1,472 matches
-
întotdeauna alinata. Bine a fost când a avut cine să mă aline, cursul firesc al vieții te mai osândește și la autodeterminare câteodată. Am cântat toată viața mea, de când îmi aduc aminte. Ne adunăm toți la petreceri și se cântau romanțe. Toți cântau, unii mai bine, alții mai putin, unii te aduceau la lacrimi, alții plângeau ei, fiecare după înzestrare dar toți cu mare drag. Mi-am dorit cu disperare să fac teatru și implicit să performez pe scenă, drept pentru
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1461146449.html [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
niciodată separabile, stele duble de imensă strălucire ce și-au unit destinul într-un dans infinit: „...Tu mă tot duci/ eu te readuc/ În al meu suflet permanent mereu”, „...chipul tău dansează/ în stil antic cu-al meu pe aceeași romanță...” ca „să fim conturul contopit în doi...”. Ca un hanjin căutând imaginea perfectă, Marius Traian Sandu dublează argumentația pentru irezistibila sa atracție față de ființa iubită cu o imagine caligrafică desprinsă din retorica haiku-ului, asemenea unui artist vizual exigent, atent
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1483595318.html [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
importante. Constată, pentru prima oară în viață, că poate vorbi mai mult de cinci minute, chiar dacă nu foarte coerent. Ce mai, era tare! Toată lumea îi spunea domn’ Mircea, paharele se ciocneau des, se mai spuneau și bancuri, iar popa cânta romanțe, așa că Istrate fu tentat să creadă că a murit în tren și acum este în Rai, deși nu știa pentru ce merite. Cum lucrurile păreau că se încing de la sine, în cameră apăru și un balaoacheș cu o vioară și
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
învățământ, apoi directorul școlii, care a prezentat istoricul comunei și, în final, președintele de colectivă, proaspătul absolvent a opt clase, ce prevestea viitorul luminos al localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent și pricepere de tanti Veta, bucătăreasă oficială de ocazie. Petrică Armonistul și colegii săi erau păstrați pentru partea dansantă
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
venite de nicăieri și oriunde, scrisori vechi, de dragoste prăfuita, între foi scrise cu cerneală, imaginea unei iubiri, de portativ, cu note compuse-n grabă, bucurie a vieții, ce poate fi-n al nouălea cer, grădină edenului, fiind mereu deschisă, romanța cu poveste tristă, fascinație izgonita de ploaie, deschizând umbrela trecutului, atingând, imaginar, buzele nesărutate, dorințe deșarte, puls aritmic, resuscitat de frumusețea sufletului tău, Eros al meu, într-o mie de cuvinte, repetate an de an, peisaj cu flori, mireasa în
ÎN PORTUL IUBIRII de COSTI POP în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1488668541.html [Corola-blog/BlogPost/381433_a_382762]
-
frunze muribunde așternându-le pe jos . Și tot Minulescu spune numai ,,celei care pleacă,, Toamna asta e pe bune vara, n-o să se întoarcă . Se ducea în grabă mare am pândit-o pe-o alee Fredonând a sa plecare o romanță fără cheie . De-atunci parcuri desfrunzite ... Citește mai mult ,,În orașu-n care plouăde trei ori pe săptămână,,Minulescu, ne-a spus nouăc-o să vină vreme bunăînsă toamna se-năspreșteși din cer bacovianPloaia nu se mai opreștedecât strânsă în ligheanCerul gri parcă
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
primăvară nu-e s-aline mugur nou, ne drămuim iubirea prin ternele ținuturi albite de dorința venită din ecou. E var-acum, iubito, pădurea-i amorțită sub valul de căldură ce urcă tropical, și-aștept un glas de mierlă să-mi fluiere romanța cu aripi de lumină venită din astral.. La ceasul, când amiaza își toropește glasul sub vămile albastre arzând cu dor sub frunți, te-aștept pe potecioara care-ți cunoaște pasul, să urci, să urci, iubito, în munții mei cărunți. Leonid
VIS DE VARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_vara_leonid_iacob_1344446038.html [Corola-blog/BlogPost/340864_a_342193]
-
bucură extraordinar revenirea lui Marius Țeicu alături de marile vedete ale genului, pentru că în ultima vreme a scris mai mult pentru copiii talentați cu care a lucrat: Bianca Lixandru, Andra Gogan, Andrada Popa, Ioana Rucsanda, Andreea Pavăl. Dan Ardelean Înafară de romanță (este dirijorul orchestrei la festivalul “Crizantema de aur” de la Târgoviște), compozitorul și pianistul Dan Ardelean iubește mult jazz-ul. Astfel, la invitația Doinei Mândru, director programe artistice la Centrul cultural Mogoșoaia, în luna iunie a susținut două concerte la Palatul
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
Seară de mai (cu alt ligament șocant: trupul... ars), Deznădejde, E clipa (în care aerul solemn te lasă mut), Noapte de vară (sub al cărei cer înstelat „dorm fragile copile”), Ține-mi mâna (pseudo eminesciană), Mai vii? (titlu pastișat după romanța De ce nu-mi vii?), Nu-nțeleg (unde ne frapează versul: „trandafirii sunt toți o vrajă”). Bucolice, aferate, pășuniste - deși, paradoxal, fără turme de mioare, fără ciobănei ori păstori coborând din baladă - sunt creații de genul Pastel, Fior (în care umbra
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
dansuri populare. Vor fi prezenți și câțiva oaspeți din afara orașului Pașcani. * Vă așteptăm cu multă bucurie, pe toți cei care iubiți frumosul, latura rafinată a vieții și tot ce face sufletul mai nobil, mai luminos. * Președinte ( poet- coordonator) Valentina BECART. (Romanța De Toamnă) (Vasile Alecsandri) De-aș fi-n a tinereții floare,/ Când toate zilele sunt bune, / Pe când din inima cu soare/ În veci lumina nu apune, / Multe-aș avea în taină-a-ți spune/ Ca să devii tu gânditoare. * De-aș
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1444062053.html [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]
-
lumii. Din lipsă de idei scăpărătoare, Nici agripnia productivă nu mi-i. O, n-am talent cât sufletul mă cheamă Să tălmăcesc prin slove cum arată Sfântămerindea inimii de Mamă Și scutul cald al brațelor de Tată! 22 grânar/1999 "Romanța de pe urmă" Nu am știut să cred că pleci din sat; De ie și de vâlnic, că te lepezi; De mieii cu surtucul inelat; De performanța iezilor cei repezi. Mi-au fost cu neputință să socot Că vei uita vițeii
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Petru Rezus, critic și istoric literar, eminescolog, autor al unor lucrări de referință; 89. Aurelia Rusu, istoric literar și cercetător, pentru edițiile eminesciene; 90. Valeriu Rusu, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 91. Gheorghe Sărac, creatorul primei integrale de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, inițiatorul Festivalului Național de Romanța "Mai am un singur dor", autorul reeditării cărții lui Ovidiu Vuia " Misterul morții lui Eminescu"; 92. Liubomir Simovic (Șerbia), traducător, popularizator al operei eminesciene; 93. Ștefan Sofianski (Bulgaria), primarul Sofiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
lucrări de referință; 89. Aurelia Rusu, istoric literar și cercetător, pentru edițiile eminesciene; 90. Valeriu Rusu, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 91. Gheorghe Sărac, creatorul primei integrale de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, inițiatorul Festivalului Național de Romanța "Mai am un singur dor", autorul reeditării cărții lui Ovidiu Vuia " Misterul morții lui Eminescu"; 92. Liubomir Simovic (Șerbia), traducător, popularizator al operei eminesciene; 93. Ștefan Sofianski (Bulgaria), primarul Sofiei, pentru merite deosebite în promovarea lui Mihai Eminescu în Bulgaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
îmi răpunde cu sinceritate prietenul meu. Probabil că dacă ar fi acea Românie de care-și amintea nea Mitică, aceea Românie în care era bine, poate s-ar fi încumetat să locuiască în mijlocul celor cărora le-a învățat limba, obiceiurile, romanțele și doinele, poeziile... Desfătare sufletească: între „Historia” franțuzească și „Luceafărul” lui Eminescu Dacă Dumitru Sinu este un împătimit iubitor al tainelor cărților, nici soția sa nu s-a lăsat mai prejos. Doamna Nicole citește cărți, citește reviste - citește foarte mult
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
dă dovadă și spiritul acela franțuzesc nativ, moștenit de la un popor pe a cărui carte de vizită stă scris cu majuscule ROMANTISM - poate concura oricând cu cea mai româncă dintre românce, inclusiv la interpretarea unui cântec de pe la noi. „Îi plac romanțele. Avem câteva sute de CD-uri cu muzică românească, rusească și grecească, dar cântecul ei preferat este La birtuțu’ din pădure! Și mi-e drag s-o ascult cântându-mi: La birtuțu’ din pădure / Băui două iepe sure / Cu banii
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
doar pentru că le plăcea reacția canadiencei: Nuuuu! Vă cumpăr eu tot ce doriți, numai să nu furați! Se distrau de minune, erau tineri, erau frumoși, erau veseli și le plăcea compania lui Nicole și-a soțului său. „O cuceriseră cu romanțele, muzicanții mei români, îi cântau mereu una superbă, aparținând Bucureștiului interbelic - și nea Mitică începe să fredoneze: Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă / Ca pe vremuri visătorii trubaduri / Sus pe cer se-oprise luna să mă vadă / Cum
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
pătrunde În noi, doar gândul uitării De resturi de visuri bolunde... Iubirea? Doar jocu-ntamplării! Învățăm înmulțirea-ntre ziduri De suflete-n ceasu-nserarii, Procreerea-i pătură-n friguri... Iubirea? Un rest al visării! Să spargem azi zidul ce-apasă A inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa... Iubirea? Eternă speranța! Căprar Florin Referință Bibliografica: Zidul din noi / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Căprar Florin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZIDUL DIN NOI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/caprar_florin_1454658548.html [Corola-blog/BlogPost/363429_a_364758]
-
Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă. Cânta ca pasărea raiului rănită de avatarurile lumii, îi zbura vulturul dorului pe elitre de glas, îi cânta sufletul luptat de cruzimile bolii... Se zbătea
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432007814.html [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
Ci stai cu binișorul. Cum vânătorul-ntinde-n crâng La păsările lațul, Când ți-oi întinde brațul stâng Să mă cuprinzi cu brațul. Și ochii tăi nemișcători cSub ochii mei rămâie etc. A doua invocație a lui Cătălin are stilul romanțelor, ne spune Manolescu, stilul din „O rămâi” sau „Lasă-ți lumea”, un amestec inexplicabil de patimă și de răceală abstractă, de brutalitate virilă și de farmec dulce: O, lasă-mi capul meu pe sân, Iubito să se culce Sub raza
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
de frunze căzute, ca inima de gânduri... Un văzduh cu eterne cărări fără pulbere, spre vis, spre dor, spre dragoste, spre lacrimă, spre ideal, spre dezolare, clădesc în suflet cântecele artistei Angela Moldovan! Este o Virginia Zeani a folclorului românesc. Romanța „La oglindă” e o „Traviata” recompusă de Timotei Popovici și George Coșbuc, înadins pentru vocea Angelei Moldovan. Monumentalele cântece interpretate de ea nu sunt numai glas măiastru miruit cu lumină de la fulger și sunet de vioară, sunt și liniști interioare
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
de iubire ori chiar se intersectează secantic, în două puncte: El și Ea. Locuiesc în tine este dorința febrilă de stabilitate și echilibru a muritorului, adăstându-și dorurile la Poarta Infinitului, dincolo de limita trecerii neantice. O carte cu parfum de romanță, un cânt dedicat Iubirii, îndelung proslăvite, inepuizabile, atât de veche, dar mereu atât de nouă, un fir al vieții ce stă la baza Universului - Iubirea este suprema lege a universului, lege misterioasă care guvernează și orânduiește totul, de la atomul neînsuflețit
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1398360378.html [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
un soi de naivitate: “ Au mărunțit zarzării neaua/ Și-au readus-o în coronae?/ Ori s-a jucat printre “bidoane“/ Aprilie cu bidineaua ?“( Aprilie). Observația nu e lipsită nici de aerul reflexive și, chiar când tema lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorul_ca_sentiment_al_aduceril_al_florin_tene_1372060615.html [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat publicul prin și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care a edificat superbitatea frumoaselor fete dace răzbătută până azi în chipul și talentul ei. Înveșmântată mirabil cu podoaba de costum popular românesc, de sus până jos
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ROMANȚA, VIS DE VIAȚĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA "CRIZANTEMEI" TÂRGOVIȘTENE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Obstinatul octombrie care nu pleacă din anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]