529 matches
-
prezintă lumii (Epifania), felul cum se păstrează în inimă (viața de la Nazaret), felul cum se crede (Cina de taină), felul cum se răspândește (Vizita la Elisabeta), felul cum să-i fii fidel (Crucea), felul cum se dă mărturie despre el (Rusaliile). Să rămână mereu înaintea ochilor plini de credință imaginea acestei bogate slujiri a Cuvântului pe care Maria o arată preotului pentru ca din aceasta să tragă o învățătură în vederea edificării Bisericii. 5. În cele din urmă, se impune frumusețea Păstorului. Până
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
2 Februarie Lăsatul secului de carne 16 Februarie Lăsatul secului de brânză 23 Februarie Duminica Floriilor 6 Aprilie Sfintele Paști 13 Aprilie Sfântul Gheorghe 23 Aprilie Înjumătățirea 7 Mai Sfinții Constantin și Elena 21 Mai Înălțarea Domnului 22 Mai Duminica Rusaliilor 1 Iunie Lăsatul secului pentru Sfinții Apostoli Petru și Pavel 8 Iunie Sfinții Apostoli Petru și Pavel 28 Iunie Adormirea Maicii Domnului 15 August Înălțarea Sfintei Cruci 14 Septembrie Sfântul Dumitru 26 Octombrie Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 8 Noiembrie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nicolae 6 Decembrie Crăciunul 25 Decembrie Sfântul Ștefan 27 Decembrie 293 CALENDARUL CATOLIC Septuagesima 2 Februarie (14 Februarie) Marțea grasă 18 Februarie (2 Martie) Miercurea cenușie 19 Februarie (3 Martie) Paștele 6 Aprilie (18 Aprilie) Înălțarea 15 Mai (27 Mai) Rusaliile 25 Mai (6 Iunie) Sfânta Treime 1 Iunie (13 Iunie) Joia Verde 5 Iunie (17 Iunie) Duminica Adventă 16 Noiembrie (28 Noiembrie) Crăciunul 25 Decembrie (6 Ianuarie) CALENDARUL EBRAIC 5657 1897 Adar . . . . . . . . . . . . . I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ianuarie 22 - . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Micul Purim . . . . . . . . . . . . Februarie 4
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nimic, nici măcar n-aș fi Îndrăznit să vîr cartea În ghiozdan. De altfel, nu aveam decît o Încredere relativă În Sartre: nu scrisese el că ura și dragostea coboară peste oameni ca limbile de foc din Vinerea Mare? Confunda Vinerea Mare cu Rusaliile! Prin compunerea mea, mă Înscrisesem Într-un curent vădit modern al literaturii timpului meu. Unde era greșeala? Nu eram influențat de Sartre, aveam spirit critic, nu m-aș fi lăsat păcălit de acel mod sistematic de a defăima valoarea existenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Dumnezeu, că i-a înmulțit. Numai să vii la Bunavestire, și la Schimbarea la față, și-ți dau dezlegare. - O să vin, părinte... Mai citea popa ce mai citea, iar o întreba: - Datinile le ții? - Le țin, sărut dreapta. Toate. Lăsata-secului, Rusaliile, înălțarea, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Sfîntu Nicolaie, Sfîntu Dumitru, ca să nu mai vorbesc de Paști și de Crăciun... - Duminica lucrezi, coși? - Nu ridic un lemn. -Drăcui? - Câteodată. - Să nu mai drăcui, auzi? Și să faci douăzeci de mătănii în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mulțimilor în pustie, se spune anume că cei ce au mâncat erau cinci mii, „afară de femei și copii” (Mt. 14, 21; 15, 38). Lucrul acesta „nu trebuie să ne mire, căci iudeii care veneau la Ierusalim să prăznuiască Paștile sau Rusaliile veneau cu întreaga lor familie, așa cum și părinții Mântuitorului mergând cu un astfel de prilej în Sfânta Cetate L-au luat cu dânșii (cf. Luca, 2, 43). Se știe în plus că fiind în templu, copiii aduceau și ei laudă
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
frăsinel, o buruiană culeasă cu o noapte înainte și sfințită la biserică, precum și cu flori de alun care se scutură în noaptea dinaintea Înălțării. Până la Ispas se încheie de semănat porumbul și se urcă vitele la munte. Exista credința că Rusaliile, care joacă prin văzduh, răpesc pe cel pe care îl găsesc pe câmp. SĂRBĂTORI DE VARĂ De Înălțare se organizează „hramul eroilor”, pentru cei căzuți pentru patrie, iar cu ocazia „Moșilor de var㔂 se pun la uși și porți frunze
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
geografic / concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a Oltului, Legenda orașului București etc.). Referindu-ne la sărbători specifice românești, majoritatea tinerilor au precizat sărbători cum ar fi: 1 Decembrie, Sânzâienele, Dragobetele, Noaptea Sfântului Andrei sau Floriile, Rusaliile, Boboteaza, care de fapt au un substrat mai mult religios. O posibilă explicație a faptului că subiecții nu știu să menționeze alte sărbători specifice ar fi faptul că acestea sunt într-o mare proporție legate de muncile agricole, iar "migrarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sărbătoare, prevăzute în calendarul cultului mozaic și cele prevăzute în Noul Testament, ca: - sărbătoarea paștilor și a ziruirilor care durează 6 zile, iar sectanții consumă pâine nedospită, carne de miel și ierburi amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se fac adunări, servesc masa în comun din darurile aduse de sectanți; b. bărbații sunt obligați să poarte plete și barbă și se practică circumcizia la noii născuți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drept blazon culoarea verde sau galbenă, toamna este neagră sau albastră, iar albul descrie anotimpul iarna.56 În Bucovina, sărbătorile pe care se măsoară anotimpurile sunt puțin diferite: ziua de Sfântul Gheorghe este considerată prima zi de primăvară, Duminica Mare (Rusaliile) este început de vară, Ziua Crucii dă semn de toamnă, iar Sâmedru (Sfântul Dumitru) prevestește iarna.57 În mentalitatea populară, zilele săptămânii au existență proprie, benefică sau malefică, cântărind traiul de zi cu zi al țăranului român: "Nu toate zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
religiile ancestrale Sfântul Ilie, Sfântul Elisei, Sfântul Samson, , în mozaism, Sfântul Hermes și Sfântul Mercur, în politeismul greco-roman, Sfântul Ioasaf din budism / Budha-Botisava)Pe lângă sfinții canonici, având accepțiuni diferite în mentalitatea populară, există și personaje, considerate sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
crede că este bine a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne și sare, ca cîm pul să aducă mult rod. Dacă va ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere Rusitori - șapte zile după Rusalii (sărbătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere Rusitori - șapte zile după Rusalii (sărbătoare populară) Joia Apelor / Joia Verde - a noua joi după înviere (sărbătoare populară) Sf. Onufrie - 12 iunie Drăgaica / Sînzienele / Sîmzănii / Nașterea Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vor prinde blestemele și spiretele rele. La Rusalii se Împodobeau porțile, stîlpii caselor și casa cu frunze de tei și nuc. Se purta, mai ales de copii, la cingătoare pelin, ca să nu fie luați de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie luați de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a se transforma În animale și de a lupta sub această formă cu alți magicieni.” O altă practică asemănătoare a fost consemnată În secolele al XIX-lea și al XX-lea În Banat și În zona balcanică a Serbiei: Căderea Rusaliilor. Practicile de cădere În transă a femeilor, „de Rusalii”, fac parte, fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor. Această ceremonie, comparată câteodată cu șamanismul, este un fel de transă para-extatică În care cad femeile din zona Timocului În zilele Rusaliilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Rusaliilor. Practicile de cădere În transă a femeilor, „de Rusalii”, fac parte, fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor. Această ceremonie, comparată câteodată cu șamanismul, este un fel de transă para-extatică În care cad femeile din zona Timocului În zilele Rusaliilor, descrisă de institutorul sârb Riznic și apoi de Tihomir Georgevici. În esență, este vorba de o cădere Într-un somn hipnotic a unor femei În duminica Rusaliilor În jurul orei trei, a doua zi la prânz, iar În ziua următoare la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fel de transă para-extatică În care cad femeile din zona Timocului În zilele Rusaliilor, descrisă de institutorul sârb Riznic și apoi de Tihomir Georgevici. În esență, este vorba de o cădere Într-un somn hipnotic a unor femei În duminica Rusaliilor În jurul orei trei, a doua zi la prânz, iar În ziua următoare la ora nouă dimineața, trezite fiind de cântecul „cărăbușului”. Înainte de a leșina, femeia Începe să tremure, cade jos, se agită și lovește totul În jur. Urmează apoi ritualul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]