6,594 matches
-
și unul și altul privind pe geam. La ce gândeau? Așa e la început de an! Vin întrebările ce-o să fie, cum o să fie, ce-o să facă...? Camelia se gândea, după frumoasele zile de la Bușteni, că iar va intra în rutina zilnică, cu Policlinica, bolnavii, cu casa și treburile ei, cu cele două fete, cu Petre, care i se pare din ce în ce mai straniu... Petre era prins cu problemele familiei, dar și cu ale lui. Cu familia, își zicea, au trecut anii, copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dovedești. În construirea brandului de angajator devine o necesitate controlul direcției, deoarece, dacă nu se circumscrie unui proces conștient de definire, dezvoltare și diseminare, atunci apare pericolul scăpării de sub control a imaginii. Orice activitate, orice lucru mărunt din activitatea de rutină a unei firme trebuie tratate atent. De pildă, modul în care îi abordezi pe candidați la interviu, feedback-ul cotidian dat angajaților, spațiul lor de lucru, relațiile cu stakeholders-i etc. sunt tot atâtea aspecte pe care trebuie să le controlezi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
constituie o premisă esențială în adoptarea și aplicarea deciziilor și acțiunilor ca expresie a necesităților și oportunităților prezente și de perspectivă"109. Mediul de marketing, reprezentat de forțele externe ale organizației, influențează direct sau indirect scopurile și obiectivele, planurile și rutinele organizaționale, dar și rezultatele lor, motiv pentru care monitorizarea acestui mediu trebuie să fie activă și consistentă. Interesul pentru analiza în timp real a mediului extern este determinat de faptul că are caracter concurențial și dinamic; în acest mediu apar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale organizațiilor este direct proporțională cu puterea acestora de a accepta existența schimbării ca variabilă necesară a competiției interși intra-organizaționale și de a reduce rezistența la schimbare. Reducerea rezistenței la schimbare ar trebui să devină unul dintre obiectivele de rutină ale unei firme. De aceea, exemplele de bună practică ale unor afaceri de succes în această direcție vin să întărească ideea că a investi în schimbare înseamnă a exista. De pildă, un studiu din septembrie 2003 realizat de Lou Carter
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de influențele unor factori socio-culturali complecși. Culorile unei companii, logo-ul, design-ul produselor și serviciilor, imaginea internă și externă a unei organizații, modul de negociere și articularea întâlnirilor de afaceri, protocoalele culturale, toate acestea sunt conectate la valori, simboluri, rutine, obiceiuri etc115. Așadar, pe lângă structură, procese economice, oameni (lista ar putea continua), un punct de relief al organizării este cultura organizațională. De fapt, cadrul normativ și totodată de diagnostic al culturii organizaționale nu este simplu. Acest cadru are ca puncte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fizic și utilizarea acestuia, politicile și regulile de funcționare, sistemele instalate în vederea guvernării strategice a resurselor umane, precum și controlul, urmărirea operațiunilor, relațiile ierarhice și formele explicite de conducere și de exercitare a puterii 118. Cultura înseamnă tradițiile, valorile, credințele și rutinele consacrate; este un sistem de simboluri și semnificații. Adesea, cultura intervine în formularea premiselor deciziilor, în comportamentele și acțiunile managerilor și lucrătorilor 119. Indivizii personalul unei companii supun unui proces continuu de hermeneutică evenimentele organizaționale, generează semnificații, comportamente dintr-un
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companiei subsumează toate condițiile, contextele, motivele care au condus la nașterea sa. Ea se referă la reușitele sau eșecurile companiei, la valorile fondatorilor și ale liderilor care au condus-o, la competențele, rețetele strategice care au contribuit la succes, la rutine înrădăcinate etc. Evident că toate aceste elemente au ecouri în cultura organizațională, structurează credințe, moduri de a fi și de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și structurală. Ele includ "forma de proprietate (privată
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
norme, pattern-uri comportamentale și artefacte. Artefactele sunt elementele cele mai vizibile pentru salariați, acționari, clienți și public. Prin artefacte desemnăm pattern-urile legate de vestimentație, aranjamentele fizice (spațiale), logo-ul etc. Pattern-urile comportamentale includ jargonul, arhitectura discursurilor, povestirile, rutinele legate de muncă, ritualurile, ceremoniile 163. Edgar Schein 164 face un inventar generos al expresiilor concrete ale culturii organizaționale, pe care l-am trecut deja în revistă. Pentru că nu ne-am propus aici să le explicăm pe fiecare în parte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
numai prin acțiuni de publicitate internă sau prin programe de training. Pentru a o avea este nevoie de angajamentul față de brand al angajaților (brand engagement). Adesea, oamenii au nevoie de mai mult decât de instrucțiuni pentru a-și putea schimba rutina și obiceiurile. În primul rând, ceea ce le cerem celorlalți atunci când încercăm să aliniem cultura cu brandul este să împărtășească valorile companiei, viziunea sa și să acționeze în deplin acord cu acestea. Brandul intern urmărește această coeziune. Pentru a crea branduri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o înrâurire profundă asupra afacerilor, proceselor de învățare, echilibrelor structurale instituționale etc. Pericolele pe care dinamica lumii le anunță impun măsuri de schimbare, inclusiv în gândire și în felul de a privi lucrurile. În mod tradițional, gândirea umană este supusă rutinei, schemelor mentale fixe. Performăm la locul nostru de muncă, iar atunci când lucrurile se schimbă, învățăm din noua experiență. Problemele zilei de astăzi trebuie abordate în concordanță cu dinamica lor, într-un stil adaptativ subtil, din unghiuri de vedere diferite în raport cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
potențialului de adaptare și dezvoltare al organizației poate fi diminuat prin împărtășirea preocupărilor conducerii, a direcțiilor pe care aceasta intenționează să le urmeze, a mijloacelor și resurselor. Teama de eșec este o cauză importantă a rezistenței la schimbare. Procedurile de rutină nu dau satisfacție, dar sunt lipsite de teama pierderii respectului de sine și al celorlalți, salvează "onoarea" și evită ridicolul. Dar introducerea de noi tehnologii induce rezistență tocmai pentru că indivizii se tem de pierderea stării de echilibru. Teama de eșec
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
evrei-români din varii domenii - literatură, arte, jurnalism, științe etc. Fiindcă "o explorare la nivelul exigențelor contemporane a patrimoniului spiritual nu mai poate fi obținută doar cu evocări encomiastice", preocuparea expresă a redacției este "de a destrăma valul uitării acolo unde rutina și comoditatea amenință să semene confuzie, aplatizarea criteriilor și, implicit, anularea ierarhiei valorilor. Deopotrivă de păgubos este un anumit sectarism, cultivat sub pretextul specificității și duce, practic, la ignorarea interferențelor și cantonarea într-un perimetru pîndit de izolare vetustă, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
lectura se va relua, semnul de carte va zbura pe noptieră, chitanța, scrisoarea vor ieși la iveală și li se va da, cîndva, o soluție - capătă mirosul definitivului. Gesturi cotidiene se întrerup în carte, ca în muzeul de la Pompei. O rutină în care cei pentru care semnele acestea spuneau ceva n-o să mai intre niciodată. Muzeul învie cînd îi vin, nu demult despărțite de librărie, cărți citite o dată și revîndute, ori chiar cărți noi, nu se știe de ce abătute în acest
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
categoria poncifelor. De exemplu, dacă aș scrie că este doctorand în istorie la Ohio State University at Columbus și că ultimii trei ani și i-a petrecut în SUA, nu aș face decît să indic un reper biografic în virtutea unei rutini subînțelese privind schițarea portretului convențional al unui autor contemporan. Numai că, prin asemenea încadrări exterioare, nu poți surprinde nimic din stofa omului pe care îl ai în vedere. De aceea, îmi vine să spun că Mircea Platon e o dovadă
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
dinainte și cei după promoția lui Victor Rebengiuc e mult prea mică spre a nu vorbi de una și aceeași generație. Îi apropie pe toți, în fond, entuziasmul, aspirația către un teatru cu o altă față, viu, dinamic, eliberat de rutină, implicarea într-o modificare radicală a structurilor stilistice și tipurilor de sensibilitate. Asemenea fenomen a fost posibil, desigur, datorită unor regizori extraordinari precum Vlad Mugur, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Horea Popescu, David Esrig sau Valeriu Moisescu. Ei își
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
vervei lui Robert Șerban, un tip care a considerat non-stop și vertical că trăiește în miezul lucrurilor fierbinți, oriunde s-ar afla. Că orice lucru valoros trebuie plasat pe piața de azi și în forme nostime, care să iasă din rutina adormitoare a felului în care se vinde cultura, se vorbește despre cultură. Și asta fără să diluezi nici o secundă consistența mesajului. Una peste alta, omul are dreptate. Dacă există o criză reală în cultură, aceea este la nivelul managerial. Cultura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
poftă, sărmana... cincizeci, domnu'nost! de grame, domnu'nost!... și când o văzuse atât de amărâtă, îi dăduse o bucată de caș, de sufletul bătrânilor de-acasă. (Habar n-avea, eram la curent: fusese Maica Vineri, în controlul ei de rutină.) Ioasaf, ca-n Biblie, zâmbea îngăduitor. Stând de vorbă cu bistrițeanul și cu sibianul, îi privesc pe amândoi ca pe niște modele de baladă; în fond, nici nu s-a exagerat prea mult. Miorița e-n ei sau cu ei
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
de acord, în mare parte, că este esențial cu ce imagini crești, ce vezi în jur zi de zi, în casă, pe stradă, ce auzi, ce îți populează mintea, ce îți provoacă existența să fie altfel. Ieșită din șabloane, din rutină. Sau, măcar să se alcătuiască normal. Greu. Tot mai greu, însă. O suferință teribilă a fost, pînă în 1989, desfigurarea orașelor. Oriunde am merge găsim așa-numitul centru civic, amprentă de neclintit a gîndirii devastatoare de dinainte. Ceaușescu nu a făcut
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
ca în cazul filmului lui Oliver Hirschbiegel, "Der Untergang" (Ultimele zile ale lui Hitler, 2004), fără deșchideri simbolice sau parabolice, sau considerații vaste cu privire la umanitate. Cîțiva tineri făcînd parte dintr-o unitate a Ministerului de Interne execută o misiune de rutină în noaptea dintre 22 și 23 decembrie 1989, trimiși să patruleze cu un TAB într-o zonă periferica a Bucureștiului, departe de focul luptelor de la Televiziune "unde se trage". Printre membrii echipajului se află și Coști (Pavel Ipate), fiul doctorului
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
sticlele lămpilor cu gaz s-au făcut țăndări. Unii au fugit din casă, preferând potopul explodării acoperișurilor. Ultima izbucnire a fost cea mai puternică, și n-au lipsit persoanele care se pregăteau de sfârșitul lumii. Înclinată să descopere corespondențe între rutina vieții și minunile din Vechiul Testament, s-a convins și Joana Correia de Castro că nu era vorba de un potop oarecare, ci chiar de adevăratul Potop. După ani de zile, de câte ori insistam să aud din nou ce se întâmplase, cuvânt
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
eu nu sînt convins că am avut vreodată talent, eu talentul mi l-am fabricat, ca pe orice lucru secundar; nu talentul este important; de altfel, talentul te duce pînă la douăzeci și opt-treizeci de ani, dacă nu aglomerezi cultură, rutină, meserie; cum îi spuneam eu lui Nichita, și Nichita știa, că tehnica e meseria, da, știa, și el vorbea de meserie -, eu am avut instinctul de a-mi feri viața de catastrofe de acest tip: o iubire mare etc. Ba
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
Limbi Străine, atîtor publiciști zgomotoși și fără substanță. Atrasă atît de cărți, cît și de spectacolul vieții, Mariana Neț pornește de la fapte mărunte din viața de toate zilele, uneori ciudate, suprarealiste, construind micronarațiuni aproape întotdeauna reușite, ce descriu ritualurile și rutina cotidianului, dar și aberațiile, patologia, mizeriile acestuia, în România și aiurea. Fiind vizat un public larg, jargonul de specialitate este evitat, iar Julia Kristeva și Roland Barthes nu sînt pomeniți defel. Destule pagini ce spun lucrurilor pe nume, demontînd cu
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
știi că ți-ai găsit un punct de vedere propriu. Fără un asemenea unghi personal din interiorul căruia să poți aborda o temă în alt fel decît au făcut-o alții, riscul de a fi prins în lanțul searbăd al rutinei retorice este uriaș. E nevoie așadar de o schimbare de perspectivă, de o răsucire în urma căreia subiectul în discuție își schimbă la propriu identitatea. În acest caz, el devine altul prin simplul fapt că îl poți privi printr-o fantă
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
popular de scenarii comice, preponderent animaliere. Cea mai veche și mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca vițelul la poarta nouă, în care privirea descumpănită devine indiciu al ignoranței, al nepriceperii. Expresia, suficient de transparentă, e legată de rutina vieții rurale tradiționale, de întoarcerea vitelor pe la casele lor, ca în Sburătorul lui Heliade ("a satului cireadă ce greu, mereu sosise"). La fel de cunoscută e comparația "a se uita ca mîța-n calendar", comentată de G.I. Tohăneanu (Dicționar de imagini pierdute, 1995
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
pacient, care nu a prezentat durere, singurul semn fiind secreția la nivelul cicatricii postoperatorii, acesta fiind un pacient cunoscut cu diabet zaharat tip 2 complicat cu polineuropatie diabetică. Investigații imagistice Radiografiile în cel puțin 2 incidențe au fost folosite de rutină la toți pacienții. A fost necesară o scintigrafie osoasă pentru confirmarea diagnosticului - reacție osteogenică moderat periprotetic tibială. Într-un alt caz s-a folosit puncția ghidată ecografic. Toți pacienții au prezentat VSH peste limite normale cuprinse între 18-121 mm/h
Revista Medicală Română by Adrian Cursaru () [Corola-journal/Journalistic/92279_a_92774]