izmă rupte. Na-na-na... Tolăniți pe dune, rozând mere. Na-na-na... M-am deșteptat cu capul greu, cum se întâmplă când dormi prea mult sau te trezești dezvelit și îți dai seama că frigul pe care-l simțiseși în somn era frigul pe care îl suferea corpul tău cu
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
unei istorii pe care-ai moștenit-o erau sîrguincioși și, poate, sfioși contributori la gazetă. Măcar pentru a te convinge de totala ei potrivire cu vremea modernismului în facere, și merită răsfoirea unui număr la întîmplare, din colecția descompletată și roasă de nefolosință a unui anticariat oarecare. Pe coperta nu mai groasă decît o foaie obișnuită, păstrînd sobrietatea roș-neagră a presei dintre războaie - cel mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
șchioapete, cînd un vas de Boemia sau o ceașcă de Limoges crapă simt o strîngere de inimă. Ideea perisabilității tuturor formelor pe care le ia materia mă cutremură, și atunci devin foarte romantic. Aud cu fantazia acustică miliarde de cari rozînd lemnul, văd ca la microscop cum se svîrcolesc și mor celulele. Așez frumos pe biroul meu în marcheterie, acoperit cu cristal, cîteva volume rare, un coupe-papier de fildeș, un mic cap de marmură al Athenei, autentic grecesc, și mă irită
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
din ei? Dragul meu, nepoțel! În viață trebuie să faci câteva lucruri frumoase, care să rămână după tine: să faci o casă, să sapi o fântână și să sădești un pom. Copacul nu-l sădesc pentru mine. Tu vei mânca roade din el și poate copiii tăi. Dacă m-aș gândi la mine, m-aș mulțumi cu roadele pe care le culeg an de an din livada pe care mi-a lăsat-o moștenire tatăl meu, care o are și el
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
o pasăre cu pene frumos colorate, ciocul ascuțit care se sprijinea în coada tare și ciocănea cu ciocul în scoarța copacului, apoi asculta răspunsul acestuia. Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și-a înfipt de câteva ori dinții mari în îmbrăcămintea de iarnă a copăceilor și a plecat supărat în pădure. Trebuie să mai rabde câteva zile, până se va topi zăpada și tinerele vlăstare din margine vor tocmai bune de ros. NUCUL URIAȘ De când mă știu m-a impresionat nucul din mijlocul grădinii: înalt, cu coroană rotundă și deasă, cu nuci ce se iveau din coaja verde în toamne aurii, când îmi înnegreau degetele care le dezgoleau de cămașa amăruie. La
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-l mai pot folosi nici la foc. Măcar acum am să fac un dulap din lemnul lui, să se mire toți. Ce vom pune în locul nucului tăiat? Voi planta tot un nuc, dar nu cred că mai apuc să mănânc roade din el. Dintre toți copacii, nucul crește cel mai greu. Se spune că un om care a plantat un nuc va muri în momentul când tulpina pomului va fi groasă cât gâtul plantatorului. Nu cred acest lucru. Omul moare atunci când
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
13 și șase minute, a fost anunțat gardianul de serviciu că în celula Nr. 45 a infirmieriei Jilava a decedat Vladimir I. Ghika. Ce avea pe el? O pereche de pantaloni scurți, peticiți. O cămașă peticită. Căciula și pelerina. Pantofi roși de șobolani. Mormîntul lui se află în sat la Jilava, nu în cimitirul ortodox, ci la 20 de metri depărtare, în afara incintei închisorii. A fost dus într-o ladă comună, de către patru deținuți, patru frați de suferință. Cei patru confrați
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
forța localul legației. Dar când a trecut prin București, în 1942, în timp ce mai era mâna dreaptă a înaltului Comisar din Siria, era de-acum convins de victoria Aliaților. Spunea că englezii vor sfârși prin a învinge, întrucât "cel moale îl roade pe cel tare". N-a acționat, deci, din interes; pe de altă parte era nezdruncinat în poziția lui morală. Atunci, de ce impuls asculta? Octombrie - Sosirea ca ambasador al U.R.S.S. a d. Kavtaradze, însoțit de soția lui. Dânsa se trage dintr-
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
bine conștientizată și că tânăra generație de cercetători români este gata să preia ștafeta. Comitetul științific a fost alcătuit din profesori italieni care și-au dedicat cariera studiilor românești: Luisa Valmarin, de la universitatea gazdă, care s-a format sub îndrumarea Rosei del Conte și duce cu strălucire mai departe interesul pentru literatura și cultura română în Italia, Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa, de asemenea un fin cunoscător al culturii române și mai tânăra Angela Tarantino, de la Universitatea din Florența, care
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
dori să mor!" (p. 115). Pentru a-și potoli foamea, înghite salivă, mestecă o așchie, talaș, o coajă de portocală găsită, ține o pietricică sub limbă, își suge degetul arătător și apoi îl mușcă pentru a simți gustul sângelui sau roade un ciolan pe care l-a cerut pentru câinele său. Mâncarea echivalează cu fericirea: "Aș da o zi din viața mea pentru a avea încă o dată parte de o clipă de fericire! Întreaga mea viață pentru un blid de linte
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
transformat azi într-un eșec. În secolul XXI europenii trăiesc fără să știe o reînvigorare uimitoare a astrologiei mithraice. Religia lui Mithra și-a luat revanșa peste milenii pentru înfrîngerea pe care a suferit-o în trecut, căci creștinismul este ros de o cohortă de superstiții magice în fața cărora învățătura lui Hristos nici măcar nu mai reacționează. În fața avalanșei televizate sau tipărite de zodiacuri ce îți prevăd în amănunțime împlinirile, eșecurile, slăbiciunile și calitățile, reacția bisericii seamănă cu resemnarea vlăguită a unei
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]