812 matches
-
2) modificări în circulația limfocitelor, tranzitorii (24-48 ore) întâlnite în situații de stres, mediate de creșterea glucosteroizilor endogeni ,care scad repede numărul limfocitelor „B” și „T” din circulație; 3) distrucții crescute sau pierderi, distrucții care se datorează unor inspecții virale (rujeolă, varicelă, zona-zoster) sau unui mecanism imun mediat de anticorpi antilimfocitari. Plasmocitoza reprezintă apariția de plasmocite în sângele periferic, plasmocitoza fiind asociată cu unele afecțiuni cum ar fi: boala serului, leucemia cu plasmocite; iar în infecțiile cronice plasmocitele apar și în
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și le transformă În produși sulfurici care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei În primul rând este necesar un tratament de fond care se adresează cauzelor ce declanșează respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a permis descrierea exactă a modificărilor destructive care apar în căile aeriene;- studiile deosebit de importante efectuate de către Lynne Reid în anii 1950 corelând imaginile bronhografice cu aspectele anatomopatologice;- scăderea prevalenței bolii, atribuită probabil tratamentului antituberculos eficace și imunizării antipertusis și rujeolă. De obicei, bronșiectaziile interesează bronșiile de calibru mediu de tip segmentar sau subsegmentar, cărora le alterează structural peretele și le obliterează ramificațiile distale realizând așa-numitul „fund de sac”. Majoritatea bronșiectaziilor se exprimă clinic după grefarea locală a infecției bacteriene
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
bronșiilor. Pe bronhografie sunt caracteristice pentru bronșita cronică dilatațiile glandelor mucoase. Atunci când debutează clinic la vârstă adultă, bronșiectaziile sunt de cele mai multe ori aparent primitive. Anamneza este săracă. Uneori se poate preciza debutul lor în copilărie legat de forme complicate de rujeolă, de primoinfecția tuberculoasă sau de alte pneumopatii pe care bolnavul și le amintește datorită gravității lor. Caracterul secundar al bronșiectaziilor se stabilește ușor atunci când ele se constituie după pneumonii necrozante la adulți, după pneumonii cu anaerobi, stafilococi sau gram negativi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
orice malformație osoasă, cardiacă, renală, se poate asocia cu bronșiectazia. În copilărie trebuie avute în vedere următoarele: vaccinările profilactice: antirujeolică, antipertussis, antigripală, BCG; vaccinările polimicrobiene orale cu Broncho-Vaxon și parenterale cu Bronhodin; tratamentul corect și energic al complicațiilor bronhopulmonare ale rujeolei, gripei, tusei convulsive; profilaxia și terapia tuberculozei, îndeosebi a primoinfecțiilor cu adenopatie traheobronșică; vaccinarea și revaccinarea cu B.C.G. este esențială; asanarea focarelor infecțioase rinofaringiene și bucale, care are și rolul de a evita bronhopneumopatiile aspirative; chimioprofilaxia cu antibiotice cu spectru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
adesea la cultivarea unor pămînturi de calitate mediocră nu poate fi suficientă. Ne aflăm deci în prezența unei ruperi a echilibrului dintre populație și mijloacele de supraviețuire care explică reapariția foametei și împreună cu aceasta a marilor epidemii (variolă, tifos, malarie, rujeolă, tuse convulsivă și mai ales ciumă). La sfîrșitul secolului al XVI-lea se declanșează patru mari epidemii de ciumă (1563-1566, 1575-1578,1589-1590, 1597-1601). Altele, care vor afecta întreaga Europă, vor urma să apară în secolul al XVII-lea. Apărută la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al studiilor epidemiologice, se bazează pe mai multe argumente. Coeficienții de ser cu anticorpi antivirali și în special antirujeolă sunt mai ridicați la bolnavii cu SM decât la subiecții martori. Vârsta apariției bolilor virale ale copilăriei și în special a rujeolei este mai mare la bolnavii cu SM comparativ cu subiecții martor. Vârsta apariției bolilor virale ale copilăriei este mai mare în țările cu risc mare (Europa de Nord) decât în țările cu risc mic (Africa de Nord). Datele furnizate de OMS ne arată că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
boli infecțioase, în care se produce demielinizarea sunt: panencefalita sclerozantă subacută, în care oligodendrocitele infectate viral sunt ținta afectărilor mediate imun, encefalomielita demielinizantă postinfecțioasă, în care demielinizarea este mai degrabă produsă de un răspuns imun împotriva mielinei, indus de virusurile rujeolei, varicelei, vaccinal. În SM a fost depistat în oligoden-drocitele din măduva spinării un virus asemănător paraparezei spastice tropicale, boala care mimează SM. Dintre factorii microbieni, studii recente au raportat o asociere a Chlamydiei pneumonie cu SM. O altă variantă este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și uneori de un episod confuzional. Evoluția poate fi letală, sau după un stadiu acut poate să evolueze cronic cu un tablou asemănător SM, de care nu poate fi deosebită practic. Datorită faptului că encefalitele sau encefalomielitele secundare post eruptive (rujeolă, rubeolă, varicelă etc.) și post vaccinale sunt considerate afecțiuni demielinizante, trebuie să facem diagnosticul diferențial al SM și cu aceste afecțiuni. Encefalomielite post eruptive și post vaccinale sunt precedate de respectivele boli eruptive sau de o vaccinare, mai ales cea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și Mihai se aflau la Constanța pentru a participa la sărbătorirea Zilei Marinei (marți, 15 august). Presa informează publicul că Marele Voievod Mihai nu poate participa la festivități din cauza unei gripe. Miercuri, 16 august. De fapt, nu era gripă, ci rujeolă, și abia la Constanța s-a manifestat. Boala, numită și pojar, a fost luată și de Carol al II-lea. Amândoi au intrat în carantină și au plecat la Sinaia. Marți, 22 august. Presa informează că starea sănătății lui Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al Institutului de Igienă și ca șef de sector al Filialei Academiei, prof. Cornelson a adus contribuții de mare importanță în multe boli care ocupau tabloul morbidității; cum au fost tifosul exantematic, leptospirozele, tularemia, febra tifoidă, diferitele forme de tuberculoză, rujeola; a desfășurat, de asemenea, o activitate prodigioasă în trasarea principiilor de alimentare cu apă în Moldova, în sistematizarea localităților, în organizarea acțiunilor de profilaxie la nivel de dispensare și policlinici (cu foarte bune rezultate), într-o serie extrem de complexă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
respective: hepatitele virale acute sau cronice; meningite - axate pe etiologie; septicemii și sepsis - probleme de diagnostic și terapie - condiționate de agentul patogen; boli diareice acute, zoonoze (leptospiroza, trichineloza); infecții severe la nou-născut și sugar; alte boli infecțioase (scarlatina, angina, gripa, rujeola, varicela, herpes etc.); boli și sindroame infecțioase noi (PESS, sindromul Reye, Infecția HIV/SIDA); noi metode de tratament; reacții adverse la medicamente; tulburări psihice de cauză infecțioasă; sindromul de șoc toxic streptococic sau stafilococic; aplicarea de metode noi de diagnostic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
după amputarea unui membru. În 1561 scrie „Anatomia generală a corpului uman”. În 1564 publică „Zece cărți de chirurgie, cu prezentarea instrumentarului necesar acesteia”. În 1568 publică o lucrare despre molimele medievale care făceau ravagii în Europa: ciumă, variolă și rujeolă (31, 35). Ambroise Paré (1510-1590) Și totuși, în 1554, acceptarea lui ca membru al Colegiului Sfântul Cosma a întâlnit o opoziție înverșunată din partea chirurgilor „de robă lungă”. Ei nu acceptau ca un chirurg să nu cunoască latina și să-și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
spațiu în încăperile închisorii; curtea destul de mare nu se poate folosi din cauza vremii rele.. plouă continuu. Apa insuficientă dintr-o singură fântână rudimentară. Nu sunt cazuri suspecte de tifos exantematic, nici febră tifoidă până în prezent; sunt doar trei cazuri de rujeolă care sunt izolați. Sunt circa 20 medici dintre ei pentru îngrijirea bolnavilor și starea sanitară a deținuților, precum și o farmacie înzestrată însă sumar. Orice măsuri de deparazitare sau igienă sunt insuficiente din cauza prea marii aglomerații și a vremii rele. Medicul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori în probe perechi. Observații: Infecțiile globului ocular nu fac parte din aceasta subgrupa. Conjunctivita iritativa (de ex. după instilațiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale. Conjunctivitele în cadrul infecțiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificata. b) Infecțiile ochiului ... Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel puțin unuia din următoarele criterii: Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasa, însămânțarea microbiologica rezultă cultură
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
în probe perechi; - medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută. M) Infecții sistemice a) Infecțiile diseminate ... Sunt infecții care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare regională/teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală (rubeola, rujeola, infecția urliana, varicela, eritema infectiosum, infecția HIV, etc.) Observații: Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică și probe de laborator pentru diagnosticul etiologic. Febră de origine necunoscută (FUO) și starea toxico-septica a nou născutului nu sunt încadrate în
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori în probe perechi. Observații: Infecțiile globului ocular nu fac parte din aceasta subgrupa. Conjunctivita iritativa (de ex. după instilațiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale. Conjunctivitele în cadrul infecțiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificata. b) Infecțiile ochiului ... Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel puțin unuia din următoarele criterii: Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasa, însămânțarea microbiologica rezultă cultură
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
în probe perechi; - medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută. M) Infecții sistemice a) Infecțiile diseminate ... Sunt infecții care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare regională/teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală (rubeola, rujeola, infecția urliana, varicela, eritema infectiosum, infecția HIV, etc.) Observații: Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică și probe de laborator pentru diagnosticul etiologic. Febră de origine necunoscută (FUO) și starea toxico-septica a nou născutului nu sunt încadrate în
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate. 1.2.6. Curățenia și dezinfecția în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea. Curățenia se practică în mod obișnuit ca metodă de decontaminare profilactica; în bolile infecțioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metodă de decontaminare necesară în focar. 1.3. PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE A CURĂȚENIEI Curățenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind: - produse destinate curățeniei sau - produse detergent - dezinfectante 1.3
NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150072_a_151401]
-
izolarea virusului gripal; ● izolarea antigenului sau a ARN viral. Clasificarea cazului: Posibil: caz care îndeplinește criteriile clinice și are legătură epidemiologică cu un caz confirmat Probabil: nu se aplică Confirmat: caz care îndeplinește criteriile clinice și de laborator. Articolul 3 Rujeola Descriere clinică: afecțiune caracterizată prin febră peste 38°C și erupție maculopapulară și cel puțin una dintre următoarele: tuse, coriză, conjunctivită sau orice persoană la care medicul suspectează rujeola. Criterii de laborator: ● depistarea IgM specifice în absența unei vaccinări recente
ORDIN nr. 1.163 din 15 decembrie 2003 privind aprobarea definiţiilor de caz utilizate în sistemul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155298_a_156627]
-
Confirmat: caz care îndeplinește criteriile clinice și de laborator. Articolul 3 Rujeola Descriere clinică: afecțiune caracterizată prin febră peste 38°C și erupție maculopapulară și cel puțin una dintre următoarele: tuse, coriză, conjunctivită sau orice persoană la care medicul suspectează rujeola. Criterii de laborator: ● depistarea IgM specifice în absența unei vaccinări recente; ● creșterea de cel puțin 4 ori a titrului de IgG specifice; ● izolarea virusului rujeolos (tulpina nevaccinală) din produsele biologice. Clasificarea cazului: Posibil: orice caz care îndeplinește criteriile clinice Probabil
ORDIN nr. 1.163 din 15 decembrie 2003 privind aprobarea definiţiilor de caz utilizate în sistemul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155298_a_156627]
-
transmise sexual Infecția HIV / SIDA Sifilis Infecția gonococică 1.3. Hepatite virale Hepatita B Hepatita C Hepatita A 1.4. Infecții digestive Boli diareice acute Holera Dizenteria Salmoneloze 1.5. Boli ce pot fi prevenite prin vaccinare Poliomielita Difteria Rubeola Rujeola Tusea convulsivă Parotidita epidemică Tetanosul Reacții adverse postvaccinale 1.6. Boli transmise prin vectori Encefalita de căpușe Meningoencefalita West Nile Malaria 1.7. Zoonoze Antrax 1.8. Boli cuprinse în sistemul de alertă precoce și răspuns rapid Variola Pesta Febre
ORDIN nr. 860 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Listei bolilor transmisibile prioritare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159540_a_160869]
-
1 m distanță între aceștia; mască pentru cei care au contact apropiat; ... d) precauții la contactul cu aerosoli - transmiterea se realizează prin picături de mici dimensiuni, spre exemplu, în cazul tuberculozei pulmonare sau laringiene (când pacientul prezintă spută BK pozitivă), rujeolei, varicelei sau în cazul efectuării unei bronhoscopii. Picături mici rămân în suspensie pentru perioade lungi de timp, existând pericolul să fie purtate la distanță. Se recomandă rezervă cu un singur pacient, cu ușa închisă, cu presiune negativă și cel puțin
NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind asigurarea condiţiilor generale de igienă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179991_a_181320]
-
necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc.) și complicațiile acestora. 29. Infecții stafilococice. 30. Infecții pneumococice. 31. Infecții cu BGN. 32. Infecții meningococice. 33. Infecții cu anaerobi. 34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza. 35. Boli eruptive virale: - Rujeola - Rubeola - Infecții cu virusul varicelo-zosterian - Roseola infantum - Megaleritemul epidemic 36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, etc.). 37. Gripa. 38. Infecția urliană. 39. Difteria. 40. Tusea convulsivă. 41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. 42. Febra tifoidă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. Partea SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]