6,798 matches
-
Sibiu se află un block-buster care s-a bucurat de foarte mare succes în toată lumea. ”Jocurile foamei” au avut 1058 de spectatori la Cinema Arta și încasări de 10.276 de lei. Conform prezentării filmului, într-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord se întinde națiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu o mână de fier, în fiecare an este organizat un concurs sadic și sângeros - Jocurile Foamei. Douăzeci și patru de adolescenți
Topul celor mai vizionate filme la cinema [Corola-blog/BlogPost/97489_a_98781]
-
a murit nu numai din cauza pirateriei, a internetului sau a televiziunii prin cablu și satelit. A contribuit din plin și dezinteresul autorităților care aveau în grijă soarta cinematografelor din țară. În toamna lui 2010, a început demolarea cinematografului pentru ca pe ruinele sale să se ridice Centrul Cultural „Bucovina”. Noua clădire, a cărei finalizare se tot amână, și nu din cauza constructorilor, căci au făcut lucrări în avans-cu bani aduși de acasă- va găzdui spectacole de teatru și muzică, săli de repetiții
În aşteptarea unui cinematograf... [Corola-blog/BlogPost/97756_a_99048]
-
lirism știut sau bănuit numai, ci își creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referință. Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate și se cântă din ruine ca din fluiere. Talent în afara oricărei îndoieli, spirit neliniștit și în continuă ardere, autor de eseuri reinterpretând miturile și de poeme reclădind universul, Ștefan Dumitrescu este un poet mai dur, mai abrupt, mai supus suferinței și neliniștii, decât limpedele Dan
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
lirism știut sau bănuit numai, ci își creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referință. Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate și se cântă din ruine ca din fluiere” și „suflet lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo”. Ștefan Dumitrescu este într-adevăr „punte” între clasic și modern, punte între spirtul național și cel universal, punte între real și
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
și mai rău, sunt găsite scuze pentru gafele impardonabile comise. Auzim tot mai des certuri, învrăjbiri, afirmații jignitoare din partea unor persoane de la care pretindem maturitate, inteligență, comportament civilizat. Dar, „Cine iubește certurile iubește păcatul; cel ce ridică glasul își iubește ruina”(Pilde 17,19). Sigur că certurile, insultele ne bulversează gândirea, orientarea, (după cum se întreabă românul în proverbul: „Când grinda de sus se pleacă în jos, ce poate face cea mai de jos?”, adică cei mici ce pot face, când cei
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
la un nivel incalificabil. Privind din alt unghi al sufletului, ne gândim să nu ajungem să trăim precum locuitorii din Sodoma și Gomora, cele două cetăți de unde păcatul „a strigat până la cer”, potrivit Scripturii. Locuitorii au fost uciși, iar pe ruinele cetăților s-a format Marea Moartă din Țara Sfântă, numele dat bazându-se pe faptul că în apa acestei mări nu mai este viață. Viața abjectă a celor două cetăți a determinat pedeapsa și ne-a lăsat semn, nouă celor
ABJECȚIE ȘI MAHALAGISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380097_a_381426]
-
în piept de stea - săgeata de ce-a pătruns - de ce-a străpuns - ingrata: viscol de lumi - urdìi de spumi - se-nchină la poarta lui - finalului - declină... ...în rai de tei să urci de vrei - străine vedea-vei Cristul viersuind ruine... TAINA FLORII hulubii-și cântă-n flori de tei viața parfum luminii dând cățuia firii îngeri - din ram în ram - vădescu-și fața și înfloresc în raze trandafirii din toată inima se zbate suferința dând mărturie că pământu-nvie privighetorile - în nopți
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
să fie cunoscut cuvântul lui Dumnezeu. Aici, la biserică, lumea îl iubea foarte mult. Alături de Părintele, am adus o părticică din moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, le-a adus de la Roma, de la Cardinalul Camillo Ruini - Vicar General al Romei. Atunci Părintele Patriarh Teoctist a ținut o cuvântare în cuprinsul căreia a rostit poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
arhitectonice pe post de adevărate Mecca ale culturii moderne, cum sunt El Prado, Opera din Bilbao, Orașul Științei și Artelor din Valencia, Barceloneta și Barcelona barocă, EXPO Sevilla, Mezquita din Cordoba, Alhambra din Granada, care ajunsese în stadiu avansat de ruină etc.). 4. Prin investițiile destinate extinderii spre arii mai slabe din punct de vedere economic au împușcat doi iepuri dintr-o lovitură, creând locuri de muncă în turism, care au contribuit la alinierea veniturilor populației la nivelul țărilor dezvoltate și
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
acestora, mișcări pe „verticala locului“, dar și investigări ale situațiilor. Călătoria spre zei și a Speranța. De la prima unire a locuitorilor din această zonă sub sceptrul lui Burebista - până la Unirea definitivă a românilor și la crearea celorlalte state naționale pe ruinele fostului Imperiu Austro-ungar: replica se impune de la sine în interiorul operei lui Mihail Diaconescu. Prin urmare, Domnul Mihail Diaconescu reformulează, oarecum, romanul istoric. Nu numai mișcarea propriu-zisă a personajelor, cu dramele, intrigile, destinele lor îl interesează pe autor - ci, în egală
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori iar în suflete. Pe Pamant fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete. Să fim cu toții acum mai buni, Măcar în ceasul cel mai sfânt. Să creăm din ruine noi lumi, ... Citește mai mult Lumină sfântăCristina Pârvuîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Fata de El avem datorii,Față de chipuri ingeresti
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori iar în suflete.Pe Pământ fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete.Să fim cu toții acum mai buni,Măcar în ceasul cel mai sfânt.Sa creăm din ruine noi lumi,... XXV. LUMINĂ SFÂNTĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016. Lumină sfântă În lumea cea nemărginita, Iisus venit-a-n ajutor. A coborât într-o clipita, Zburând pe un albastru nor. Patimile
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori iar în suflete. Pe Pamant fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete. Să fim cu toții acum mai buni, Măcar în ceasul cel mai sfânt. Să creăm din ruine noi lumi, Un Paradis, aici, pe Pământ. Citește mai mult Lumină sfântăîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Față de El avem datorii
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori iar în suflete.Pe Pământ fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete.Să fim cu toții acum mai buni,Măcar în ceasul cel mai sfânt.Sa creăm din ruine noi lumi,Un Paradis, aici, pe Pământ.... XXVI. HAIKU, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Haiku fereastră plină - muscate ofilite pe pervazul ei cerul limpede - broască sare pe pietre în gârla mică verde
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
de muzică folclorică gorjenească, Filofteia Lăcătușu, care a fost găsită îmbrățișată cu soțul ei, Gicu Simu, amândoi fără suflare, sub o grindă de beton, (la un pas de ei zăceau nașii de botez ai soțului, Anisia și Ion Simu) între ruinele hotelului Victoria din București. Avea numai treizeci de ani (s-a născut pe 7 iunie 1947, în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea, aflat la câțiva zeci de metri de granița cu județul Gorj, din părinții Maria și Victor
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mama, cu ce nume mi te-au dus să te dezmierde? Citește mai mult Spune, mama, roua ta,spune mama, roua rececum se urcă peste mâini,cum se usca
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dor când adorm pe o bancă de lemn doar prin plâns de viori frigul nopții îl sting și din bocetul lui îți fac semn. Nici nu pot să te vreau prin bodegi fumurii să-ți așezi mâna blând pe-o ruină de om Mă îmbăt ca să uit că sunt frunză sub pom ... Citește mai mult muzică, voce și chitară- Dan Pantiș https://www.youtube.com/watch?v=xzP QZdgjBA&feature=youtu.beDin soioasele căni nu beau vin, beau trecut,toata iarnă din
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
stele mă ningși mă dor când adorm pe o bancă de lemndoar prin plâns de viori frigul nopții îl stingși din bocetul lui îți fac semn.Nici nu pot să te vreau prin bodegi fumuriisă-ți așezi mâna blând pe-o ruină de omMă îmbăt ca să uit că sunt frunză sub pom... XIX. SKYPE - PARCĂ PLOUA MEREU..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015. Parcă ploua mereu marfarele duc pe șine cărbuni și iluzii hat, pana departe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RUGĂ PENTRU VENIREA VITEAZULUI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trezește, Doamne, țara să vadă cine-o minte și-o duce la ruină cu gând de răzbunare. De ajutor și sprijin, acum, nevoie are. Îndură-Te de dânsa și n-o lăsa, Părinte! E-atât de derutată, că nu știe ce-o doare. Iar dac-ar ști nu poate s-o spună în
RUGĂ PENTRU VENIREA VITEAZULUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378306_a_379635]
-
atât e de fierbinte încât arde-orice țipăt ce-ar vrea din piept să zboare. Arată-i, Doamne, calea ce duce spre lumină. Prea mult a stat în beznă și a orbit aproape. Oprește-i pe cei care o duc către ruină neîncetând din plânsu-i cu sete să se-adape. Sau dacă nu poți singur, trimite ca să vină viteazul din poveste, cu paloșul s-o scape. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugă pentru venirea viteazului / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGĂ PENTRU VENIREA VITEAZULUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378306_a_379635]
-
Aprilie 1888. Să nu se înțeleagă de aici, cum greșit a interpretat G. Călinescu, că locuitorii orașului Botoșani sau Iași au asistat impasibili la agonia și chinurile lui Eminescu. În acel fatidic an 1887, un incendiu mistuitor a transformat în ruine o bună parte a orașului, încât bugetul era în mare suferință, dată fiind situația disperată a celor rămași fără locuință. Cu toate acestea, așa cum arată cercetătorul Nicolae Iousb (”Mihai Eminescu la Botoșani”, Cap. ” Un an de suferință la Botoșani”), cetățenii
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Horecza. Desen de Roștorfer, sfrș. sec. XIX. 49. Horecza Церква Різдва Пресвятої Богородиці (споруджена в 1767 році, освячена 18 квітня 1768 року). Художник Franz Xavier Knapp (1809-1883), 1860-ті роки. 50. Franzensgasse, 1899. 51. NeueweltGasse , 1903. 52. Gara veche, 1868. 53. Ruinele cetății Țețina, interbelic. 54. KurschnerGasse Biserica Sf. Nicolai Anul 1899. 55. Catedrala, Knapp. Acestea sunt aproximativ locurile cele mai însemnate din oraș, ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
cândva, lăsându-mi mie doar atât: cerul ca un tăvălug înghimpat, o batistă și un ou. Tu trebuie numai să înțelegi albastrul dor peste scâncet, golul mut dinapoia gardului, Siberia ochilor cu trup flămând, copilul răbdător cu vremea, ca o ruină care nu mai are ce pierde, crescând... Până când, peste ani, se coceau strugurii în familiile altora și ușile se închideau în spatele farfuriilor pline în spatele caramelelor, în spatele copiilor mângâiați, iar eu țeseam povești cu îngeri, adulmecând, la ferestrele lor, DRAGOSTEA, și
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” Și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer și liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot și oameni înnebuniți de frică și mașini și trăsuri aruncate peste clădiri și crucea roșie nu mai prididește cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiați în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături, mor și în tramvaie, aici
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]