600 matches
-
5 și ale art. 34 alin. (3) și (5) din Ordonanță Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 4 lit. să, să și ta din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Rutiere RomâneA.R.R., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/1998, având În vedere prevederile Acordului european instituind o asociere Între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Întrebărilor din cadrul ambelor probe, dar nu mai puțin de 50% din Întrebările de la fiecare proba. (3) Rezultatul examinării se comunic) candidaților În aceeași zi, iar eventualele contestații se depun În termen de 3 zile de la comunicare la sediul Autorității Rutiere RomâneA.R.R. Candidații respinși pot susține o singură dată un nou examen la data și În locul comunicate de comisia de examinare. Candidații respinși și la acest examen se pot prezenta la următoarea examinare numai după ce au urmat un nou curs de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea și funcționarea Autorității Rutiere RomâneA.R.R., cu modificările și completările ulterioare, În temeiul art. 6 alin. (1) din Ordonanță Guvernului nr. 95/1998 privind Înființarea unor instituții publice În subordinea Ministerului Transporturilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 3/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007. Peretz
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bibliotecile... Nimeni-țipenie în ele, ci doar gardianul. Nici vorbă de director, bibliografi, bibliotecari - nimeni, ci doar gardianul. I se mai impută că nimeni nu mai înțelege ce fel de cărți citește el. "Românești", le spune calm. Păi și noi suntem români, de ce nu înțelegem?" Ce să le răspundă?... Și el - citește românește, încă; precum și ceilalți conaționali ai săi, vorbește o altă limbă. Esperanto, se pare, sau, poate, încă engleză... Nu e frivol a presupune - și chineză... Sau - hindi... Astfel că, repet
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
cu Dante în Italia și Lope de Vega în Portugalia, marele Shakespeare în Anglia. Așadar sintagma "poet național" nu este o noțiune perimată, cum crede Manolescu. Naționalismul, în sensul bun al cuvântului, este o marcă ontologică. Vrem sau nu, suntem români, chiar dacă zicem că suntem europeni. Se face însă și multă speculație pe marginea acestui cuvânt. Imperativele politice ale lui Corneliu Vadim Tudor există, însă modul în care sunt puse în practică... Bănuiesc că, în Republica Moldova, Vadim este simpatizat. Bineînțeles, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
are ca intradiscursuri discursul de mărturisire spovedanie și pe cel de apărare constrângere; discursul justificativ al măsurilor administrativ-sociale, susținut de măsurile administrativ-organizatorice luate de BOR Plecând de la declarația Patriarhului Teoctist făcută în deschiderea Ședinței lucrărilor primului Sinod al Bisericii Ortodoxe Românea, în care spunea că "în ultimii trei ani a stat ca un străin în Palatul Patriarhal", Lelia Munteanu, reputat jurnalist, a realizat prima convorbire cu întâi stătătorul BOR; publicată în primele două pagini ale cotidianului Adevărul din ziua de joi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
În primul rând, eu cred că tranziția este veșnică cea a întregii umanități, nu doar a României, deci că e starea firească a lumii -, însă are faze mai lente și altele mai accelerate. Noi, care, să nu uităm cântecul!, "suntem români", facem însă lucrurile în felul nostru, pe românește. Prin urmare, deși în principiu suntem într-o fază de tranziție accelerată, o parcurgem agale, probabil ca să nu ne tulburăm excesiv naturelul simțitor, astfel încât probleme cu care spațiile din vestul și nord-vestul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sugestii, Ion Iliescu a refuzat să formuleze orice răspuns cu privire la terorismul românesc. Avem de-a face, în acest caz, cu un refuz al interpretării. Or, știm bine din hermeneutica modernă că refuzul interpretării este el însuși o interpretare. 13. Terorismul românesc o altă problemă insolubilă? În cartea sa din 1994, la întrebarea care sînt adevărații teroriști, (ex)președintele Ion Iliescu nu răspunde într-o primă instanță, sau, mai exact, susține că nu știe cu certitudine. Invocă autoritățile statului (exemplificînd cu cele
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
apogeul în perioada interbelică; a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să înghită totul de când ingrata poliție a suprimat câinii vagabonzi, alte ajutoare nu mai puțin eficace. La muncă, deci, bucureșteni, nu aveți decât să ajutați cerul. Se strigă sus și tare împotriva folosirii garnizoanei pentru lucrările stradale. Oare nu cunosc românii operele ilustre ale soldaților romani, strămoșii lor? Cine a tăiat doară granitul Porților de Fier, cine a înălțat podul lui Traian și a acoperit Dacia cu fortificații și drumuri? În zilele noastre, cine oare, reiterând muncile lui Hercule, a curățat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spațiul occidental, reacția autorităților, a Bisericii și a comunității a fost mult mai blândă, uneori chiar inexistentă. Pedeapsa funcționa mai mult la nivelul stigmatului și al izolării sociale și nu lua forme directe, dure. Putem afirma că în ruralul tradițional românesc omul trăia într-un fel de univers magic. Pe fondul unei ortodoxii înțelegătoare și blânde, practicile magice și divinatorii l-au ajutat pe țăran să-și construiască o filosofie proprie de viață, un mod magico-religios de a trăi și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Adresă, către Nicanor, un strigăt cazon, ca de plutonier major: Adu-o pe Kalia lui Gigel! Kalia, o țigancă de la bordeie, cu un nas nobiliar și un obraz, ca un bănuț de aramă pe care Gigel, ciobanul, înainte de a o români cu cununie, o zdrobise cu pumnii, ca pe hoții de gâște, fiindcă după o hârjoană, de numai o seară, printre tufele de cătină albă, îl anunțase că rămăsese groasă și necinstită veni în trap, în urma tânguirilor lui Nicanor Galan. Kalia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ori din Slobozia. Ce legătură am eu cu oamenii ăia, ce ne solidarizează? Călătorește cu ei la clasa a doua, de la Arad la Slobozia, și pune-ți apoi Întrebarea asta! Fiindcă ia gândește-te: ce folos că vorbești cu el românește dacă lui Îi pute gura? Așa că mai bine lipsește-te de o asemenea solidaritate! Și dacă-ți permiți, așa cum ne-am permis noi, să te retragi elegant, fă-o, nu mai aștepta! Iar dacă mizantropia ta nu-i fundamentală, solidarizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-și extindă activitatea și spre exterior, să găsească noi piețe de desfacere, să se informeze asupra altor metode de finanțare existente în aceste state. De asemenea, a mai declarat domnul M. Bota, aceste contacte înseamnă pentru mediul de afaceri românesc un pas important spre integrarea în Uniunea Europeană“. Reprezentantul italian a declarat, la rândul său, că organizația novareză a deschis deja un punct de contact la Deva și că ar dori asemenea puncte în toată România, italienii fiind interesați să investească
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
tuturor liberalilor la un loc acela sau sufere de boala din născare ce nici un leac nu are sau [î]și închide ochii cu de-a sila și nu vrea să vadă. Când d-lor ne zic nouă că nu sîntem români râde lumea care știe că ne ținem grapă de părinți ce neam de neamul lor au fost români; dar când le zicem noi d-nealor că sânt rămășițe si pui de fanarioți atunci îi ustură rău, pentru că e adevărat și se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate ramurile ci de chiar clasele muncitoare organizate în bresle. Astfel teoriile liberale își găsesc astăzi cea mai amară ducere ad absurdum prin chiar puterea lor. Li s-a părut prea greu demagogilor noștri dominațiunea acelor oropsiți boieri cari erau români înainte de toate? Ei bine, - vor avea de de-acuma dominația banului internațional, o domnie străină impusă de străini. Li s-a părut grele si jignitoare demagogilor noștri îngrădirile cu care munca națională se încunjurase față cu concurența străină? Vor avea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țara c-o poziție nedefinită în cestiunea Orientului, nici dependentă, nici independentă, cu cestiunea evreilor mai arzătoare decât oricând, cu un război făcut în zadar, cu Basarabia pierdută, c-un cuvânt c-o mulțime de bunătăți pe cari numai noi românii cei târzii la minte nu le știm prețui cum se cuvine, dar cari fac multe parale. Să mai ție guvernul liberal încă vrun an-doi și apoi n-avem s-avem încotro de multele bunătăți revărsate asupră-ne, încît nu ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Lemnaru, cel mai în vârstă dintre Lemnari, și sânt inginer agronom, conduc o fermă de stat (toate bunătățile de-aici, arătă el masa plină cu fripturi de curcan, sânt de la ferma mea). Petrică (aveți dreptate, ce e aia Petea, sîntem români toți, dar așa ne-a spus mama când eram mici, cu toate că era și ea româncă; oamenii nu prea își dau seama de semnificația unor lucruri), Petrică e contabil la (și spuse un nume lung de direcție, aperecea sau așa ceva pe lângă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca d-voastră, cari faceți politică pentru a face avere, d-voastră, pentru cari manoperele demagogice sunt un mijloc de trai, să determinați soarta acestei țări, să fiți elementele ei hotărâtoare. Au căzut boierii? Vie alți români în locul lor. Dar români get - beget, de coada vacii cum se zice. Vie Ion Frunte Lată, ori Terinte Țără - lungă să puie trebile la cale, iar nu Giani, Cariagdi, Carada, Flevs, Chirițopol, C. A. Rosetti și alții de soiul acesta. [9 august 1881] O
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari sunt de două - trei sute de ani în țară, din vremea celor din urmă Basarabi sau Mușatini, ca să se vază în adevăr cari sunt elementele determinante ale României. La un banchet dat în onoarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]