601 matches
-
care românii par a fi străini românilor. Cel mai mult se deosebesc de restul românilor basarabenii. Mai sunt ei Încă români? În ce i privește, Își spun moldoveni. Românii nu-și dau seama cum ar putea basarabenii să nu fie români: au aparținut Moldovei, apoi României și vorbesc românește; sunt, așadar, români, născuți români. O asemenea interpretare presupune Însă supraaprecierea unor factori (limba și istoria) În detrimentul altora. Ceea ce contează În primul rând, În orice construcție națională, este voința de a fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
2007) aflăm că vestitul cimitir nu-i altceva decât "o colecție de cimilituri funerare". Zestrea culturală a românilor este în ansamblu persiflată ("realizări minore la scară europeană") după o rețetă simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voronețul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuș. Care este, într-adevăr, "o minune", însă nu chiar românească. Atestat din sec. XIII și bănuit a fi construit în sec. II d. Hr., monumentul din Densuș a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
O afirmație similară făcea În 1934 și Mircea Eliade : „La noi, răsăritenii, nu prea au existat eretici” <endnote id="(675, p. 111)"/>. Mai mult decât atât, Întotdeauna Țările Române au primit din afară disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714, p. 197 ; 715, p. 27)"/>. Imaginea se regăsește și În literatura veche ; de exemplu, În Cartea românească de Învățătură (Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Uniunea Sovietică, ce ne „furase” Bucovina și o parte a Moldovei, care evocau crimele stalinismului și reverberațiile acestei perioade În privința României, care Înfierau perioada proletcultistă cu exponenții lor externi sau din interiorul țării. Ne simțeam mândri de faptul că suntem români și că avem tăria să ne examinăm cu spirit autocritic! În fapt, regimul adora pornirile etnocentriste, Încuraja „românismul” și „patriotismul” prin contraponderea acestora la „internaționalismul proletar” ce fusese impus În deceniile anterioare prin filiera sovietică. Totodată, se Încerca o autolegitimare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
decât de teorie”. Ciprian Șiulea reamintește din capul locului faptul că „de aproape două secole, românii creează mitologii naționale compensatorii, care devin repede referințe obligatorii în scrierea istoriei și pentru proiectele societății (sau pentru lipsa lor)” și identifică în p. românesc un astfel de mit compensatoriu, cel mai recent dintre ele: „Mitul postmodernismului românesc datează dinainte de 1989. El avea atunci și o valoare instrumentală în cadrul strategiei cultural-politice de impunere a noilor generații și de evitare a ingerințelor sistemului, dar, tocmai pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Mare contra sultanului Mahomet”; cursivul „Constantin de Stamati - Ciurea”, urmare a faptului că „în vremea din urmă, prin revistele noastre săptămânale, numele acestui scriitor basarabean a venit să ne aducă aminte că și în imperiul Autocratului „tuturor Rușilor mai sunt Români care vorbesc limba românească și știu să o scrie”; Mărioara - dramă în două acte de Carmen Sylva tradusă în versuri de H.G. Lecca; Cu succes a fost folosit procedeul publicării unor articole și studii din ziare și reviste ca: Opinia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu lipsită de cu loare jurnalistică - ale lui Constantin Bacalbașa din Bucureștii de altă dată...“56 etc.) amintirile lui Bacalbașa au fost prețuite - uneori cu rezerve - îndeosebi de către istorici, începând cu Nicolae Iorga (Dan Berindei, în En ciclopedia istorio grafiei românești considera, cu autoritate, că „opera sa istorică de factură memorialistică prezintă o marcantă însemnătate. Prin însemnările, comentariile și unele documente reproduse, Constantin Bacal bașa ne-a pus la dispoziție o prețioasă sursă de informare privind perioada 1871- 1914“57), iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vedere industrial („Noi, d-lor, prin această convențiune ne orânduim a nu mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare de grâu și de materii prime“), la politica de totală independență pe care trebuia să o promoveze țara noastră („Fiți români; urmați o cale politică românească! - aceea de a nu tolera nici o ingerință exclusivă, aceea de a nu favoriza pe nimeni în mod exclusiv decât pe sine însuși și interesele noastre proprii“) („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 28 iunie 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
limbă, cultură, religie, teritoriu, tradiție politico-statală. Aceste materiale au fost oferite, fără Îndoială, de trecutul istoric care le-a forjat, dar ele au fost rearanjate, În configurația actuală, prin voința subiectivă a celor care au pus bazele națiunilor moderne. Suntem români, fără Îndoială, sau maghiari, sau germani, dar acest lucru nu este Întipărit În sânge, nici În codul genetic, ci se datorează faptului că am căzut de acord, ca și comunitate, asupra acestui lucru. Națiunea, spunea Ernest Renan, este un plebiscit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Întrebarea „cine suntem?”, dar cu siguranță am vorbit despre identitate. Acesta este, de fapt, rostul unei prelegeri: să discutăm despre ceva, să punem o problemă. Totuși, ce fel de răspunsuri la Întrebarea inițială ne sugerează conferința de față? Suntem români sau maghiari, foarte bine, dar asta-i o identitate recentă, construită, și erodată astăzi de alte tipuri de solidaritate; suntem cetățeni ai lumii, dar nu știm Încă dacă acest lucru chiar ar fi de dorit; suntem europeni, dar construcția identității
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă de geneză a ideologiilor moderne) era aceea care le convenea cel mai mult, din perspectiva propriilor interese simbolice, de legitimare și de afirmare a unei identități naționale. De ce au făcut țăranii români revoluție? Mobilizare politică și naționalism În Transilvania, la 1848 În rândurile următoare, Îmi propun să discut motivele implicării populației din Transilvania În evenimentele violente de la 1848. Ce resorturi au Împins zeci de mii de militari, dar și de civili, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
III; vol. II (1851-1858), part. I-III, Editura Academiei, București, 1966-1972. *** Bibliografia istorică a României, vol. I-X, Editura Academiei, București, 1970-2005. *** Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine În periodice (1859-1918), vol. I-III, Editura Academiei, București, 1980-1985. *** Bibliografia românească modernă. 1831-1918, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984-1986. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, Editura Academiei-C.N.R.S., Paris-București, 1980. Pommier Vincelli, Daniel, „Nuovi scenari geopolitici per l’Ungheria e la Romania”, În Rivista di Studi Ungheresi, I, 2002. Pop, Ioan, Istoria regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762-1851), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999. Pop, Ioan-Aurel, Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998. Pop, Mihai, „Caracterul istoric al epicii populare”, În Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1998, pp. 237-241. Cu detalii: George Bariț XE "Bariț" , Istoria regimentului al II-lea românesc grănițiar din Transilvania, Römer & Kammer, Brașov, 1874; Aurel Vaida, Revoluția de la 1848-1849 În nordul Transilvaniei, București, 1998; Ioan Pop XE "Pop" , Istoria regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762-1851), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 455-510. Vezi Carl Göllner, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973; Mathias Bernath, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Silvașului sau Petru Maior XE "Maior" , Istoria besericei românilor, Buda XE "Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă, după Cantemir XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor politico-juridic aparte, pentru Turcia. Daca analizăm evoluția evenimentelor în această cheie, realizăm ca Anglia, și implicit reprezentanții săi diplomatici în Principate, au înțeles că de soarta acestora depinde însă soarta Imperiului otoman și, în consecință, au acționat pentru ca Rimland-ul românesc să reprezinte o parte integrantă a Imperiului otoman. Controlul acestora de către Rusia sau Austria ar fi dus la controlul acestor Mari Puteri asupra însuși Heartland-ului turc. între aceste perioade istorice, cu coordonatele lor politico-diplomatice, economice, juridice, militare, s-a înscris
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și aveți timp, că nu-i nici o grabă. Însă din când în când, când aflu știri noi mai completez scriitorii bucovineni, care au fost cam neglijați de istoricii noștri literari, cum afirmă și Loghin, parcă ar fi străini și nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N. Bârleanu 15 (Iași, 19 ianuarie 1990) Stimate d-le Dimitriu, Vă răspund cu întârziere că am fost și răcit și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
uite că indiferent din ce seminție se trag, fiindcă s-au născut aici, sunt români, fiindcă această țară le-a fost leagăn, fiindcă aceasta țară îi hrănește și-i ocrotește în egală măsură ca o bună mamă pe toți, sunt români și acestui colț al vesniciei îi datorează iubire, respect și recunoștință”. 5. Comunitățile grecești din Zona Dunării de jos (Prof. C. Doca- Galați) s- au dezvoltat prin Episcopia Brăilei și Galațiului, parte din străvechea Mitropolie a Proilavei. Uniunea Elenă din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și în multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică în secolul al XIX-lea în „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia în care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și în vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Bacău, Neamț și Vrancea, este de origine maghiară, și anume secui din județul Harghita (Veress, Bitag Arpad, Peter Domokos, Horvath Antal și alții). Se invocă și termenul de proveniență maghiară csango, care are semnificația de “corcit”. De fapt, ceangăii erau români secuizați din zona Ciuc și Trei Scaune, care, în anumite împrejurări istorice, au migrat în Moldova. S-a dovedit că acest cuvânt menționat mai sus avea un sens peiorativ, pentru a diferenția pe secui de românii secuizați. Cei care au
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se prezintă la o instituție pentru a și spune punctul de vedere în legătură cu unele măsuri arbitrare ce se iau împotriva lui, știți ce i se răspunde: Cine te-a trimis și ce ai căutat în Rusia, că doar nu erau români acolo? La aceasta vă dau răspunsul: Nici în Tatra și nici la Budapesta și nici chiar la Berlin nu se aflau români. Începând cu anii 1950-1951 s-au făcut severe verificări medicale de către Comisii mixte medicale, ai căror componenți erau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce i se răspunde: Cine te-a trimis și ce ai căutat în Rusia, că doar nu erau români acolo? La aceasta vă dau răspunsul: Nici în Tatra și nici la Budapesta și nici chiar la Berlin nu se aflau români. Începând cu anii 1950-1951 s-au făcut severe verificări medicale de către Comisii mixte medicale, ai căror componenți erau aproape toți oamenii partidului și unde, spre rușinea lor, nu medicul avea calitatea de a stabili gradul de invaliditate, ci niște incompetenți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
biserică a fost mutată. Corpul cel mai vechi al Spitalului Brâncovenesc nu mai există. Fosta clădire a fabricii de pâine Gagel, o clădire foarte solidă, a fost dinamitată. Dar au fost dărâmate și nenumărate case de frumoasă factură clasicistă sau românească cu parter, etaj și grădină de pe strada Sfinții Apostoli. Printre acestea amintesc fosta casă a arhitectului State Ciortan, în stil românesc, fosta casă a profesorului inginer Mirea, precum și fosta casă a fostului primar Dobrescu, și multe, multe alte case de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]