2,453 matches
-
rezultatul. Urăsc istoria scrisă de învingători. Și, da, prefer istoria scrisă de învinși. Am, dintr-odată, senzația că nimic nu-i mai important decît să văd cum se resfiră tulpinile portolacului printre treptele-lespezi de la intrare. Să-i număr florile: una roz, patru galbene, două purpurii. C'est la rose l'important cînta, în tinerețea mea, Monsieur un milion de volți, cum era poreclit Gilbert Becaud. Important e... portolacul. Mi se pare vital să mă odihnesc numărîndu-i florile neparfumate, dar atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe Roosevelt. Roosevelt a uitat să debarce-n Balcani, cum a promis și Liselle nu mai are răbdare. Pleacă. E o invazie de șepci proletare în București, ceva de speriat. Pînă și restaurantul Cina a devenit cantină muncitorească". Mai văd rozul supranatural al degetelor ei, strînse pe coada ceștii de cafea. Ne ducea cu trăsura, pe mine și pe Brăduț, la o ultimă cofetărie particulară (dispăreau meserii, dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
milă vitelor de povară". "Ce vrei, Iordan. Proletarii au ajuns la dictatură. Ei conduc, ei mor de foame! Mi-am luat mîna de pe ei. Atîta tot". Da' uite că infernul e pavat cu intenții bune". "Roses intentions", clinchenea Liselle. "Nu roz, dragă. Roșii". Într-adevăr, tata avusese simpatii de stînga. Cît pe ce să fie dat afară din liceu "pentru colaborare la gazetele bolșevizate jidovești", cum formula directorul școlii într-un Avertisment. L-au exmatriculat. L-au reprimit, l-au exmatriculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
noapte, m-a trezit cu desăvîrșire. Am deschis fereastra, ca să constat că era frig. Frigul venea în valuri: de afară, dar și dinăuntru; de la teancul de cărți necitite, de la maldărul de corecturi necorectate al antologiei, de la garoafele antipatice (trei și roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă mulțumesc"). Băiatul a mai sunat o dată, convins că mesajul a ajuns la cine trebuia. Și ierunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
slobozi Mistrie, doi-trei angajați puteau face munca întregului colectiv. Însă iel trebuia să țină sub control tot. Cu suflu iacobin-bolșevic. Nu degeaba, după decembrie '89, cineva a propus în presă să fie depus în Sala pașilor pierduți și vopsit în roz, cum au făcut cehii cu tancul sovietic intrat peste ei. Institutul nu era decît o tablă de șah cu piese vii, pe 64 de pătrate. Turele (șefii de sector aleși dintre supușii mediocri, dar fideli) constituiau forța lui Mistrie. Pionii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
noi n-o să mai fim aici, nici mașina. Mobilul lui Șichy a rămas pe banchetă, n-au cum să ne găsească prea repede. Or să aștepte dimineața împreună. Aha, ocazia să înceapă ceva între ei, pricepe Tano. Construiesc o imagine roz a lor. Proteguiți de membrana livingului, înconjurați de picturi, stînd de vorbă. Conversația se întinde ca ierburile crescute în iazul Dorobanț. Chipul lui Șichy, îmbujorat de sfială și de foc, pîinea prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dansez Mamă! Câte nu poate face o păpușă ascultătoare! Iar tu nu ești o păpușă ascultătoare, Miorița! Mama o să te învețe totul despre dans, uite, te iau în brațe, îți scot andrelele din trupul tău vulgar de opulent, indecent de roz, și-ți arăt cum se joacă ciuleandra, dar să nu amețești când ... Nu, nu amețesc, Mamă, am să te ascult, n-am să mai vreau afară, la urma urmei afară e tot o curte cu gard, puțin mai mare, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rețeaua de vasculare evident; vasele de la baza creierului au pereți opalini, cu elasticitatea ușor scăzută; suprafața creierului de circumvoluțiile aplatizate și șanțurile dintre ele șterse; creier, cerebel, puncte, bulb pe secțiuni seriate, substanța cenușie de nuclei de la bază au culoare roz cenușie, iar substanța albă lucioasă cu puncte roșietice ce dispar la radere și spălare; nu se evidențiază zone cu aspect de contuzie; sistemul ventricular e pe linia mediană și conține L.C.R. limpede, clar; plexurile coroide au culoare roșiatică violacee; buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prezent acționează asupra reliefului agenții externi omul. Gâtul: părțile moi ale gâtului fără infiltrate sanguine; tiroida pe secțiune de culoare roșiatică omogenă, de consistență cărnoasă; esofagul cu lumen gol și mucoasă cenușie albicioasă, cu plici longitudinale; căile respiratorii superioare mucoasa roz cenușie și lumen gol. Toracele: peretele osos și muscular este integru; cavitățile pleurale fără conținut patologic pleurele sunt lucioase, umede, transparente; plămânii umplu cavitatea toracică, având culoare roșiatică violacee, cu mici sufuziuni sanguine subpleurale, cu persistența amprentei costale și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Δt' = 0). Doar dacă aceste evenimente sunt colocale în sistemul S (satisfăcând Δx = 0), atunci ele vor fi simultane și în S'. Abdomenul: peritoneul lucios, umed, transparent; cavitatea peritoneală fără conținut patologic; mezenterul este mobil, neted, elastic; stomacul cu mucoasă roz cenușie, cu plicătura parțial ștearsă, prezentând în zona fundică o zona hemoragică de cca 4/3 cm, conținând cca 100ml lichid tulbure; intestinele sunt destinse de gaze, cu conținutul corespunzător segmentelor anatomice; ficatul cca 3.000 g, cu capsula netedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vedem ce efective avem și, în funcție de situație, ne jucăm cartea pe care am tras o din pachet, acolo la masa celor bogați, ne băgăm și noi coada în mijlocul mahărilor, corect? — Cînd o spui acuma așa în doi peri totul arată roz, i se pare Părințelului, dar pînă la urmă ce vină am avut noi că nu ți-a ieșit totul așa cum ai plănuit? — Nu totul, nu mi-a ieșit nimic, spune Roja, prinzîndu-și un colț al bărbiei între degete. Deși știați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
îndeajuns de buni pentru a ne duce țelurile la bun sfîrșit. OPTIMISM ȘI ÎNCREDERE ÎN SINE Să lăsăm optimismul deoparte pentru un minut. De ce? Vă voi explica imediat. Optimismul este o caracteristică pozitivă care te ajută să vezi totul în roz. Dar optimismul este înșelător și, dacă nu este combinat și cu alte elemente, poate fi confundat cu încrederea în sine. În timp ce optimismul îți permite să vezi lucrurile într-o lumină pozitivă, încrederea în sine te ajută să faci față provocărilor
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
cosmic. Ajuns În apogeu de arc, soarele simți pentru prima dată chemarea de a se opri o clipă În centrul amiezii și de a privi În sufletul copilului care mergea de-a baua prin grădina plină cu maci roșii și roz, petunii și cu alte flori care colorau, fericit, mijlocul verii. Ochii mari și căprui ai copilului păreau interesați de mersul șirului de furnici, de zborul buburuzelor pestrițe și de toate gâzele ce alergau printre ierburi și flori. Soarele se topea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În buzunăraș admira soarele din Înaltul amiezii până ce zumzetul albinuțelor harnice, mirosul florilor și plutirea celor doi trei norișori Îl adormeau, trimițându-l n Împărăția viselor de unde nu-l putea trezi oarece mică insectă pământeană ce se oprea mirată de rozul obrăjorilor grăsulii și total neinteresanți din punct de vedere alimentar. Adesea, copilul se trezea pe cale naturală dar de cele mai multe ori Îl trezeau vocea și cântecul supranatural al Didiței, afon și pătimaș scos din gâtlejul Mumei pădurii, În timp ce fata cu o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sale bucurii de fată numai bună de măritat. În cerdacul sărăcăcios și fără balustrade, lângă ușa de la intrare, trona un splendid copăcel scund și rămuros, cu frunze groase și cerate, plin cu cele mai frumoase flori de culoare roz, acel roz ce domină toate imaginațiile noastre despre Rai. Era un „oleandru”, Îngrijit cu iubire de către Aneta. Copilul, care nu mai văzuse asemenea minune nici În grădinuța cu flori și nici În casele de la Cățălești, copleșit de mirare și fericire, nu și-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și a acceptat prietenia de la prima propunere, s-au jucat și și-au făcut promisiuni ca astfel de momente să se desfășoare zilnic. A dorit să meargă În grădinuță, să inspecteze și să admire florile. Căuta din ochi florile albe, roz și roșii de bujori, s-a supărat văzând numai bobocii mici și verzi și a ridicat colțul stâng al guriței, gândăceii și gâzele multicolore erau la locurile lor dar constată cu nemulțumire că toate deveniseră mai mici. S-a Întors
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
liniștitul somn de dimineață al tuturor copiilor. De sub oghialul sărăcăcios ieșea un cap rotund și acoperit cu un păr țepos, nepieptănat și transpirat, cu sprincene parcă prea mari pentru cei aproape șapte anișori ai săi și cu o urmă de roz În obrăjorii săi dolofănei. Tot din treacăt, soarele mai observă că anemicul foc din vatra sobei nu reușise să dezmorțească aerul din bordeu, că era Încă frig și Victor lucra cu mânecile suflecate și mâinile pline de fleci și, mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sigur, e fătălău! L-ați văzut, face baie cu chiloții pe el, i-a mâncat bau-bau cocoșelul sau vreun coi îi atârnă până la genunchi. Se trezește ca somnambulul pe la 4 și belește ochii pe fereastră. Ieri i-am pus "Infractoarea roz sub pernă". Să vezi bunăciuni acolo, patru labe am făcut în planton, i-am împrumutat-o și sergentului, mi-a mototolit revista fătălăul și a aruncat-o la coș. Bă, eu am cunoscut unul ca ăsta la internat, se trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alergau Întruna de-a lungul tubului, spărgîndu-se repede. Baum gar tner oprea vinul cu degetul mare, pecete la capătul de jos al țevii, iar cînd Îi dădea drumul, valul umplea Într-o secundă paharul, făcea deasupra o spumă albă, apoi roz, ca, după domolirea sfîrÎitului, să ajungă la acea Încruntare ca de apus de soare. — Nagyon frig afară, făcea Vilmoș. Atunci stai aici și cîntă ceva, Îl Îndemnă taică-meu. — Asta nem szabad la mine! Aduc tata! — Mă, pînă vine tătîne-tău
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stîng mai mare decît dreptul, capul Înclinat În stînga tocmai din cauza ochiului drept care vedea mai bine. Îmi corectam mereu poziția capului În oglinda mai Înaltă decît mine, neputînd să spun că, În ținuta corectă, eram mai la largul meu. Cu rozul acela al camerei, mă simțeam desprins de tot ce era În jur, culoarea asta nu o regăseam nici pe afară, nici În restul casei. De aici, dintre mobilele roz, intrai În altă Încăpere prelungă, de folos pentru te miri ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
avut, le plecaseră departe. Casa se ridi ca pe partea dreaptă a curții de cum intrai și se Întindea de-a lungul ei. Te Întîmpinau, Înșirați unul după altul de la poartă spre șură chiar În fața casei, patru duzi, unul alb, doi roz și unul negru, după culoarea fructelor. Cu toții Înalți și drepți, așezați În linie, la distanțe potrivite pentru Învecinarea, dar nu și atingerea Între ele a coroanelor. Între casă și uliță, pe latura Îngustă a clădirii, răsăreau cîteva straturi de flori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mă Între bam unde aș fi fost acum dacă aș fi continuat să văd ochii indefinibili ai Ericăi... — Ascultă, Richi, am hotărît să-i răspund după niscai reflecție, În capul meu buzele tale, oricît le-ai ruja, rămîn de un roz pal, ca niște petale și ca În urmă cu mai mult de douăzeci și cinci de ani, ai Înțeles? Vino, nebunule, În Deutschland! O să merg cu tine peste tot, am să depun mărturie că eu sînt aceea cu buzele pale, chiar și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se pierde) Vocea blândă, cu reverb : Mergi, mergi... (drumul se luminează din nou : copaci plini de flori roz, atmosferă de primăvară; printre copaci, departe, un castel roz-alb-auriu, care strălucește în toate culorile curcubeului. Pe marginea drumului, o zână, îmbrăcată în roz, cu văluri roz...ca o zână) Zâna : Bine ai venit ! De când te aștept ! Să mergem împreună! Ai să alergi și ai să culegi flori și ai să te joci cât poftești ! Tot ce vrei ai să găsești aici ! Acolo, sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul dantelei roz pe care o are în buzunar, în locul batistei..." Mai reușește să spună doar " Am plecat, noapte bună, draga mea" și iese din salon cu pași furișați. Grilajul patului Dorei rămâne coborât. Dora a prins puteri și înalță căpătâiul patului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din lână albă pentru Minodora, o carte ponosită în limba franceză pentru Marina Pavlova și un capot din molton pentru mine. Mare a fost surpriza tuturor să descoperim și un neașteptat pachet ambalat în celofan și legat cu o fundă roz pomponată, pe care nu știam cine și pentru cine l-a strecurat sub brad. Nu mi-a trebuit mult ca să pricep că de fapt "îngerul nostru păzitor" trecuse pe acolo. L-am desfăcut curioși dând la iveală o bluză albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]