989 matches
-
pe site (7): „Deși șocat, i-am răspuns că ar face bine să nu își însușească din comentariile rasiștilor care nu cunosc și deci nu înțeleg nici festivalul nici alte aspecte legate de etnia rromă. ” Domnule Vărzariu, Mihai Neacșu este rrom. Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau muzică lăutărească, desi așa credeți domnilor
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
limbă maneliștilor 6- http://www.evz.ro/paranghelia-romilor-de-la-costesti-mercedesa-logodnica-la-4-ani-bancomat-rege-pentru-o-zi-1056327.html d- http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=9542 7- http://mugurvarzariu.com/blog/mihai-neacsu-sau-moartea-culturii-rome 8- http://stirileprotv.ro/știri/șocant/slabiciunea-pentru-o-manea-l-a-bagat-in-mormant-un-barbat-a-murit-la-3-zile-dupa-ce-a-fost-lovit-cu-o-sticla-in-cap.html 9- http://www.dailymotion.com/video/x1bzx8d sandu-ciorba-camau-videoclip-original-2014 music Referință Bibliografica: Manelele, rrom-ul Mihai Neacșu și r?omanul Mugur Vărzariu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
rromni haj k-o ćhăve, k-e rromni haj k-o ćhăve. Ćhu manqe, mamo, te xaw, 'ke me hom tirro ćhăwo ! Me dural me avaw k-e rromni haj k-o ćhăve pal-o droma sträjină zilăbel la o Marćel Ćukur, rrom vatraqro kaθ-o Koltowo 24.11.2013 O rromă vatraqre źiven paś-o kher, na źan nikaj; numa frimi źan ande aver thema. Referință Bibliografica: ŹAP-TAR MANQE PE DROMA / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21
ŹAP-TAR MANQE PE DROMA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376669_a_377998]
-
k-o ćhăve. Ćhu manqe, mamo, te xaw, 'ke me hom tirro ćhăwo ! Me dural me avaw k-e rromni haj k-o ćhăve pal-o droma sträjină zilăbel la o Marćel Ćukur, rrom vatraqro kaθ-o Koltowo 24.11.2013 O rromă vatraqre źiven paś-o kher, na źan nikaj; numa frimi źan ande aver thema. Referință Bibliografica: ŹAP-TAR MANQE PE DROMA / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin
ŹAP-TAR MANQE PE DROMA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376669_a_377998]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Ona sinejas efta ćhave, kam deśe breśenqe; khelnas aśikonθe and-o veś. Ekh zijs angal sjas ekh bavlal bari, pa peradas ambrïna phujaθe. Sar khelnas pumenqe and-o veś k-o aśikoja, ăn koda timpos avela ekh rrom phuro, na phuro-phuro, ama ućo, te khidel o'-da kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
pumenqe and-o veś k-o aśikoja, ăn koda timpos avela ekh rrom phuro, na phuro-phuro, ama ućo, te khidel o'-da kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe, akuśela o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe, akuśela o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș pala lesθe o bićikletaça. Karik te naśel o rrom? Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș pala lesθe o bićikletaça. Karik te naśel o rrom? Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas moćurla, n-aș paj. Ekh pirro ćhilas, ekh pirro inkanlas; d-abă reuśisardas te inkol andar-o kanalos. Othe, sar pherdasas peș kole nomoloça, phenca ke sjas bivolica, nan-as panda sar manuś. O
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
și lesqo kher. Gejas, ljas i toporiśka hen o kar·rucos o rromesqo. Ona, o kïzaja, kana dikhle șo kerdas o rromesqe, ïnkonʒurisarde leș pâl line leș k-o marimos. Andar koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
leș pâl line leș k-o marimos. Andar koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde o rromnăqe șo ïntïmplisajas o kakoça. I rromni, kana śundas, astardas te rol, 'ke o gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde o rromnăqe șo ïntïmplisajas o kakoça. I rromni, kana śundas, astardas te rol, 'ke o gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa avela k-o kher laqo pwo bute gaźença
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa avela k-o kher laqo pwo bute gaźença. Avine gaźe pwo but othe, k-o kher o rromnăqo. Mangenas te girsinler and-i bar te inkanen o rromes avri. Khidine pen pwo but rromă andar-o pero, zer śundesas on-da șo pasajas. Vakernas: “Ale paznikos koleça ke ćǒrla te bavrol, na o ćowrreça ke khidela ekh drez kaśta! Pa kona-da pal-i urma o bavlajaqi ke peradas ambrïna phujaθe!” Kana dikhle ke mangena te maren
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
-i urma o bavlajaqi ke peradas ambrïna phujaθe!” Kana dikhle ke mangena te maren o rromes, xojisajne-tar pa unisajne te thon vas' p-o gaźe kona te maren len, te naśaren len othar. O gaźe, kana dikhle ke și but rromă, axojne ke na-j trăba laćhi, pa dine-naśte. povestime o nnă Tuluśisθar an 23 juniaqo 2012 ¶ I vulpă ćǒrla o kaxnă andar-o kotecos, ka te xal la, o gurmuso ćǒrla birkać kucă ziwesqe andar-o hambari, ka te xal len. Hen o
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul p-o gava
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul p-o gava. O gaźe, kana avenas
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul p-o gava. O gaźe, kana avenas, naśenas-tar kana dikhenas. Źalas pehqë but. Avilă i ret ande lehqo śoro tha’ na bićindă khanć. Pale kaj te
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
ke’ kada. „Somnakaj sin mân kothe. Khulehqë valtil pe’.” ¶ Kana opre uśtilă... te dikhël ande kada. „Joj, Devla, murro somnakaj valtisăjlă ! Phenav le thagarehqë !” O kulaći trad'ă pehqë sluźen ka te thon somnakaj ande kada. ¶ Thaj gëlo khëre o rrom. Kana khëre reslă phendă pehqa rromnăqë te thol tele duj colură. Śuśardă o somnakaj. Tehe trad'ă la rromnă te lel i ferdela. Musurisardě, pale ćindě penqë khëra. Kërdǐle bare barvale. Te maj źudǒn ve akana meg sin. ¶ De o
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru (läjśikon rrom), E NÌKA DE PE LĚN (4) Luminița Mihai Cioabă, GHID DE DE CONVERSAȚIE [rumïnisko-rromano] Referință Bibliografică: SUFIXUL -B`EN / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
k este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk/os, -oja Referință Bibliografica: SUFIXUL -MAKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
-dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti sïndï r-
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja: bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri"; kana hâș lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă"; pe sar na hâș p-odä vrämä "cum nu a mai
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]