877 matches
-
nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului O frunză rătăcită pe pantofii ei cu toc Dosar de existențe, noroc un nenoroc, Mirosul din grădină înfipt în tocul cui Și viața mea probabil un troc de cum și cum. Nervi roși de suferință, frunză rătăcită, pală Viața poate întâmplare egală și universală. Unde suntem rătăciți, vai glezna de jos privită Din suferința goală la oglindă. Un profesor, filosof cu har mă întreabă: -Tu ce crezi, de ce ne naștem în existență oarbă
SCOPUL VIEȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374754_a_376083]
-
să tremure” gândise strigoiul cu înfățisare umană. Acel gest copilăresc și atât de rar întâlnit la cei ca el, i-a furat inima neagră pentru eternitate din motive de nimeni știute. Ar fi vrut să îi vorbească fetei cu obrajii roși, al cărei chip îi părea a fi personificarea divinității însăși, dar înainte de a putea articula o propoziție coerentă, tânăra dispăru fără urmă. Șocat de golul pe care îl lăsase dispariția mult prea bruscă a îngerului, își întinse mâna, sperând că
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
o laie nimic nu se prindea din sămânța lor blestemată, tot timpul se certau cică de la ciolan, unii îi furau pe cel mai mare, pe ăla mic îl lăsau pentru popor și când se roteau la guvernare găseau ciolanul din ce în ce mai ros, astfel că la popor le rămânea un canci a venit una, Elena, și toti au făcut scut în jurul ei toți furau și aduceau banii cu sacoșele pe care le răsturnau în poala ei mai toti aveau palate, ferme cât nu
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
chip și-n gând, Apleacă răsăritul prin razele-i tăcute Mi-e liniștea potecă spre primăveri trecute! Muguri din lemnul vieții renasc din când în când, Prin crengile de suflet pătrunde rând pe rând, A gândurilor picuri ce cad din roase plicuri, Prin apele uitării pășesc în albe stihuri. Între coperți de ceară mi-e tronul de cuvinte, În lemnul de vioară stă lacrima cuminte; De-ar ști ea ,primăvara,că verdele-i din zori Coboară-ncet prin suflet și plouă
IZVOARELE TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378760_a_380089]
-
putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al României. El nu mai este aventurierul războinic din 1878, ci un rege-patriarh. Revoluția și apoi reforma înclină spre conservatorism. Regalitatea română merge pînă la a face figură de model
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
existat cazuri de neînțelegere mutuală și în zadar am nega existența abuzurilor care se produc aproape mereu în asemenea situații. [...] Trebuie de asemenea să reamintim că starea de război cu sovietele nu încetase și că, după retragerea armatelor germane, bandele roșilor au reapărut pe Nistru". Incertitudinile basarabene ajung pînă la birourile Societății Națiunilor și sînt interpelate printr-o cerere de constituire a unei Biserici autonome a Basarabiei. Consilierul francez de pe lîngă Societatea Națiunilor, Louis Canet, reacționează negativ în 1932: Biserica ortodoxă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-ne de o polemică, deja încheiată, cu ziarul "Unirea" din Iași. Acest ziar făcuse oarecari observațiuni la programul partidului conservator. Din parte-ne am întimpinat nu numai cu lesnicioasa înlăturare a acelor observațiuni, ci totodată cu o scurtă caracterizare a roșilor, din partidul cărora "Unirea", după a noastră părere fără cuvânt încă, pretinde a fi. Întâmpinarea noastră a primit un răspuns, din care publicăm o parte. Mirarea noastră este mare când vedem, cu ocazia articolului în chestiune, că, tocmai când " Timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cogălniceanu și-a dat demisia, care a fost primită. Interimul Internelor l-a luat Marele Vizir, d. I. C. Brătianu. [ 19 aprilie 1880] ["ESPRESIA "CODRU PARLAMENTAR"... Espresia "codru parlamentar" n-ar trebui să rămână localizată pentru arena de căpetenie a Adunării roșilor, ci întinsă asemenea asupra celorlalte ramuri de activitate radicală. Deocamdată voim să vorbim de codrul jurnalistic. În zadar am spus și am dovedit că deficitul de 30 milioane prezumat de răposatul Strat pentru a justifica un împrumut cu rentă era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin ele. Unul din aceste mijloace - desigur cel mai periculos pentru viitorul tânărului nostru stat - e întinderea sistemului de protecții, destincțiuni și înaintări, întinderea esclusivismului de partid și asupra armatei. Acuma și în armată mai trebuie să fie partizi politice: roși și albi, dintre cari cei dentîi trebuiesc înaintați, ceilalți persecutați. D. ministru de război, Leca, eroul nopturn de la 11 fevr., s-a și făcut vinovat de-o mulțime de erori, ca să întrebuințăm un eufemism parlamentar, pentru a-și putea înainta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt retrograzi, nici fracțiunea nu e socialistă. Acestei uniri în vederea alegerilor nu i-au lipsit imputările. Întemeiate ori neîntemeiate, nu ne preocupăm deocamdată; sigur e numai un lucru. Nu este folos reversibil în perspectivă, încît această picătură amestecată în unirea roșilor cu d. Boerescu de ex. nu se aplică defel la compromisul din Iași. Discutăm numai dreptul de-a face asemenea imputări; căci cine le face? "Presa". Iată coarda pe care-o ține acum organul răposatului Centru: Iată dar dreapta, conservatorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se poate oare să fie altfel? Din ce consistă, într-adevăr, partidul? Poate nega cineva că cei mai mulți din acești onorabili patrioți sânt fără avere, fără cultură, fără inteligență naturală măcar? Nu. Arate-ni-se, în adevăr, un învățat în șirurile roșilor, un autor însemnat în orice ramură, un economist, un jurisconsult? Nu e nici unul. Dacă le trebuie un financiar, aleargă la d. Dim. Sturdza, care i-a combătut cu cea mai mare asprime, pentru ca, redevenind ministru, să-i laude și căruia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deoparte, dacă n-a știut a-i prinde cu ceva la mână, cu acte compromițătoare sau cu greșeli comise, pe cari să amenințe a le destăinui. În zădar vom căuta o rațiune suficientă stărei acesteia. Singura e incapacitatea fundamentală a roșilor. Într-adevăr, nu se va găsi țară în lume în care niște bieți creștini ca Serurie, Fundescu, Costinescu și alții să însemneze ceva. Prin ce să însemneze? Prin avere? N-au. Prin învățătură? N-au. Prin iubire de muncă? Asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cheltuieli, netrecută la venituri, risipită poate, auzim numai de existența ei din pretențiile statului vecin și cu toate acestea mai există iluzia că un buget în care se escamotează sume de milioane e un buget exact? Iată administrația practică a roșilor. Începând cu hoția goală a stupilor neretezați și culminând în specula cu procure fictive, începînd la sfanț și sfârșind cu capitalizarea unei pensii reversibile care nu fusese nicicând votată, începînd cu schingiuirea săteanului și sfârșind cu bătăi date deputaților cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu legile ca cu orice alt interes public. Când sânt a se face alegeri, când popularitatea e amenințată țin legile in suspenso; iar după ce s-au efectuat alegeri județene, comunale sau generale, atunci lacunele bugetelor, ale izvoarelor de tămăduire ale roșilor, golurile doftorici întăritoare îi silesc să iasă cu legea în față și să pretinză ceea ce pîn-acuma uitaseră, ca din întîmplare, să pretinză. Atât organele guvernamentale cât și cele opoziționale au criticat, fiecare din punctul său de vedere, această sporire cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de lucruri importate cată să se mărească, importul cată să se urce și să întreacă chiar exportul. E prea adevărat că, dacă clasele rămân aceleași, o schimbare de guvern nu poate avea influență asupra balanței comerciale. Dar la noi venirea roșilor la putere e totuna cu o declasare generală. Clasele avute și inteligente sânt înlăturate de la controlul afacerilor publice și de la partea ce li se cuvine în conducerea statului și, în locul lor, se substituie o clasă nouă, care voiește să trăiască
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e treaba ei - vine să ne combată cu armele "Democratului" din Ploiești, vorbind de deznădăjduitul nostru asalt asupra instituțiilor liberale. E drept că în martie a. c. "Steaua Romîniei" mai făcuse o încercare de-a combate programa noastră, zicând că teoriile roșilor, pe cari noi le numim cosmopolite și importate, sânt de tradiție istorică. Am răspuns atunci că se-nșală - libertatea e de tradiție istorică precum și participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principii din dreptul roman și din doctrinele etice ale filozofiei germane. La dreptul vorbind nu au a face nici în clin, nici în mânecă cu roșii din Țara Românească, căci toată seria de principii e atât de deosebită de-a roșilor pre cât e de departe Blajul de Cayenne. Afară de aceea în timpul în care reforma constituțională s-a așternut pe hârtie fracțiunea mai nu exista; ea s-a format cu mult mai târziu. Principiile toate însă ale Constituției actuale au fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
muncește în același mod primitiv și greu ca și strămoșii săi, însutindu-i-se sarcinile publice. Ce lumină i se dă în schimb? În timpul ministerului Catargiu erau 2 812 școli rurale cu 75 484 școlari; astăzi, sub guvernul părintesc al roșilor, sânt numai 1 910 școli. Deci, în patru ani de guvernare roșie, s-au pustiit 902 școli rurale și vor scădea și mai mult. "Presa" dar poate vedea foarte bine, din cele de mai sus, că bunătatea recoltelor fiind aceeași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
facultăți teologice pentru un cler compus din mii de membrii. Noi am spus-o cândva că în România am ajuns a înțelege toate cuvintele dicționarului pe dos, că cosmopolit se numește ceea ce-i național, și național e fizionomia bulgaro-bizantină a roșilor din țară. Ei bine, această facultate nu s-a înființat și se vede că nici se va înființa. Episcopii noștri viitori vor continua se vede a fi crescuți în Rusia, în Grecia și în alte locuri pravoslavnice. Disparițiunea sentimentului religios
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de rând, c-un cuvânt toate păcatele unui caracter rău, unei minți mărginite și a unui om deplasat se află tot așa de bine la roșii noștri ca și la aceia din toate țările. O ultimă deosebire există însă între roșii noștri și cei din alte țări. La ai noștri li-e rușine să se mărturisească roșii - din cauze reversibile poate - pe când cei apuseni se fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se răzgândea de zece ori până să puie o iscălitură. Astăzi? Nu e unul, oricât de obscur, care să nu pretinză a sta în capul țării și a-i regula destinele după cum îl taie capul. De aci constanta voință a roșilor de-a avea un minister omogen, în care să se poată perinda toți, orice individ roșu care a primit sfântul botez. Această voință, am mai spus-o, e legitimă, ba mai mult încă, e constituțională chiar. Dacă au responsabilitatea, aibă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generală s-ar afla în paragrafii unor alte legiuiri, mai voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu factorii lui esențiali) stă rece și nepăsător în fața desfrâului patriotic ca o statuă de marmură în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370} stabiliment trece
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
concesiei Strusberg. Ocaziile de a dovedi patriotism erau strălucite și e păcat că d. Brătianu le-a lăsat să-i scape din mână. [ 14 octombrie 1880] ["SE ȘTIE CĂ APARATUL... Se știe că aparatul întreg al statului nu le servește roșilor decât pentru falsificarea alegerilor. Dacă s-a răscumpărat drumul de fier una din considerațiile nemărturisite pentru care s-a făcut e că toți amploiații vor atârna de stat, deci vor trebui să-și dea voturile după comandă. Dacă se mănține
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce să te alegi, și sânt mult mai răi ca prieteni decât ca adversari. Fiind însă prieteni cu toată lumea, căci nu au curajul dușmăniei deschise, au și trecere la toată lumea și-și ajung totdeuna micile lor scopuri; sânt cu roșii roși, cu albii albi și așa mai departe. Dar sfatul înțelepțesc care li se poate da, e ca să nu-și iasă din natura lor, să fie ce sînt: incolori, nemistuiți, fără veleități de curaj sau de spirit. Cum devin inconsecuenți cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bătălie pentr-un post de procuror sau prefect, în ministeriu și partid bătălie când umbra unui nou Strussberg s-arată, în trandafirie auroră, pe orizonul codrilor parlamentari. {EminescuOpXI 377} La deschiderea Adunărilor vom vedea cine are dreptate, gazetele grăitoare ale roșilor cari susțin că există zizanie, sau cele tipărite, cari susțin că nu există. [ 21 octombrie 1880] ["CUM CAD MINISTERIILE...? "] Cum cad ministeriile în țările dunărene? Desigur că vreun panglicar politic, vreun C. A. Rosetti, respectiv în ediție sârbească sau bulgărească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]