450 matches
-
profesor, sunteți decanul de vârstă al scriitorilor băcăuani, peste doar câteva zile urmând să rotunjiți nouă decenii de viață... ...da, așa e. Am văzut lumina zilei la 12 octombrie 1916, într-un sat de pe malurile Sabarului (CrovuPotlogi), veche așezare de rumâni de pe pământurile Brâncovenilor și Cantacuzinilor, în timpul primului război mondial, tatăl meu căzând în luptele de la Oituz. Să înțeleg că această întâmplare tragică v-a apropiat de Bacău? În Bacău m-au adus serviciul militar, războiul și, ulterior, numirea în învățământ
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
coasă ca să-i ajungă!!! Unde sânt aceia care să-i lase ce este al său și să-i potrivească pe al ei trup din magazia cea mare și bogată a maicii sale?“ ( Repede aruncătură de ochi asupra limbei și începutului rumânilor) Reluată cu insistență de către scriitorii timpului, analogia dintre limbă și port ne surprinde și astăzi prin nealteratul ei adevăr: paralelismul fenomenelor de tranziție în sânul celor două domenii este constant și revelator. Felul în care oamenii își îmbracă trupul și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
treacă un timp apreciabil și să se cheltuiască eforturi însemnate până când „redengota“ să urmeze soarta mai veche a anteriului, iar vorbele străine, după cum ceruse Heliade în gramatica lui din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate“ (Iordache Golescu, Înainte cuvântare la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
omite pe oy). Efectivul complet al vocalelor devine astfel 11, la care, adăugând cele 24 de consoane, obținem totalul: 35 de litere. Dintre acestea, se recomandă spre eliminare 6: 3 vocale (i, w, oy - „după hotărârile cinstitei soțietăți literale a rumânilor, s-au scos ca să nu facă greutate nevinovaților prunci“) și 3 consoane (0, x, ©). Așadar, alfabetul propus de Heliade la 1828 număra 29 de litere. Folosesc nu întâmplător adjectivul „propus“, pentru că a spune despre Heliade că a „redus“ alfabetul chirilic
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și Curierul de ambe sexe în primii ani de apariție (periodul I și II, adică aproximativ 1837-1840). Una din sarcinile noii publicații, cum aflăm dintr-un articol redacțional (Către Dd. prenumăranți, per. I, nr. 23), era aceea de „a recomanda rumânilor literile moșilor lor, a-i face a se deprinde cu dânsele, a le iubi, a le cinsti și într-însele a-și vedea limba; a păși treptat până când va ajunge a se publica toată cu aceste litere“. Periodul I oferă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Europei Centrale și de Sud-Est în secolul XX. Membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă. Lucrări publicate: Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (1941-1953) (2012); Nașterea Imperiului (2002); Istoria Rumânii, autor al capitolului Rumânia pri kommunizme 1948-1989 (2005); Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene. Profesorului Ioan Chiper la 70 de ani (în colaborare Florin Anghel și Mioara Anton, 2006). Zoltán ROSTÁS este profesor de sociologie și de comunicare la Universitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fost numită la noi vecinie, identică cu aservirea, iar țăranii dependenți s-au numit vecini. Când textele documentelor au fost traduse din slavonă în limba română în Țara Românească Muntenia, termenul de vecin (suseaiol în slavonă) a fost tradus prin rumân (român), din care ar rezulta că termenul care desemna etnia era identic cu cel care definea dependența, aservirea. Folosirea termenului de „rumân” pentru vecin vine să confirme ideea că nu numai străinii, veniți în țară și așezați pe moșii, erau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slavonă în limba română în Țara Românească Muntenia, termenul de vecin (suseaiol în slavonă) a fost tradus prin rumân (român), din care ar rezulta că termenul care desemna etnia era identic cu cel care definea dependența, aservirea. Folosirea termenului de „rumân” pentru vecin vine să confirme ideea că nu numai străinii, veniți în țară și așezați pe moșii, erau de drept, potrivit uzanțelor, vecini, așa cum s-a spus încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății din obște, o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spre a-mi exprima speranța că rubrica va avea succes, îl citez din nou pe Heliade, cu un fragment patetico-savuros despre entuziasmul cu care presupunea că va fi primit primul periodic românesc din istorie: „Acuma poate cineva vedea pe simțitorul rumân curgându-i lacrămi de bucurie, văzând în toate casele bătrâni, tineri, bărbați, femei, învățați și mai de rând, îndeletnicindu-se și petrecând cu gazeta în mână, și înmulțindu-și ideile având cunoștință și țiind un șir de întâmplările lumii; va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
care poate fi așezată "alături cu publicațiile analoge din țările mai puțin dezvoltate măcar ale Apusului"488. În articolul-program al publicației, C.A. Rosetti dezvăluie obiectivele editoriale ale gazetei: "Ceea ce voirăm cu dinadinsul și vom cere cu stăruință este ca Rumânii să se lumineze, să cunoască ce sunt și care este însărcinarea care a pus-o Făptuitorul asupră-le ca indivizi și ca națiune și să meargă ne-încetat fără fașe, fără cârji și fără piedici pe calea ce-i conduce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și care este însărcinarea care a pus-o Făptuitorul asupră-le ca indivizi și ca națiune și să meargă ne-încetat fără fașe, fără cârji și fără piedici pe calea ce-i conduce Dumnezeul părinților lor. De aceea dar ziceam Rumânului: "Luminează-te și vei fi; Voiește și vei putea" și de-aceea cerurăm și vom cere Libertate, adică: sufletul, viața, mișcarea propășindă fără sfârșit în dezvoltarea ei și imperioasă în măduva și idealul ei"489. De la primele apariții, Românul se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
când denumirea de Moldoveni era încetățenită, răspândită și folosită pe larg în istorie mai bine de un veac, denumirile de Muntean, Ardelean, Român încă nu existau”. Iar termenul de român era folosit înainte de secolul XIX doar cu sens social de rumân, adică țăran șerb (vezi mai sus Tudor Chifian). Autorul insistă pe deosebirile dintre români și moldoveni și nu face nici un fel de referire la deportările, exterminările și foametea din 1945-1965. Nu citează, în analiza specificului limbii moldovenești, autori români, ci
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de cea a lui „Bodea Sârbul”. În tipăriturile sale, diaconul Coressi face referiri din nou la poporul român: „după aceaia niște creștini bine socotiră și scoaseră cartea de îi limba srăbească pre limba românească... să înțeleagă toți oamenii cine-s rumâni creștini”; „Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coressi, dacă văzuiu că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, nu mai noi rumânii navem”. În statul de peste munți, la est de Carpați, prima carte tipărită în limba română
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
scoaseră cartea de îi limba srăbească pre limba românească... să înțeleagă toți oamenii cine-s rumâni creștini”; „Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coressi, dacă văzuiu că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, nu mai noi rumânii navem”. În statul de peste munți, la est de Carpați, prima carte tipărită în limba română, Carte românească de învățătură duminicele preste an, din 1643, a lui Varlaam, era destinată „întregii seminții românești, tuturor românilor care locuiesc în Moldova, Țara Românească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
acest nume: român”. „Măcară dară că și la istorii și la graiul și streinilor și în de sine cu reame, cu vacuri, cu primeneale au și dobândescu și alte nume, iată acela carile iese vechiu nume stă întemeiat și înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: „știi moldovenește” ci „știi românește”, adică râmlenește. Stă dară numele cel vechiul ca un temei neclătit, deci adaog ori vremile îndelungate, ori streinii adaogă și alte numere, iar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vacuri, cu primenele, iau și dobândesc și alte numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și credem ... suntem adevărați romani și aleși romani în credință și bărbăție. Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, care încă și mai neaoși sunt, și moldovenii și toți câți și într-altă parte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și credem ... suntem adevărați romani și aleși romani în credință și bărbăție. Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, care încă și mai neaoși sunt, și moldovenii și toți câți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară să fie și ceva și mai osebită în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se trage din coloniștii romani, locuitorii sunt „moldoveni sau români (valahi)”. Ei vorbesc limba moldovenească, care este de origine latină. Asemănător se exprimă și viceguvernatorul Basarabiei din acea vreme, Filip Vighel: „Eu am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. Acești rumâni sau români, după cum își zic ei, se trag din coloniștii romani și slavo-dacii învinși de Traian. În limba pe care o vorbesc, predomină limba latină”. Iar despre boierii basarabeni afirmă cu dispreț că „nimeni dintre ei nu știe rusește și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de suflete, din care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Unire, și... formarea, la polul opus, al unui alt grup extremist care voia să se arunce În aventura unei Românii „mai frumoasă ca soarele de pe cer!”, o Românie care trebuia să calce peste trupurile și conștiințele oricui nu era „născut rumân!” și nu era ordodox, un hybris colectiv, care, la fel, se baza pe sprijinul unui alt imperialism, la fel de cinic ca și cel de la Răsărit. Amintim acest „tangaj”, această periculoasă - și inutilă, falsă! - clătinare Între extreme ideologice deoarece ele sunt mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care a păstrat numele vechilor stăpânitori ai lumii. Forma inițială a fost „rumân“ (transmisă și În alte limbi: „Rumanian“, „Roumain“), modificată În epoca modernă În „român“, pentru a semăna și mai bine cu „roman“ (ortografierea fiind aproape identică). Inițial, români Își spuneau cei din țara Românească, de unde și numele țării, apoi denumirea s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alte limbi: „Rumanian“, „Roumain“), modificată În epoca modernă În „român“, pentru a semăna și mai bine cu „roman“ (ortografierea fiind aproape identică). Inițial, români Își spuneau cei din țara Românească, de unde și numele țării, apoi denumirea s-a generalizat (interesant că „rumâni“ se numeau În țara Românească și țăranii dependenți, curios amalgam lingvistic Între starea socială cea mai de jos și numele poporului și al țării). Nu este de mirare că — Într-o primă fază — factura limbii române și Însuși numele de român
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]