163,495 matches
-
anii care au precedat formularea ‚principiilor Brundtland’, o mulțime de evenimente seriale asociate cu poluarea și reducerea biodiversității au condus la consolidarea conceptulului de „criză a calității mediului înconjurător” ori „criză deteriorării mediului” , noi am tradus prin cele două sintagme românești echivalente, termenul englezesc „environmental crisis”. Principiile Brundtland și Agenda 21 au arătat, la modul discursiv, emergentă unei probleme ambientale acute și globale. Adoptată de țările semnatare ale Declarației de la Rio de Janeiro din 1992, Agenda 21 este un program de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
a organizațiilor industriale). Chiar dacă dezvoltarea durabilă este condusă după principiile Brundtland, trebuie să observăm că în primul rînd provocarea ambientală este factorul ce focalizează modul de elaborare a strategiilor de astăzi în organizarea industrială. În cartea noastră propunem un proiect românesc de organizare a răspunsului la provocarea ambientală, un proiect de organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub presiunea legilor și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității’. Această ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
urmat un extraordinar de bine concertat efort internațional pentru instituționalizarea procedurilor dezvoltării durabile. Utilizarea acestor proceduri instituționalizate, de exemplu standardele din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
articolul domnului Darius Martinescu, intitulat : ‘Hotelierii vor administra direct stațiunile”. Constat că hotelierii cer lucruri irealiste! De exemplu : ‘statul român să asigure șosele și infrastructura de calitate, sistem feroviar și un aeroport adaptat unui aflux mare de pasageri.’ Ca si cum litoralul românesc ar avea condițiile climatice ale unor insule din Marile Sudului, ori ar exista condițiile naturale obiective că el să ajungă vreodată să fie o Riviera românească! Litoralul nostru n-are nici macar condițiile climatice de pe litoralul bulgăresc, comparați de pildă vremea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
calitate, sistem feroviar și un aeroport adaptat unui aflux mare de pasageri.’ Ca si cum litoralul românesc ar avea condițiile climatice ale unor insule din Marile Sudului, ori ar exista condițiile naturale obiective că el să ajungă vreodată să fie o Riviera românească! Litoralul nostru n-are nici macar condițiile climatice de pe litoralul bulgăresc, comparați de pildă vremea la Eforie cu vremea la Varna! În condiții optime, rețeaua hoteliera și toate facilitățile de divertisment de pe litoralul românesc nu pot fi exploatate comercial decât patru
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
să ajungă vreodată să fie o Riviera românească! Litoralul nostru n-are nici macar condițiile climatice de pe litoralul bulgăresc, comparați de pildă vremea la Eforie cu vremea la Varna! În condiții optime, rețeaua hoteliera și toate facilitățile de divertisment de pe litoralul românesc nu pot fi exploatate comercial decât patru luni pe an. Dar aceasta infrastructură trebuie să fie menținută la o stare optimă cu niste costuri exorbitante celelalte opt luni din an! Pe banii statului ? Apoi, chestiunea construirii și întreținerii șoselei costiere
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pentru desființarea șoselei costiere și refacerea ecosistemelor de litoral. În fine, chestia cu ecologia ‘ne omoară’, pentru că trebuie să ținem cont în permanență de condițiile de mediu atunci când vrem să facem dezvoltare cu adevarat durabilă. Or, eroziunea plajelor pe litoralul românesc este o realitate. Oricât de convingător ar fi domnul Radu Mazăre arătând unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru viitoarea Riviera românească, oamenii aceia inevitabil își vor pierde banii ! Forțele geofizice lucrează, sunt infinit mai puternice decât Radu Mazăre
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de condițiile de mediu atunci când vrem să facem dezvoltare cu adevarat durabilă. Or, eroziunea plajelor pe litoralul românesc este o realitate. Oricât de convingător ar fi domnul Radu Mazăre arătând unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru viitoarea Riviera românească, oamenii aceia inevitabil își vor pierde banii ! Forțele geofizice lucrează, sunt infinit mai puternice decât Radu Mazăre, hotelierii, ori statul român. Hai să spunem lucrurilor pe nume! Toate proiectele dezvoltării durabile ale litoralului trebuie să fie exploatabile pentru profit 12
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la o problemă veche de mai bine de o sută de ani, semnalată de Constantin Rădulescu-Motru în cartea sa din 1904, ‘Cultura română și politicianismul’. Hai să punem învățătură lui Constantin Rădulescu-Motru în contextul actual al dezvoltării durabile a litoralului românesc. Normele de economie politică normativa pentru devoltarea durabilă trebuie puse în reprezentări ontologice pe românește, în alineate clare în limba română înainte de a fi ‘proiecte legislative’! Credeți că adopta vreunul dintre politicieni metodologia aceasta? Reamintesc că o metodologie este un
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
necesitatea pisciculturii, deci la dezvoltarea unor ‘fish farms’. Iar chestiunea eroziunii constante produsă de valuri poate fi rezolvată prin ‘wave farms’, un sistem de platforme plutitoare care captează energia valurilor și o transformă în energie electrică. Dezvoltarea durabilă a litoralului românesc pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an se poate realiza prin investiții (întotdeauna se vor găsi bani pentru proiecte convingătoare de dezvoltare durabilă) în două sisteme de ‘farms’ paralele cu plajă. O bandă de ‘fish farms’ mai apropiate de plajă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în jurul lor. Experiență comunistă trebuie asumată și depășită, pentru a putea vorbi cu intelectualii din vest. Mă bucur că am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dați-mi voie să deconstruiesc câteva mituri ale anticomunismului românesc, pe care le-am auzit rostite aici. 1. Marxismul nu este o “critică a sărăciei”, este o critică a inechității bunăstării. 2. Sărăcia nu este un “dat al umanității”, așa cum nici șomajul nu este. În perioadele de boom economic, s-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
la 72 %. În schimb în 1989 cei ocupați în agricultură reprezentau cca. 35 %, pentru că în anii tranziției să crească din nou. Acum, în 2007, cifrele nu mai sunt relevante pentru comparație, deoarece peste 2 milioane de foști locuitori ai satelor românești lucrează în Spania, Italia și alte țări. 3) Liiceanu a spus : Marxismul e o idee ce omoară oameni, iar violență nu poate fi acceptată sub nici o formă. Trebuie mult tupeu pentru a afirma asta atunci cand zilnic mor atâția oameni atât
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
unică de impozitare, ca Moscova l-ar putea instala la Cotroceni pe Iliescu, că s-ar pune în discuție sursă averilor de zeci de milioane de euro făcute în numai câțiva ani etc. Pasiunea cu care este aparat capitalismul sălbatic românesc de gravul pericol pe care îl reprezintă D. Bucurenci, mă înduioșează, dar mă și îngrijorează. Sper că Bucurenci are un bodygard care să îl apere de turiferarii noii ordini, ce sunt în stare de orice pentru că stânga să nu mai
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
decenii de comunism ateist a fost mai mult decît suficient pentru a-i îndepărta pe credincioși de ea - și asta fără nici un ajutor iehovist și fără comploturi internaționale". Nu în mai mică măsură e luat la rost clișeul onctuos "blîndețea românească", un puternic impact cu istoria veacului al XX-lea, în decursul căreia o serie de șefi de stat au sfîrșit prin moarte violentă, iar vreo două sute de căpetenii politice, începînd cu Corneliu Zelea Codreanu, Virgil Madgearu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
legenda plaiului mioritic, molcom, mărinimos, plin de duioșie față de aproapele? "Nici o republică sud-americană, cu lovituri de stat endemice și cu pronunciamientos ridicate la rangul de sport național, nu se poate mîndri cu asemenea performanță. Așa că, atunci cînd vorbim despre blîndețea românească, să o facem cu melancolică rezervă. Deoarece - în legătură cu această proverbială blîndețe - criteriul democrației românești devine ușor de formulat: ar fi acela ca, pe un interval de douăzeci-douăzeci și cinci de ani, șefii de stat și de guvern ai României să
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
lovituri de stat endemice și cu pronunciamientos ridicate la rangul de sport național, nu se poate mîndri cu asemenea performanță. Așa că, atunci cînd vorbim despre blîndețea românească, să o facem cu melancolică rezervă. Deoarece - în legătură cu această proverbială blîndețe - criteriul democrației românești devine ușor de formulat: ar fi acela ca, pe un interval de douăzeci-douăzeci și cinci de ani, șefii de stat și de guvern ai României să sfîrșească în paturile lor". Condiție rezonabilă! Nu vehemență, nu întoarcerea pozei autoelogiului etnic pe
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e filmul potrivit, care vine exact la momentul potrivit.
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
secol XIX - a fost insuficient pregatită, din lipsă de timp, date fiind concertele aniversare ale momentului, date fiind programele de turneu. În mod cert, directorul muzical al filarmonicii bucureștene și-a luat revanșa; ...cu prilejul acelui captivant concert de muzică românească și muzică rusă de secol XIX, de secol XX, concert a cărui realizare a fost împlinită dată fiind participarea angajată a muzicienilor orchestrei. Cristian Mandeal construiește admirabil și dezvoltă o susținere muzicală amplă atât de utilă repertoriului muzicii romantice, spre
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
care este lucrat un giuvaer de mare preț. În deschiderea serii de muzică, lucrarea "Jocuri II" de Sabin Pautza, ne-a amintit o dată în plus de fervoarea cu care Andreescu promovează în concertele sale valorile de semnificație ale repertoriului simfonic românesc; s-a aflat în aceste zile în Germania pentru a imprima creații românești ale mijlocului de secol trecut, imprimări comandate de cunoscuta Societate de Radio de la West Deutsche Rundfunk. Alte momente ale debutului de stagiune la București? Un ciclu de
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
lucrarea "Jocuri II" de Sabin Pautza, ne-a amintit o dată în plus de fervoarea cu care Andreescu promovează în concertele sale valorile de semnificație ale repertoriului simfonic românesc; s-a aflat în aceste zile în Germania pentru a imprima creații românești ale mijlocului de secol trecut, imprimări comandate de cunoscuta Societate de Radio de la West Deutsche Rundfunk. Alte momente ale debutului de stagiune la București? Un ciclu de concerte lecție dedicate celor mai mici ascultători; succesul primului moment susținut de maestrul
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
Pavel Șușară La Muzeul Național Cotroceni s-a deschis una dintre cele mai importante expoziții de pictură și grafică din ultima vreme, și anume o expoziție a cărei temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și se întinde pe
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
a deschis una dintre cele mai importante expoziții de pictură și grafică din ultima vreme, și anume o expoziție a cărei temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și se întinde pe un interval care, practic, echivalează cu vîrsta matură a picturii naționale, adică acela care
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
care începe cu Nicolae Grigorescu și se sfîrșește cu Horia Bernea și Ilie Boca. Prima observație care se impune în fața avalanșei de lucrări se referă, pe de o parte, la dinamica și la diversitatea unui fenomen care ilustrează istoria picturii românești însăși, cu toată diversitatea ei formală și cu marea sa unitate lăuntrică, și, pe de altă parte, la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui imens patrimoniu cultural. Dacă ar fi să privim experiența peisajului din perspectiva
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de o tipologie sudică a vizualității, de spațiul și de experiențele școlii franceze. Observat, însă, dintr-o altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau de altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității. Privită astfel, peisagistica noastră își regrupează forțele și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]