65,705 matches
-
prin promovarea unei societăți ecumenice a valorilor spirituale având ca temelie Neamului zidită în Jertfa lui Hristos. Orice carte care avansează ideea demnității și continuității unui popor ortodox în sânul unui viitor stat național creștin, de altfel valabilă pentru toți Românii moștenitori ai Marilor Români restaurează adevărul și revenirea Nației spre făgașul mântuirii ei. Bucurați-vă de această carte-moștenire, care acoperă prin proporțiile ei perioada cea mai tragică și cea mai sublimă a poporului nostru! Cu aleasă prețuire autorilor Moș Ilarie
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește curat și cuminte la umbra iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
ei rara avis, niște oameni deosebiți. Ducând sofismul la extrem, deosebirile care ne individualizează sunt o caracteristică într-atât de răspândită, încât putem afirma, fără teama de a greși, că avem cu toții același numitor comun: suntem fiecare de-alt-fel. Pentru noi, românii, popor adaptabil la tot și la toate, prin însăși esența ființei noastre, condamnarea asta „destinică” la diversitate sună aproape tragic. Iată că, din această dilemă, nicicum nu putem scăpa. Suntem, toți, diverși. Trăiască unitatea în diversitate! Un exemplu banal: conduita
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
ați dat cu presupusul, crezând-o proastă și idioata! Ați furat și-ați dus în băncile străine, nerușinați și impostori de rang înalt, ați pus o țară să trăiască în rușine, voi să trăiți doar ,în palate de smarald! Vedeți românii cerșetori pe stradă, din cătunul mic ,ajungând până în Paris, când ați ieșit parlamentari grămadă, viziunea pentru alții s-a închis! Când v-a bătut în poarta banul ce ati promis ,voi ați uitat, vă pun în „traista” muncitorul și țăranul
UNDE EȘTI TU,DULCE ROMÂNIE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1492890693.html [Corola-blog/BlogPost/378709_a_380038]
-
căci ”nici distanțele, nici naționalitatea și nici timpul nu au granițe într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton primind Medalia “Mihai Eminescu“ pentru bustul în marmură închinat poetului. Au
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
a devenit o tradiție și în asociațiile românești din Canada, la care am luat parte în ultimii trei ani. Pentru prima oară am sărbătorit împreună cu prietenii mei în cadrul asociației românilor la Câmpul Românesc în Hamilton, unde am constatat, că noi, românii basarabeni avem o dragoste nemărginită față de costumul național la fel ca și românii din celelalte zone ale României: Banat, Maramureș, Bucovina, Moldova din dreapta Prutului și alte regiuni. Cu părere de rău, în această zi au fost prezenți cam puțini conaționali
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
luat parte în ultimii trei ani. Pentru prima oară am sărbătorit împreună cu prietenii mei în cadrul asociației românilor la Câmpul Românesc în Hamilton, unde am constatat, că noi, românii basarabeni avem o dragoste nemărginită față de costumul național la fel ca și românii din celelalte zone ale României: Banat, Maramureș, Bucovina, Moldova din dreapta Prutului și alte regiuni. Cu părere de rău, în această zi au fost prezenți cam puțini conaționali îmbrăcați în costume naționale, dar spun cu bucurie, că majoritatea părții feminine purtau
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
E aceiași operă comunisto-statalistă: -lupta împotriva adevărului, împotriva recunoașterii identității naționale, adică, lupta împotriva poporului român basarabean din Moldova. În micul meu discurs de felicitare adresat participanților am accentuat semnificația acestei sărbători, punând accentul pe național, transmițându-le felicitări de la românii din Canada, dar și de la numele Sfatului Țării 2... Vai, ce s-a mai supărat D-na Valentina Buliga, vice-președinte al PD-ului! Mi-a reproșat, zicându-mi că-i vine să mă...și n-am înțeles bine: îi venea
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
de animăluțe așa cum s-a întâmplat și înaintea adopției la distanță, doar că după adopție noi primim un ajutor de nădejde. Se pot face la voi și adopții internaționale. Vi se pare că străinii sunt mai deschiși spre adopție decât românii? Pentru adopția internațională se urmează aceeași pași ca și în România dar totul se întâmplă cu ajutorul voluntarilor din respectivul oraș unde pleacă patrupedul. Cetățenii străini sunt mai deschiși la adopții și nu țin cont neapărat de vârsta animalului, ei adopta
Adopția animalelor, un act de responsabilitate by http://www.zilesinopti.ro/articole/12891/adoptia-animalelor-un-act-de-responsabilitate [Corola-blog/BlogPost/100562_a_101854]
-
este subliniată și de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruțiu, așezate într-o carte cu titlu foarte grăitor: "Amintiri din satul cu dor". Este o carte în care "face o radiografie sufletească a românului...vorbește despre memoria colectivă, despre ce suntem și ce reprezentăm împreună", e o carte "ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură... o carte ce-ți ajunge la suflet." Implicarea autoarei în viața satului este totală și acum când trăiește
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
Sunt lucruri evidente dacă citim culegerile de folclor. Există acolo o altă tradiție decât cea creștină, care mergea în paralel cu sărbătorile creștine, dar cu alt fond de fapt, doar corelată cu creștinismul. Se vede asta și analizându-i pe românii din Voievodina. Ei s-au despărțit de la restul românilor la 1830 și au rămas până azi cam cum erau românii la 1830. Simbolul principal al românilor de azi din Voievodina nu e crucea, ci zvastica, care apare pe haine, obiecte
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
acolo o altă tradiție decât cea creștină, care mergea în paralel cu sărbătorile creștine, dar cu alt fond de fapt, doar corelată cu creștinismul. Se vede asta și analizându-i pe românii din Voievodina. Ei s-au despărțit de la restul românilor la 1830 și au rămas până azi cam cum erau românii la 1830. Simbolul principal al românilor de azi din Voievodina nu e crucea, ci zvastica, care apare pe haine, obiecte, colivă, simbol hiperborean, dacic. Nu sunt lucruri complicate, dar
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
cu sărbătorile creștine, dar cu alt fond de fapt, doar corelată cu creștinismul. Se vede asta și analizându-i pe românii din Voievodina. Ei s-au despărțit de la restul românilor la 1830 și au rămas până azi cam cum erau românii la 1830. Simbolul principal al românilor de azi din Voievodina nu e crucea, ci zvastica, care apare pe haine, obiecte, colivă, simbol hiperborean, dacic. Nu sunt lucruri complicate, dar nu este permisă o anumită limitare atunci când analizăm anumite aspecte, credința
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
fond de fapt, doar corelată cu creștinismul. Se vede asta și analizându-i pe românii din Voievodina. Ei s-au despărțit de la restul românilor la 1830 și au rămas până azi cam cum erau românii la 1830. Simbolul principal al românilor de azi din Voievodina nu e crucea, ci zvastica, care apare pe haine, obiecte, colivă, simbol hiperborean, dacic. Nu sunt lucruri complicate, dar nu este permisă o anumită limitare atunci când analizăm anumite aspecte, credința în special - ca punct de plecare
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
asupra autenticității lor. Ideile scriitorului sunt simple și păr a susține fundamentul unui om care și-a găsit răspunsurile și pacea. Iar atunci când ajungi să deții pacea interioară, lucrurile și oamenii din jurul tău par atât de ușor de de înțeles. Românul Ultima gară a fost scris pe baza unor vechi jurnale ale tuturor celor care au trăit în jurul lui Lev Tolstoi în ultima parte a vieții sale. Unii dintre ei l-au înțeles, alții doar l-au iubit, mulți nu au
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
care așteaptă o abordare, o axiomatizare. Sinergetic, modestie exemplara, propensiune magnifica, intuiție de excepție, perseverența, tenacitate, inteligență se regăsesc și se completează una pe cealaltă pentru a lansa o nouă idee, o nouă cercetare, o nouă descoperire, o nouă invenție. Românii au un mare poet, Eminescu, acestuia i-a fost dedicată o poezie a unui alt mare poet , Marin Sorescu, care spune: “A existat numai o țară frumoasă/ La o margine de mare/ Unde valurile fac noduri albe./ Că o barbă
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
multe limbi, și peste 200 de articole și note (unele se pot încărca din site-urile de la LANL / Cornell University http://arXiv.org/find și CERN) în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiana, logica), fizică, filozofie, literatura (poeme, nuvele, povestiri, un român, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistica) și arta (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, arta pe computer) în română, franceza și engleză, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981, sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens du
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
lui V.A. Urechia, vede lumina tiparului primul număr al revistei „Vieața”, la care colaborează și Coșbuc. În 1893 îi apare prima culegere de versuri „Balade și idile”, bine primită de critici și de public. Apariția volumului este menționată în „Românul literar” și în „Moftul român”, care anunța evenimentul printr-o notă pusă pe seama lui Caragiale: „Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta spanac, des și abundent, a apărut, în sfârșit, zilele acestea, și un copac și e
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă ținută care a vorbit din suflet despre propria-i carieră, planurile de viitor, traduceri și cum a ajuns traducătoare, dar și despre asociațiile românești și românii din Spania. Povestirile din cadrul comunității românești din Spania expuse asistenței de traducătoarea Doina Fagadaru, fondatoare a unei asociații românești la Madrid - Asociația România, nu diferă cu mult de cele din Atena, cu diferența că respectiva asociație, aflată momentan în stand
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” by http://uzp.org.ro/o-traducere-proasta-este-un-deserviciu-adus-literaturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
10 ani de Manuela Marinescu și care își avea sediul în Zoodohou Pighis 13 din Atena. Manuela Marinescu, președinta Asociației Armonia, care a inaugurat recent și Centrul Cultural și Educativ Românesc de la Atena, a destăinuit asistenței că, până în anul 2007, românii din Atena citeau totuși carte românească: „Era singurul colț de carte românească din Atena. Uneori găseam români la ușa librăriei dis de dimineață, la ora 9 așteptau să îi servesc.” Discuția despre traduceri, secretele traducerii literare, selecția cărților care vor
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” by http://uzp.org.ro/o-traducere-proasta-este-un-deserviciu-adus-literaturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Puține edituri sunt interesate să traducă volume românești. S-a mai ameliorat situația de când cu programele ICR care stimulează editurile la tipărirea unor autori români Din țările de est trecere foarte mare au literatura maghiară și poloneză. În Spania, cu toate că românii sunt prima comunitate ca număr, literatura românească este considerată una minoră. Asta însă nu are legătură cu valoarea, ci cu interesul publicului care uneori nu are nicio legătură cu valoarea reală a volumelor citite de aceștia. Este vorba de un
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” by http://uzp.org.ro/o-traducere-proasta-este-un-deserviciu-adus-literaturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
de obligație, publicând, anul acesta, cartea de care ne ocupăm și pe care i-o dedică, în memoriam, prietenului său. În „Caietul Nr. 8”, Corneliu Leu afirma „... publicistica lui Viorel Roman circula astăzi foarte mult în cercurile academice și printre românii de pretutindeni, oglindind punctul de vedere personal al unui om ce caută resursele unui posibil progres pentru neamul său, dar care se exprima altfel, nefiind legat de servitudinile, prejudecățile sau obligațiile guvernamental-administrative ale celor din țară”. Cu un punct de
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
culturale, socio-economice și, nu în ultimul rând, cele teologice, cele hotărâtoare.” Credință, religia și politicul, observa autorul, „se intercondiționează pe plan național și mai ales internațional, după cum vedem în mereu actuala problema - Chestiunea Orientală, în care moldo-valahii (1774-) apoi toți românii (1918-) sunt împărțiți nolens, volens.” Referitor la Uniunea European, Viorel Roman spune că aceasta, fiind o federație de state foarte eterogene, cu trei religii - catolică, protestantă, ortodoxă - și cu trei tradiții de drept - roman, anglo-saxon și bizantin -, este, ab ovo
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
privilegiile din vremea luptei cu ortodoxo-comunismul, ajuns falimentar și el din aceiași cauza, și mai ales trebuie să promoveze competiția și inovația. În caz contrar, cetatea Europa pierde lupta și se va destrăma în mici state clientelare slabe, dependente. (...) Individual, românii sunt competitivi în Europa, de ce nu sunt ei și colectiv, la ei acasă?” Deși trăiește în Germania, Viorel Roman este un bun român și un încrâncenat factor analizator al realităților românești, în contextul european și mondial, și, bineînțeles, un foarte
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
ar fi greu să mă refer la toți. Am fost de câteva ori în preajma Patriarhului Ecumenic Dimitrios I, un chip desăvârșit al blândeții și al răbdării; în preajma Patriarhului Diodoros al Ierusalimului, un vârstnic entuziast cu inimă mare și iubitor al românilor; în preajma Patriarhului Partenie al Alexandriei, o persoană detașată, liberă, total dezinteresată de imaginea sa; în preajma actualului Patriarh Ecumenic, Bartolomeu I, icoană a consecvenței, a rigorii, a eleganței; a Patriarhului Pavle al sârbilor, chip al smerenie și al depline și exclusivei
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]