335 matches
-
pretutindeni: stupii ei sunt în tot locul, ca frunzele-s boii, ca stelele-s oile, ca nisipu-s caii, căprioare câte vrei, șoimii cât îți place, de iepuri și câinii se satură. Bună e Moldova, dar mai bună e Valahia, mândria romeilor (grecilor n.n.) Valahia. Intestinele pământului tău sunt adevărate comori, pântecele tău e bucurie, din țâțe curge lapte și miere, din coapse aur curat și lucitor... ceea ce e foarte rar. Pieptul e îmbrăcat cu temple, spatele cu mănăstiri, umerii cu grădini
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
culminant al acestui fenomen când practic țările române au fost transformate în adevărate colonii de robi. Este momentul când efectiv deznaționalizarea a devenit iminentă, iar Biserica părea să fie un instrument eficace prin care se încerca trecerea efectivă la limba romeilor (grecilor n.n.) care ne batjocoreau neamul și limba. Iată un exemplu aparținând lui Neofit Duco „Așa-s cei ce prostesc cu limba aceasta românească murdară și ticăloasă - dacă e permis să se numească limbă, aceea ce pretutindeni șchioapătă și nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evident încă din 1810 când iconomul Daniil scrie în prefața unui lexicon nici mai mult nici mai puțin că limba greacă trebuie însușită, ca și datinile și obiceiurile grecești „Albanezi, români, bulgari, bucurați-vă și pregătiți-vă să vă faceți romei. Lăsați limba cea barbară, dialectul și datinile - ca ele să pară fabule strănepoților voștri. Veți onora Neamul și Patriile voastre prefăcându- le grecești”. În 1818 un aromân pe numele său Boiagi, care a scris o gramatică în românește pentru macedoromâni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la 35 km sud de Dunăre. Plin de supărare pe isprava vlahilor, spune grecul ,,și nu s-au mulțumit să poată păstra cei al lor și să dobîndească doar toparhia Moe-siei, ci nu mai îndurau să nu aducă daune împărăției romeilor și să nu unească domnia misienilor și a bulgarilor într-una singură, așa cum fusese odinioară”. La aceste lupte participă și un grup de oaste valahă din stînga fluviului. Tot el ne mai amintește că în anul 1198 o ceată de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din nordul Dunării pentru că bizantinii au numit teritoriul din dreapta fluviului numai Moesia și Bulgaria mai la sud dar niciodată Valahia Chiar împăratul Balduin spune în supărarea lui că va distruge țara Moesiei care a fost luată cu uneltiri din mîna romeilor. Prin diploma apostolică din 25 februarie 1204 papa Inocențiu lll îi conferă titlul de rege... ,,sceptrum regni et regium mittimus diadema”. Este primul rege al neamului nostru recunoscut în Europa pentru că în tot cursul evului mediu, numai papii aveau dreptul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar, latinii vor ridica armele asupra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai cu uneltiri rebele de sub domnia romeilor, contra oricărui drept și oricărei datorii, iar pre el însuși îl vor arunca în întunericul trecut al unui neînsemnat om privat”. De aici pleacă zîzania care l-a înrăit pe Ioniță împotriva latinilor și după înfrîngerea catastrofală de la Adrianopol din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-lea î.I.C., expansiunea romană se lovește de puterea maritimă a Cartaginei, oraș din Africa de Nord (aproape de Tunis): este începutul războaielor punice*. Învinsă prima dată în 241, Cartagina își reorganizează imperiul plecînd de la peninsula Iberică. Noua ofensivă lansată în 218 împotriva Romei de către Hannibal prin Galia sudică reliefează importanța acestor regiuni pentru Roma: în secolul al II-lea î.I.C., Galia sudică devine unul dintre centrele de interes ale politicii romane. Roma și Galia sudică. Galia transalpină Primele jaloane. În ciuda incertitudinilor de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stilul Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine, nu din edificiile Romei baroce; cît despre Nicolas Poussin, el este primul dintre marii pictori clasici. Începuturile reformei catolice și ale jansenismului. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin este și cea a începutului reformei catolice. Întîrziată de războaiele religioase, aceasta începe încă de la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]