3,927 matches
-
ale unui tânăr intelectual pentru care nimic din cele ce țin de filologie nu e prea dificil. Planul tezei pe care intenționează s-o susțină (pp. 67-68) reprezintă nici mai mult, nici mai puțin decât o sinteză a întregii poezii romanice din Evul Mediu până în prezent ! Ideea îl contrariază până și pe Zaciu, care, cunoscând puterea de muncă a învățăcelului, îi recomandă, totuși, să amâne proiectul pentru mai târziu. Până la urmă, restrângându-și mult aria de acoperire, licența aceasta (desigur, nesatisfăcătoare
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Profesor de Limba și Literatura Română la Universitatea din Florența. A fost bursier al Școlii Române în anii 1933-1935. 4. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor importante contribuții de filologie romanică, geografie folclorică și etnografică, precum și al unor studii privind relațiile culturale românoitaliene. 5. Traian Chelariu - Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume. Cernăuți, 1937.
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
ales ca temă a operei sale simbolurile creștinismului originar și ale ebraismului, deoarece, cum el însuși mărturisește „civilizația occidentală se sprijină încă pe aceste mituri”. El propune o lectură a simbolurilor biblice prin intermediul limbajului gestual al mâinii, inspirat din iconografia romanică și mai ales bizantină, ce evocă fascinația icoanelor greco-ortodoxe ale copilăriei sale. Mircea Eliade, septembrie 1981
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
text privesc vocabularul arhitecturii, în genere al istoriei artei. Se vorbește, de pildă, de stil romanesc, transpunîndu-se în română termenul englezesc Romanesque: ,perioada romanescă a secolului al XII-lea"; ,biserici în stil romanesc" etc. Echivalentul pentru acest sens este însă romanic ("artă romanică"), în vreme ce termenul romanesc s-a specializat în română pentru cu totul alte semnificații (v. DEX: ,propriu romanului", ,fantezist, imaginar" etc.). Confuzia se întîlnește azi în mai multe texte, aflate sub influența englezei și în ignoranța terminologiei de specialitate
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
vocabularul arhitecturii, în genere al istoriei artei. Se vorbește, de pildă, de stil romanesc, transpunîndu-se în română termenul englezesc Romanesque: ,perioada romanescă a secolului al XII-lea"; ,biserici în stil romanesc" etc. Echivalentul pentru acest sens este însă romanic ("artă romanică"), în vreme ce termenul romanesc s-a specializat în română pentru cu totul alte semnificații (v. DEX: ,propriu romanului", ,fantezist, imaginar" etc.). Confuzia se întîlnește azi în mai multe texte, aflate sub influența englezei și în ignoranța terminologiei de specialitate românești (formate
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
specializat în română pentru cu totul alte semnificații (v. DEX: ,propriu romanului", ,fantezist, imaginar" etc.). Confuzia se întîlnește azi în mai multe texte, aflate sub influența englezei și în ignoranța terminologiei de specialitate românești (formate, mai de mult, din surse romanice - franceză și italiană). Într-o descriere a domului, cititorul află că ,spre stânga, la intrare, este cristelnița baptistă unde Sf. Anton a fost creștinat în 1195". Existența baptismului în secolul al XII-lea nu pare să-i tulbure pe editori
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
se pare totuși că modernizarea lipsită de complexe și profesionalismul metodelor produc și acolo mai mult decît propaganda naționalistă, cîștigînd prestigiu și eficacitate. Profesorul Horst Klein (din Germania) a prezentat rolul românei în proiectul Eurocom - de învățare simultană a limbilor romanice; Liana Pop a vorbit despre alinierea românei ca limbă străină la politica lingvistică europeană, iar un grup de lucru la Facultatea de Litere din București - Andra Vasilescu, Oana Chelaru Murăruș, Camelia Ușurelu și Dana Niculescu - a prezentat noi instrumente de
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
Căci, se știe prea bine, proza lui Dumitru }epeneag colaborează cu lectorul, stabilește un dialog eficient, interactiv ? ceea ce constituie o premisă gata formulată și o invitație irezistibilă pentru o dezbatere sistematică. Facultatea de Litere din Timișoara, prin Catedra de Limbi Romanice și Centrul de Studii Francofone din cadrul ei, a profitat de această deschidere a unei opere prestigioase și a avut o foarte bună inițiativă organizând, împreună cu Centrul Cultural Francez din Timișoara, un colocviu internațional francofon în zilele de 14-15 aprilie 2006
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova, 1956; Studii de stilistică a limbii franceze. Morfologia și sintaxa, Leningrad, 1960; Formarea articolului în limbile romanice. Alegerea formei, Moscova-Leningrad, 1960; Modelarea sistemelor fonologice și metodele comparării sale, 1960; Dimensiunile informaționale ale limbii, 1968; Lingvistica matematică (în colab.), Moscova, 1977; Textul, mașina și omul, Leningrad,1979; Computerizarea predării limbilor, Leningrad, 1988; De asemenea, a scris numeroase studii
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
națională, de revenire la valorile autentice, prin articole, luări de cuvânt la radio și TV, la conferințe și la întrevederile cu potentații care puteau fi convinși numai de la Moscova și Leningrad" (apud Vințeler, op. cit., p. 245). Cunoscând toate limbile clasice, romanice, germanice și slave, profesorul Piotrowski este, în același timp, prototipul lingvistului total, care a abordat, în cercetările sale, toate compartimentele limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, stilistică, dialectologie, lingvistică generală, lingvistică matematică etc. * - Stimate Domnule Profesor, am aflat multe lucruri despre activitatea
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
terțio, au contat amintirile mamei, de care vă spuneam. Totuși, mai târziu a apărut o motivație nouă. În cursul studiilor mele de romanistică, am ajuns la concluzia că limba română posedă specificul și originalitatea cea mai mare în comparație cu alte limbi romanice. Iată un exemplu din domeniul vocabularului de originea latină. Se știe că în fiecare limbă romanică există două pături lexicale. Primul strat cuprinde cuvintele savante. Aceste cuvinte au pătruns în română din celelalte limbi neolatine (mai ales din franceză și
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
nouă. În cursul studiilor mele de romanistică, am ajuns la concluzia că limba română posedă specificul și originalitatea cea mai mare în comparație cu alte limbi romanice. Iată un exemplu din domeniul vocabularului de originea latină. Se știe că în fiecare limbă romanică există două pături lexicale. Primul strat cuprinde cuvintele savante. Aceste cuvinte au pătruns în română din celelalte limbi neolatine (mai ales din franceză și italiană) sau prin intermediul limbii ruse, engleze și germane, începând cu secolul XIX-lea, și formează un
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Aceste cuvinte au pătruns în română din celelalte limbi neolatine (mai ales din franceză și italiană) sau prin intermediul limbii ruse, engleze și germane, începând cu secolul XIX-lea, și formează un standard comun, pot să spun banal, pentru toate limbile romanice, cuprinzând și limba română. Al doilea strat cuprinde vocabularul moștenit direct din latina vorbită. Acest vocabular formează, împreună cu niște trăsături specifice ale gramaticii, fondul esențial și străvechi al limbii române. Ca urmare, fondul lexical principal românesc păstrează niște serii semantice
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
dunărene. Acest vocabular original oglindește starea socială și spirituală, economică și politico-militară a populației protoromâne din Peninsula Balcanică. Se poate spune chiar mai mult decât atâta: el îi dă limbii române un specific enigmatic, incomparabil și delicios față de celelalte limbi romanice (vezi articolul meu Un bastion lexical al ocrotirii limbii române în Republica Moldova, publicat în volumul Omagiu profesorului Vladimir Zagaevschi la 79 de ani, Chișinău, CEP USM, 2003). Astăzi, năzuința mea de a descifra acest specific enigmatic reprezintă cea mai importantă
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
a descifra acest specific enigmatic reprezintă cea mai importantă motivație în studiul meu sistematic al limbii române. Problema ocrotirii limbii și culturii române în Republica Moldova este o chestiune arzătoare, o problemă de însemnătate vitală pentru viitorul popoarelor din ambele țări romanice ele Europei Centrale. De aceea aș vrea să analizez mai amănunțit situația aceasta. Atunci când de pe teritoriul Republicii Moldova a fost restituit veșmântul firesc al limbii române - alfabetul latin, noi, lingviștii, speram că aceasta va servi drept stimulent pentru evoluția vertiginoasă, în
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
carte, morfologia, legată permanent de sintaxă și de lexic, este văzută în dinamica proceselor de gramaticalizare și în deschiderea interpretărilor alternative. Impresionează, la lectura în ansamblu a acestor texte, importanța acordată perspectivei contrastive și tipologice, plasarea fenomenelor românești în context romanic, dar și în raport cu limbile slave din jur. În articolele recente abundă exemplele din presă, din publicitate; Mioara Avram avea un simț de observație căruia nu-i scăpa nimic semnificativ din evoluțiile contemporane ale limbii. Din păcate, spațiul acestei rubrici e
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
domeniul nominal se ocupă de desinența -uri extinsă asupra substantivelor feminine (dulcețuri, mătăsuri), de genitivul complement al unui adjectiv (mai înțelegător al rosturilor), de funcțiile sintactice ale vocativului. O serie de articole privesc pronumele, în română și în celelalte limbi romanice; esențiale sînt observațiile asupra flexiunii pronominale a adjectivelor mult, puțin, tot, anumit, diferit. Volumul mai cuprinde studii despre structura internă și construcția unor numerale fracționare, despre variantele regionale ale demonstrativului, comportamentul demonstrativului de diferențiere (celălalt), cu numeroasele sale variante populare
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
model de claritate și precizie, de demonstrație practică a ideii că este indispensabilă cunoașterea istoriei limbii, în mod special a vechilor gramatici românești (de multe ori, Mioara Avram demonstrează că fenomene crezute noi sînt extrem de vechi în limbă), a lingvisticii romanice, a lingvisticii generale, ca și înțelegerea contextului cultural al schimbărilor (influențele diferite în diversele regiuni românești, stăpînirea limbilor clasice etc.). Se confirmă în aceste pagini trăsăturile care confereau o inegalabilă autoritate științifică intervențiilor regretatei lingviste: stăpînirea unui inventar uriaș de
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
sa carte, Aventurile unor cuvinte românești (București, Univers Enciclopedic, 2005). Autorul are dreptate și cartea se va bucura desigur de mare succes. Pentru că alegerea temei e garantată și susținută de atuurile autorului: autoritate științifică incontestabilă în etimologie și în lingvistica romanică, oferind cititorului informații sigure și esențiale într-o formă accesibilă și elegantă. La originea cărții stă rubrica pe care Marius Sala a prezentat-o în ultimii ani la televiziune, ,Istoria cuvintelor românești"; autorul a păstrat tonul direct, colocvial, al adresării
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
table (table, pul, zar, marți)? Marele avantaj al autorului e că dublează perspectiva etimologului prin cea a romanistului: în aproape toate cazurile cuvîntul românesc este pus într-un context comparativ larg, descriindu-se situații similare din alte limbi și dialecte romanice, ca și din limbile balcanice. Nuanțările sînt esențiale: franceza nu este numai cea din Franța, ci și cea din Belgia (de aceea unele cuvinte - ca etimoanele pentru savonieră sau galoși - nu apar în dicționarele franțuzești curente) și Elveția; germana este
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă.” (Nichita Stănescu) Limba română, sărbătorită la maturitate, are o istorie îndelungată. O limbă romanică, vorbită în principal în România și Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco român, vorbit în România și Republica Moldova precum și în diaspora; 2) aromân, sau macedo-român, vorbit în comunitățile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) meglenoromân, un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
diaspora; 2) aromân, sau macedo-român, vorbit în comunitățile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) meglenoromân, un dialect aproape dispărut din nordul Greciei, și 4) istro-român, de asemenea aproape dispărut, vorbit în peninsula Istria din Croația. Limba română, singura limbă romanică din Europa de Est, a suportat mai multe influențe de-a lungul istoriei. însă, a vorbi despre istoria unei limbi în cazul de față, limba română, ar fi imposibil să nu te raportezi și la istoria poporului român. Prima perioadă a limbii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ce pot să fac? Voi spune ce au spus și alții aflați în aceeași situație cu mine: decât niciodată, este bine și mai târziu. Dar să intru în subiect. Simpozionul de studii românești a fost inițiat de Institutul de Studii Romanice al Universității Caroline, aceasta instituțional vorbind, iar dacă este să indicăm persoana care a avut ideea Simpozionului, și a făcut pentru înfăptuirea ei tot ce i-a stat în putere, o vom numi pe d-na Libuse Valentová. Este ea
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
a și monitorizat secțiunea literară, a ținut să lămurească unele aspecte care privesc românistica și perspectivele ei, propunând totodată dezbaterii noțiunea însăși de românist. Despre cine se poate spune că practică această îndeletnicire? Numai străinii care studiază româna ca idiom romanic sau și acei români care, în afara granițelor României, predau limba și literatura română străinilor? S-au emis mai multe păreri fără a se fi ajuns, în această privință, la o ,concluzie", la o definire a ,românistului" care să excludă oricare
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]