594 matches
-
de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate pisate și amestecate cu untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc de păpădie, buruieni de pecingine (pecingeriță), cu zeamă de pelin, de piciorul cocostârcului, cu tulpini, frunze și flori de sunătoare, cu zeamă de rostopască, cu sevă extrasă din ramuri de alun. Ungeri cu usturoi pisat, amestecat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
laitmotiv al scrierii: "Nu-i mai cuminte, Doamne iartă-mă, să ne mutăm cu închinăciunile în sfânta Bucătărie, desfătându-ne cu jocul frigărilor și cu clămpănitul vătraiului? Să luăm îndeaproape cercetare cum se prăjește slănina, cum fierbe ciorba, cum se rumenesc plăcintele, care-i rânduiala felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici preocupările mundane, nici opiniile filozofice ori meditațiile. "Pantagruelismul este arta de a fi vesel, înțelept și bun. De
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reprezentând unul din trei străini; în Piemonte, 121 000. 20 P. Cingolami, Romeni d'Italia. Migrazioni, vita quotidiana e legami transnazionali, Il Mulino, Bologna, 2009; dar și conf. I. PONZO, Reti che sostengono e legami che constringono. Il caso dei rumeni a Torino, T. Caponio, A. Colombo (a cura di), Migrazioni globali, integrazioni locali, Il Mulino, Bologna, 2005, pp. 205 și următoarele. 21 Sistema Statistico Nazionale-Instituto Nazionale Di Statistica, Rapporto annuale. La situazione del paese nel 2008, p.263, tab. 5-14
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care lucraseră în negru pentru firmele italiene. 78 http://www.inail.it/Portale/appmanager/portale/desktop? nfpb=true&-page Label=Page Salastampa&nextPage=News prima pagina/info1829928188.jsp (11 august 2009). 79 Date INAIL, nr.10, octombrie 2008, în particular cf. A. Salvati, Rumeni: primi tra residenti, occupati e infortunati. În 2007 au fost românii care deținut printre străini primatul în domeniul accidentelor la locul de muncă. 80 http://www.inail.it/Portale/appmanager/portale/desktop? nfpb=true&-page Label=Page Salastampa&nextPage=News prima pagina/info1829928188
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ți tămăduiește, zice-se, niscaiva suferințe ale stomacului. Paharul brumat de apa rece, scoasă atunci din fântâna de alături, acompaniază de minune degustarea dulceții și a gogoșilor care mai păstrează, încă, o parte din fierbințeala uleiului în care s-au rumenit. În acest tihnitor și mirific cadru natural dialogul se încheagă lin, actualizând evenimente mai vechi sau mai noi, evocând întâmplări cu oameni cunoscuți sau nu, amintiri comune. Așa aflu că unul dintre nepoții prietenilor mei a absolvit liceul la Botoșani
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
capătul de sud-vest al moșiei Ipoteștiului și ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
frunte; gingășie; grăsime; greu; gropiță; ierta; îmbujorare; încredere; înfățișare; întors; limbă; lucios; luminozitate; machiaj; mare; milă; mînă; n-are; neted; nimic; obraznic; ochi; parte a corpului; parte din față; piele fină; pinguin; plăcere; portret; prieten; proverb; purtare; rîs; roșeață; roșie; rumenit; rumeor; rușinos; sărutat; sentiment; sfat; sfînt; simțire; sînge; stîng; student; suflet; șezut; tare; tăiat; timiditate; tinerețe; trup; tupeu; umflat; urît; uscat; vechi; veste; vinovăția; week-end (1); 809/168/77/90/1 ochi: vedere (91); văz (64); albaștri (57); căprui (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
asta Cătălin,/ Viclean copil de casă,/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu obrăjori ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina,/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./ Dar ce frumoasă se făcu/ Și mîndră, arz-o focul/ Ei Cătălin, acu-i acu/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ca să-ți Încerci norocul/ Și-n treacăt o cuprinse lin/ Într-
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
din Proconnesos, de Epimenide cretanul, de Zoroastru medul, de Empedocle din Acragas, de Phormion spartanul, de Polyarate din Thasos, de Empedotim din Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./” Doi obraji rumeni. Rubedo. Stadiu inconfundabil din alchimie. Dar și culoarea aurului. Iatromanții celebri aveau În componența lor un organ de aur. Pitagora și-a arătat „coapsa de aur” asistenței Luceafărul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cuprinse [...]. Și liniile semnului astrologic se mișcau cumplit ca șerpi de jăratic. Tot mai mare și mai mare devenea painjinișul (s.n.) (Eminescu: 2011, II, 43). (S3h) ...painjinișul (s.n.) cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. (Eminescu: 2011, II, 43). Vom identifica o altă serie intratextuală (S4), dezvoltată pe firul roșu al cărților vechi. Hieroglifele stabilesc un raport metonimic cu tomurile bizantine, de unde decurge relația de incluziune între seria intratextuală a hieroglifelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ea sprijinește circulația regulată a sângelui și umezelile trupului n-au când să se închege, n-au când să se învârtoșască, prin care anomalii calea vieții nu numai că ni se scurtează, dar ni să și amărăște. Un mijloc ce rumenește fața unui prunc și șterge zbârciturile unui moșneag 12, acel mijloc, întreb, pute-va strica la partea femeiască? Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei luminoase, iat-o sdrobindu-și buzele arse de gura împietrită a mortului... În Salomeea, d. Emilian Lăzărescu are o lumină atât de clară lumina zilelor de vară în țările binecuvântate decorul și mișcarea tabloului e atât de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
autoarei Demoniacei -, albul marmorei, a pielii frumoasei nimfete, a lividității chipului ei și sângele care picură de pe sabia călăului sau a rănii rezultate din decapitare. Salomeea încearcă să însuflețească printr-un sărut tardiv buzele litificate ale sfântului, așa cum marmura se "rumenește" de reflexul pielii ei. Și într-un caz și în celălalt, avem o încercare de sens opus reificării viului în specii relevante sub raport estetic, și anume vivificarea inanimatului, care corespunde relecturii decadente a mitului lui Pygmalion. Artificial, gestul Salomeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz o lacrimă Ca rouă pe o floare. Vezi! pruncul tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
1 linguriță de concentrat de carne 200 ml de smântână groasă MOD DE PREPARARE: Se tranșează cei doi cocoși, bucățile de carne se spală cu apă rece, se lasă la scurs, după care se presară cu sare și piper. Se rumenesc în unt, pe-o parte și pe alta, și se lasă la răcit. Stafidele se înmoaie în apă caldă și apoi se clătesc. În untul rămas de la carnea prăjită, se călesc usturoiul și ceapa, tocate mărunt, se adaugă stafidele peste
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
știți că mirosul de pește fript pe cărbuni de lemne, amestecat cu fum, este ceva așa de parfumat că dacă nu-ți lasă gura apă, înseamnă că ori n-ai simțul mirosului, ori ești prea sătul. Când bibanii s-au rumenit bine pe o parte și pe cealaltă, am pus bucățile într-o oală. În ceaun fierbea apa. Am turnat peste pește apa clocotită, am băgat și un ardei iute despicat de-a lungul, am presărat un pic de pătrunjel deasupra
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
contopindu-se, dar rămânând ele însele, drepte, rigide, depărtate spațial, unite doar în avântul dansului fără sfârșit. Atunci și-a dat seama că nu o mai dorea. Ar fi vrut doar ca dansul să nu se mai sfârșească. I se rumeniseră obrajii și era nespus de frumoasă. O privea ca pe o floare, ca pe o icoană. Era ca și cum scăpa de o boală grea, de o febră mare și-i era sete, sete de apă, se simțea slăbit. Îi venea să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asta nu mai este gura târgului, asta-i politică. Tot de la Zamfira? întrebă Brâncoveanu, scărpinându-și bărbia și apoi netezindu-și barba frumos potrivită. L am văzut astăzi pe beizadea Gheorghiță și nu părea nedormit. Lumina roșcată a vetrei îi rumenea fața și Maricăi i se păru așa deodată că bărbatul ei este cel mai frumos om din lume. — A fost odată..., lasă Stanco depănatul și vino aici la taica să te încălzești la foc. A fost odată, să fi fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
curtea spre munte... S-ar cuveni s-o poftești din partea noastră pe femeia aceea... cum îi spune? Muierea care face negoț cu grânele noastre la Stambul. Doamne, cum îi spune? Eh, da, Lavinia. Vodă deschise ochii să admire roșeața care rumenise obrajii unchiului său. Da, da, poruncește-i, neică Mihai, prin călărași de poștă, să lepede neîntârziat Stambulul că vine... molimă mare și să sosească în Valahia la curțile domniei tale. Spre toamnă o să mergem împreună să vedem cum s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nesfârșit, in care Se sting de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce stai gânditoare? În gene-ți văz o lacrima Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul sau cel
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
umane rămâne tot obrazul. Disperarea poate fi pasul spre speranță. După o reprezentație valoroasă, cortina cada pe gândurile spectatorilor. Victoriile pot fi conjuncturale. Importante sunt voluptățile luptei. Uneori, vulnerabilitatea ne umanizează. Marii strategi știu cum să-și regizeze retragerea. Modestia rumenește succesul. Numai demnitatea mai poate atenua din forța loviturilor nedrepte. Bucuria este adevărată numai când se divide. Riscul dă șarm vieții. Solidaritatea ne oferă puțină căldură, când e prea frig în jurul nostru. Provocările ne condimentează viața. Autodidacții descoperă lumea. Apoi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
adresate Julietei. În iubire, prognozele sunt mai riscante chiar decât buletinul meteorologic. Ticăloșii au nevoie de pedepse. Dar și de multă iubire. Iubește măcar fărâma de Dumnezeu din semeni. Salvarea omenirii va fi posibilă doar prin restaurația iubirii. Iubirea ne rumenește existența. După o vreme, iubirea devine un suspin în do minor. Nu poate fi acuzată instituția iubirii. Doar, cel mult, funcționarii ei. În iubire, nodul gordian poartă numele de momentul potrivit. Când iubesc, bărbații devin robii unor sclave. Iubirea a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Rembrandt au avut nevoie de un secol. Perisabilitățile în arta contemporană sunt, cu siguranță, mai mari decât cele de la raionul de mezeluri. O parte a poeziei actuale a devenit un soi de logaritmi cu ușoare evaziuni estetice. Talentele artistice se rumenesc prin cafenele. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Hermeneutica este teoria chibritului aplicată operelor de artă. Marii artiști transformă angoasele din om în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nu este o rușine să fii scriitor în zilele noastre. Pentru că nu află aproape nimeni. Angoasa poeților se agravează când, în loc de „ dragă ”, iubitele încep să li se adreseze cu „ maestre” . Între mine și infinit am presărat câteva cărți. Spiritul polemic rumenește arta. Într-o pădure sunt câteva privighetori și foarte mulți guguștiuci. Nici în artă nu este altfel. Unele scrieri actuale nu au putut fi citite decât de juriile care le - au premiat. Sărăcia a manifestat întotdeauna multă tandrețe față de talente
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cincia miniatură „Între Da și NU stă îndoiala, chibzuința, experimentul... Sigur că nu trebuie să te grăbești... Și în sfârșit ultima: Sigur că da, lumea este un exponat mirabil. Iată, deci, prietene, că miniaturile tale pot „dospi” nenumărate interpretări și rumeni o pâine albă. Ele ne vin rar în minte dar când le prindem - să le adunăm. Una lângă alta pot constitui o cărticică sau material (cărămizi) pentru susținerea unor dialoguri de tip shackesperian într-o lucrare de data asta „maxi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]