469 matches
-
52, așa că pe lângă scriitorii mai vechi sau mai noi, convertiți la noua literatură, se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan Deșliu, care, pe model folcloric, construiește adevărate imnuri închinate muncitorului. Astfel după Lazăr de la Rusca (1949), în care tonul de baladă capătă uneori nuanțe de cântec de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
28, 32 Curentul Literar, 57, 61, 86 Cuvântul, 37, 129, 244 Cuvântul liber, 67 D Dacia, 57 Daniel, Luca, 50 Dante, Alighieri, 88, 181, 203 Dăianu, G., 65, 85 Dehmel, Richard, 89 Deșliu, Dan, 49, 50 Deșliu. Dan Lazăr de la Rusca, 49 demetaforizare, 36, 144 Demetrescu, Lucia, 50 demitizare, 64, 120, 218 Diaconescu, Elena, 61, 62 Diaconescu, Ioana, 103, 108, 117, 121 Diaconescu, Sanda, 65 Diaconu, Elena, 80, 88, 89, 95, 96, 100 Dianu, Romulus, 86 Dimineața, 55 Dimisianu, Gabriel, 118
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ici-colo, cu străluciri anemice, câte-o pietricică atestând ceva carate. Deși regulamentul stipula clar că Premiul de Stat ți se poate conferi o singură dată în viață, Dan Deșliu l-a obținut și în 1951 (cu rizibilul poem "Lazăr de la Rusca") și în 1952 (cu și mai rizibilul "Minerii din Maramureș"), Baranga, în 1952 și 1954, V. Em. Galan în 1952 și 1955, Davidoglu și Jebeleanu, în 1952 și 1954. Printre "creațiile" premiate nu se găsesc, de sămânță, și texte probând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1938, Cuvânt înainte de Philip Hamburger, San Francisco: North Point, 1990. ―, The Earl of Louisiana, Baton Rouge: Louisiana State UP, 1970. ―, Mollie and Other War Pieces, 1964, New York: Schocken, 1989. ―, A Reporter at Large: Dateline-Pyramid Lake, Nevada, 1955, Ed. Elmer R. Rusco, Reno: U of Nevada P, 1999. Lippmann, Walter, Liberty and the News, New York: Harcourt, 1920. ―, Public Opinion, 1922, New York: Free, 1965. ―, "Two Revolutions in the American Press", Yale Review 20 (1931): 433-41. Lippmann, Walter, and Charles Merz, "A Test of
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o slugă la Ovreiu!" Pe Neagra plutele Pe Bistrița apoi doi flăcăi cari se urăsc și la vreme de noapte cu plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ales femeia vorbesc bine moldovenește. Însă copila lor unica Liuba Liubicica (Liubov) nu știe românește și abia acum începe a rupe câte un cuvânt două cu ofițerii români. Singura ambiție a acestor oameni simpli a fost ca să facă o barișnie ruscă din fetița lor. Și au izbutit ușor pentrucă nenumăratele licee ale Basarabiei aveau menirea să împlinească rusificarea. Și târgurile se rusificau în bloc. Mai ales liceele de fete gemeau de eleve. Și datorită acestui lucru și astăzi n-auzi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
distanță de 18 km de râul Prut, la 52 km de Vaslui (reședința județului), la 81 km de Iași și la circa 335 km de București. În partea de vest a orașului se întinde dealul Lohan, care, unit cu dealurile Rusca și Vulpe spre sud, înconjoară orașul în formă de arc, făcând legătura cu depresiunea Elan-Sărata. „Orașul dintre vii” se află pe drumul european E 581, care leagă România de Republica Moldova prin vama Albița. Dealurile care înconjoară orașul sunt: Corni, Șara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
depresiunea Elan-Sărata. „Orașul dintre vii” se află pe drumul european E 581, care leagă România de Republica Moldova prin vama Albița. Dealurile care înconjoară orașul sunt: Corni, Șara, Lohan și Rotundoaia spre nord și nord-vest, Dobrina și Vlăscineasa la vest, Coțoi, Rusca, Vulpe-Voloseni la sud și Dric și Galbena la est, înălțimea maximă a acestora fiind 362 m în dealul Dobrina. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezate în partea de nord a plasei Mijlocu. Numele localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru Dumitriu, Lazăr de la Rusca de Dan Deșliu. Apar poeme de Maria Banuș, A. Toma, Mihai Beniuc și Nina Cassian (Am fost un poet decadent), precum și traduceri din poeții ruși și sovietici. Cronica dramatică este semnată de Florica Șelmaru, iar cea muzicală de Andrei Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul Rusiei bolșevice și utopia comunistă. Mult timp, D. este valorizat exclusiv ca autor al poemelor Lazăr de la Rusca (1949) și Minerii din Maramureș (1951), intens mediatizate, impuse în programele școlare și în manuale ca modele ale noii literaturi. Clișeele limbii de lemn ale propagandei regimului sunt placate pe tiparele prozodice și lingvistice ale folclorului, hibridul fiind de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
fără însă a persevera. Istoria literară îl reține ca poet cu o evoluție dintre cele mai spectaculoase și totodată ca pe un caz dramatic de conștiință. SCRIERI: Goarnele inimii, București, 1949; Cântec pentru Legea cea Mare, București, 1949; Lazăr de la Rusca, București, 1949; Poezii. Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov, București, 1949; În numele vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov, București, 1949; În numele vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București, 1958; Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș, București, 1959; Poeme. Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș. Pe viață și pe moarte. Despre oțel, București, 1961; Cercuri de copac, București, 1962; Poezii, București, 1962; Minunile de fiecare zi, București, 1964; În poartă, Voinescu!, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București, 1958; Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș, București, 1959; Poeme. Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș. Pe viață și pe moarte. Despre oțel, București, 1961; Cercuri de copac, București, 1962; Poezii, București, 1962; Minunile de fiecare zi, București, 1964; În poartă, Voinescu!, București, 1968; Drumul spre Dikson, București, 1969; Luminile arenei, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră și cu cuhne” pe Ulița Mare a Iașilor (tranzacție întărită de Miron Vodă Barnovschi la 7 februarie 1627); Nastasia, jupâneasa fostului logofăt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în curs de execuție, mai mult de 30 de obiective, cele mai importante în domeniul gospodăririi apelor, pe râurile Timiș, Bega Superioară, Bistra și Bârzava. Lucrări în derulare Arteră principală de drenare a râurilor din interspațiul munților Banatului-Godeanu-Țarcu și Poiana Ruscă, Timișul izvorăște din masivul Semenic, de sub vârful Gozna (1 145 m), extinzându-se într-un bazin de 5 725 km pătrați. În drumul său până la graniță (241,2 km), adună o seamă de afluenți, depresiunea Teregova fiind pentru Timiș o
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
flancului vestic din masivul Țarcu-Sebeșul, care poate suplimenta debitele Timișului (în caz de secetă) cu apă din acumularea Zervești. Cel mai mare afluent al Timișului este Bistra, care-i aduce în dar toate apele culoarului dintre masivele Țarcu-Pietrele și Poiana Ruscă. După confluența cu Bistra, începe conul de dejecție al Timișului, ca un evantai, în arealul căruia se observă urmele drumului pe care l-a părăsit - Timișul Mort, care pe vremuri era cursul principal al râului. Actuala cale de curgere este
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Bârzava Directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, ne-a informat că, pe lângă lucrările ce se efectuează în județul Timiș, se realizează și o serie de amenajări hidrotehnice pe râurile din Caraș-Severin. Astfel, pe Bistra, între localitățile Rusca și Rusca Montană sunt în derulare lucrări de îndiguire și consolidare a malurilor. Lucrări similare se execută și între localitățile Oțelu Roșu și Iaz. A fost aprobat Studiul de fezabilitate pentru amenajarea râului de la Glimboca și până la confluența Bistrei cu
Agenda2003-26-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281166_a_282495]
-
tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, ne-a informat că, pe lângă lucrările ce se efectuează în județul Timiș, se realizează și o serie de amenajări hidrotehnice pe râurile din Caraș-Severin. Astfel, pe Bistra, între localitățile Rusca și Rusca Montană sunt în derulare lucrări de îndiguire și consolidare a malurilor. Lucrări similare se execută și între localitățile Oțelu Roșu și Iaz. A fost aprobat Studiul de fezabilitate pentru amenajarea râului de la Glimboca și până la confluența Bistrei cu Timișul. A
Agenda2003-26-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281166_a_282495]
-
analiza roci și plante specifice masivului muntos; se va declanșa, de asemenea, un studiu socio-etnografic în rândul locuitorilor zonei și al ciobanilor aflați cu turmele la pășunat etc. Între 15 și 30 iulie, membrii expediției vor parcurge următorul traseu: Timișoara - Rusca Montană - Sarmizegetusa - Clopotiva - Barajul de pe Râul Mare - Valea Râului Șes, la obârșia căreia membrii expediției științifice își vor organiza tabăra de studiu pentru încă două săptămâni (între 31 iulie și 15 august). OCTAVIAN Nica Se așteaptă propuneri l Pentru trasee
Agenda2004-28-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282632_a_283961]
-
Nicolae Brânduș asupra sugestiilor muzicale ce-i pornesc din versuri, Solomon Marcus scrie despre relația matematicianului cu poezia, Mircea Coloșenco stăruie asupra gazetăriei legionare, iar Theodor Codreanu zugrăvește încorporarea lui Barbilian în timpul Primului Război Mondial, în unitățile militare din Bîrlad, Huși și Rusca. Nu lipsesc recuperările postume prin care texte exegetice mai puțin știute sunt redate atenției publice. Așa se face că Eugen Coșeriu apare cu un studiu de strictă aplicație morfologică asupra limbii barbiene, în vreme ce Mircea Ciobanu e prezent cu un pitoresc
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
restabilește una după alta datele morale ale perioadei proletcultiste. Ce poate fi mai educativ și mai convingător pentru o generație care a studiat în anii de școală poeme ca Ce gândea Maria Tomii când lucra în schimbul de onoare, Lazăr de la Rusca ori - vai! - Silvester Andrei Salvează abatajul ? Iată că aici nimeni nu mai izbutește să salveze nimic, nici un schimb de onoare nu se mai poate încheia cu bine și nici un avion nu mai e capabil de a survola eliberator & extatic lanurile
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]