333 matches
-
povestiri a lui Card "Maps in a Mirror". În afara faptului de a servi pe post de germene al romanului, povestirea originală a devenit (cu mici modificări) a doua secțiune a romanului. Imperiul "Stăpânului cântecelor" este un loc al trădării, asemănător Romei Antice și Imperiului Galactic din seria Fundația a luiIsaac Asimov. Din punct de vedere moral, cartea este ambivalentă. Dragostea adevărată, atât heterosexuală cât și homosexuală, reprezintă o temă majoră, alături de loialitate și onoare. De asemenea, frauda, răpirea, asasinatul, crima sunt
Stăpânul cântecelor () [Corola-website/Science/323393_a_324722]
-
, numit și „Omorâtorul de romei” (în ), a fost țar de origine valahă în Țaratul Valaho-Bulgar între anii 1197 și 1207. El a fost cel de al treilea frate al celor care au restaurat statul bulgar, Petru și Asan, eliberându-l de sub stăpânirea bizantină. Lui îi
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
ale acestuia, aristocrația bizantină a început în curând să conspire împotriva țarului bulgar. Caloian și-a schimbat tactica de îndată și s-a întors împotriva foștilor săi aliați, provocând adevărate măceluri asupra populației grecești, adoptând porecla de "Rōmaioktonos" ("Ucigătorul de romei"), în contrapartidă față de cognomenul de "Boulgaroktonos" ("Ucigătorul de bulgari") adoptat la începutul secolului al XI-lea de către împăratul Vasile al II-lea al Bizanțului, în vremea în care acesta din urmă punea capăt existenței primului țarat bulgar. La 31 ianuarie
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
intervenit și latinizarea-romanizarea populațiilor locale traco-ilirice, măcar în parte, fapt care apoi a necesitat aducerea în aceste egiuni și a limbii latine creștine, de tipul “italiei” africane, exprimată în limba Latină rustica. E vremea în care chiar Damas I al romei realizează înlăturarea limbii grecești din cultul român în avantajul celei latine creștine, pe care o susține că să biruie pe deplin și firește că despre această au luat cunoștință și romanicii ilirici, în vremea în care există o comunitate spirituală
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
nu încerce să-și ia o autoritate supremă individuală asupra Bisericii, pentru că și papă se supune celor 4 sinoade ecumenice că și celor 4 Sf. Evanghelii, fiind pericol pt Biserică dacă ar exista un singur episcop universal; de aceea episcopul romei nu își i-a luat niciodată titlul de ecumenic. Dar acest fapt nu l-a impiedeicat pe Grigore să nu ceară împăratului bizantin uzurpator Focas în 602 să-I acorde același titlu pe care îl are și patriarhul ecumenic. El
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
Romei, ci pentru că era mai aproape și croații erau în partea apuseana a Iliricului. Totuși narentanii vor primi misionari greci, iar apoi sârbi vor ajunge în 867 în legătură cu Bizanțul pentru că se aflau în temă tesalonicului, iar croații vor fi suspusi romei în 881 pt că erau departe de centrele bizantine și mai aproape de cele latine.
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
Important port pe fluviul Natissa, Aquileia era un nod al traficului adriatic spre Europa septentrionala ("via Iulia Augusta") și spre Iliria. Aquileia își datora importantă mai ales poziției sale strategice comerciale și militare, pe Marea Adriatică și aproape de Alpii Orientali, permițând Romei să controleze mai eficace Europa Orientala. În campaniile sale, Iulius Caesar obișnuia să-și ducă legiunile la iernat, la "Aquileia". Grecul Strabon, geograful acelei epoci, într-o secvență a operei sale, notează că portul Aquileia (colonie „edificata că fortificație contra
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
este de un joc video de strategie anunțat pentru luna octombrie 2013, acțiunea desfășurându-se în jurul Romei antice. Rome II este succesorul lui lansat în 2004, care a făcut celebră seria Total War. Practic de la el a început și ascensiunea strategiilor de război pe ture. este construit pe un nou motor grafic, ce permite reproducerea extrem de detaliată
Total War: Rome II () [Corola-website/Science/329157_a_330486]