519 matches
-
-l reiei până li se face lehamite vecinilor, să pui stop când se ivește ceva neprevăzut și să-ți creezi atmosfera convenabilă - o țigară, o băutură, o femeie sau alt(cevăa... De vreo patru cincinale asist, deloc uimit, doar puțin sâcâit de lipsa resurselor pentru înnoirea „tehnicii din dotare“, la perfecționarea mijloacelor de redare audio-video. Am început, ca tot românul de rând, cu ascultarea Metronomului & By Request-ului de la Europa Liberă. Mi-am luat magnetofon (Maiakă înainte să cumpăr mașina de scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
păstrez calmul, în timp ce notam cu migală datele pe care le aflam. Încercam să găsesc o cale cât mai firească pentru continuarea acelei cu totul inedite anchete, dar nu reușeam să mă concentrez, pentru că o altă problemă a început să mă sâcâie: ce rațiuni au existat pentru a fi pus să fac „în orb” o anchetă atât de importantă? Întrucât, nu mai aveam deja dubii, de la doamna Răceanu era exclus să obțin ceva, în ipoteza, firește, că ar fi fost la curent
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și am început să-l bârfim pe inamicul nostru comun. Fusese unul dintre principalele subiecte de discuție în ultimele săptămâni și n-avea rost să stricăm acum tradiția. — Pun pariu că, de îndată ce ajung acolo, David Stronge o să înceapă să mă sâcâie. Atâta s-a agitat cu dezvelirea instalației toată săptămâna, de-ai fi zis că e al doilea Titanic. Statutul meu aici semăna cu cel al unei guvernante într-o casă victoriană; nu-mi aveam locul nici laolaltă cu servitorii, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
întoarse privirea. —Ce ai vrea să spun, Sam? a zis el cu un strop de asprime în voce. Că la bancă citim Herald și alte jeguri de stânga numai când rămânem fără hârtie igienică? —OK, am spus-o ca să te sâcâi, am zis blând. Cred că mă așteptam să te simți vinovat. Adică să cad în genunchi în fața ta vrei să spui. A, nu, eu mereu citesc Herald. Nu mă regăsesc în stilul ăsta de viață. Sunt prea sensibil pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
din strălucire - ca o piele de căprioară veche. Începeam să am remușcări pentru ceea ce spusesem. Au dreptul la omucidere numai călăii și soldații pe cîmpul de luptă. Un doctor n-are voie să provoace eutanasie oricît de mult l-ar sîcÎi un pacient. Ceasul de pe perete mă anunța că e ora unu dimineața. RAPORT 13 februarie, ora 10.20. Trecînd pe la bibliotecă, am studiat un rezumat de presă. Iată la ce concluzii am ajuns : Zile ploioase pînă la data de 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
știu de ce, dar n-a avut nici un efect asupra mea, Îmi suna a gol. Clienta mea se Întoarse În toiul conversației. Își schimbase și chimonoul de doliu, chiar prea repede după părerea mea. Aparent, nu mai era cazul să mă sîcÎie ideea morții. Purta o rochie din crep negru ce i se mula perfect pe corp. Oare și-a amintit că i-am spus că-i vine bine negrul ? Și-a Înclinat capul Într-o parte. Mi l-am mișcat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
perpelească fără milă. Ei or să mă bombardeze cu Întrebări, dar eu ce să le explic? Era absurd. Pot să le spun că am fost insensibil ca un porc ? CÎt despre poliție, singura explicație satisfăcătoare ar fi că l-am sîcÎit pe bietul individ pînă l-am determinat să facă un asemenea gest total. Era inevitabil ... pentru ei ar fi fost singura justificare logică și convingătoare. Oare se răzbunase pe mine? Și pentru ce, mă rog ?... Nici nu știu cum ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
am stat de vorbă cu Tashiro erau clienta, șeful și Tashiro Însuși. Era Îngrozitor să aștepți... CÎnd muncești, știi că tot ceea ce faci depinde de tine, dar cînd aștepți, n-ai nici o putere. Mă simțeam și mai mahmur, stomacul mă sîcÎia... Poate că și ea aștepta dincolo de fereastră... dar nu mai aveam curajul să sun la ușă. Bineînțeles că perdeaua În dungi nu era neapărat un semn al Întoarcerii LUI. Și În mine se produsese o schimbare esențială. Demisionasem din serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
știe dacă schimbarea petrecută atunci cu ea nu avusese loc numai din dorința de a nu-i dezamăgi, ori poate, într-adevăr, se simțea capabilă de fapte deosebite? În tot cazul, perpelindu-se între zecile de întrebări care n-o sâcâiseră de loc până atunci, scormonind în orele lungi de nesomn, își declanșă mecanismul complicat al ambiției. Fusese ca o iluminare, ca o renaștere, micile dificultăți de zi cu zi își estompară rând pe rând importanța și ea se trezi înconjurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
grija. Ușor o fi să dai din gură. Tu crezi că fata e mașinărie, întorci de buton și merge. De mâncat, mănâncă? Se interesă el tot cu ochii pe mâinile fetei. Mănâncă, tu nu vezi că mănâncă dar dacă o sâcâi atâta nici nu se mai lipește mâncarea de ea. Să-i păstrezi ficatul, să-l mănânce ea singură. Face globule roșii. L-oi păstra, oftă mama și apoi se uită pe fereastră. Trecea un camion greu în viteză, zumzăiau geamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mirosul peștelui îi gâdila nările, o făcea să leșine. Ai să te înveți și cu asta fată, ai să te înveți, încet, încet...Prima oară e mai greu, a doua oară așa și așa, după aia n-o să te mai sâcâie nici imaginația, o să-ți devină indiferent. Ia și mănâncă, ascultă-mă pe mine, toate au un început și un sfârșit. Sidonia luă un alt pește. Atunci o privi cu atenție pe Carmina. Era așa de schimbată, de palidă și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dacă sunt de părere că sfârcurile ei sunt prea mari în comparație cu ale altor fete. I-am răspuns calm la întrebări și apoi m-am culcat. A doua zi dimineața a vrut să luăm micul dejun împreună și iar m-a sâcâit cu tot felul de întrebări, după ce că ouăle, pâinea prăjită și cafeaua de la ceainăria în care am intrat n-aveau nici un gust. M-a întrebat cu ce se ocupa tatăl meu, dacă am avut note bune la liceu, în ce lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
creierii din cap. Nu glumesc, s-ar putea să te violez. — Adică mă bați, mă legi și apoi mă violezi pe la spate? Ia ascultă, eu vorbesc serios. — Mă simt cumplit de singură! Vreau să fiu cu cineva! Știu că te sâcâi îngrozitor, că-ți tot cer favoruri fără să-ți dau nimic în schimb, că te scot în oraș și te târăsc după mine, că-ți impui urechile cu tot ce-mi trece prin cap, dar ești singurul cu care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-și stăpânească lacrimile, nu reușise niciodată să-și Înăbușe icnetele. Cât ura icnetelele astea. Luptându-se pentru aer. Luptându-de pentru spațiu. Luptându-se pentru afecțiune. S-a oprit o clipă de parcă și-ar fi adunat gândurile. — E ceva care mă sâcâie de ceva timp... În glasul lui, altfel liniștit, se simțea doar o nuanță ușoară de teamă. Lumina lunii pătrundea prin perdele și desena un cerc mic pe covorul turcesc pufos. Și-a concentrat atenția asupra acelui cerc și a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ediția germană din Raiul... „Ceea ce scriu, în primul rând, trebuie să-mi placă mie“ Cu toate că voi demonstra din nou o lipsă absolută de originalitate, risc și vă rog să-mi povestiți despre „ritualurile“ de scriitor. Ce vă inspiră? Ce vă sâcâie? Scrieți după chef sau după program? Cine este „cititorul zero“ și cât de mult contează părerea lui? Am obsesiile și temele mele care mă frământă, iar uneori întâmplările și detaliile din realitate se lipesc perfect. O observație, o frântură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
cuibul de viespi al avocaților, judecătorilor și comisarilor? Pujato, 4 august 1942. Victima lui Limardo În amintirea lui Franz Kafka I Don Isidro Parodi, deținutul din celula 273, și-a primit vizitatorul oarecum scârbit: „Alt gagiu care vine să mă sâcâie“, și-a zis. Uitase că, În urmă cu douăzeci de ani, Înainte de a fi fost avansat creol autentic, se exprima și el În același chip, cu s-uri tărăgănate și risipă de gesturi. Savastano și-a potrivit cravata și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
strada Deán Funes, cu puțin Înainte de venirea diafanei aurore. Bine zice Cartea Etichetei: dacă În miezul verii fierbinți onorabila ta concubină cade la așternut cu oameni de prostime și fier rău, nu tu vei fi tatăl fiului tău; iar de sâcâi palatele prietenilor la ore necuvenite, un surâs tainic va Înflori luminos pe chipul portarilor. Nemirovsky a simțit pe propria sa piele palma pe care i-a dat-o adagiul; căci nu a dat de Fang She, dar a dat, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cañuelas; și În toate locurili astea dân sud decât plouă. Am jurat să Împlinesc poronca coștiinței mele. A doua zi, Farfarello m-a primit cu un surâs glacear. Io am bănuit că Îi iera frică să nu vin să-l sâcâi cu cinebijuteria. Cu aia, i-am luat luat peatra dă pă inemă. — Domne, i-am zis, vin ca domn să scuip o trosneală. Ai să socoți singur cât face; În ăl mai rău caz, mă consol pă jumate cu siguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
izbăvise cu cîteva cuvinte, doar cu cîteva cuvinte, de înnoirea unor suferințe pe care tocmai le uitase. După ce făcuse acea tentativă chemînd-o la post "pentru a discuta pe îndelete", fusese desigur într-un moment de cumplită slăbiciune, feminitatea guvernantei îl sîcîia nu doar cînd dormea, dar și cînd înota prin zăpadă ori țopăia prin lutul cleios, ocolind butucii de vie care țineau coasta rîpoasă să nu se prăvale peste așezare, și atunci i se părea că o vede în fața ochilor, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dacă s-a ajuns acolo înseamnă că adevărul, cît o fi el de adevăr, nu face nici un bine, nu aduce nici un folos. Și, atunci, de ce să ții cu tot dinadinsul de ceva care nu-ți este folositor, ba, dimpotrivă, te sîcîie și te chinuie numai prin faptul că există! Știa că e o cruciadă singuratică, dinainte pierdută, ca toate cruciadele și mai ales nepotrivită, total nepotrivită pentru un inspector al Serviciului. Dacă voia să-și facă treaba lui de om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
leagănul civilizației noastre, dar era clar pentru mine că undeva pe pământ tot dorise el să se ducă, altfel de ce și-ar fi ales, ca profesor, chiar geografia? S-o fi dus, nu s-o fi dus? Începu să mă sâcâie cu întrebările. Știam atât cât era necesar să fiu lăsat în pace. Dar nu mă lăsa și sâcâiala deveni chin. Că pe fluviul acela ce orașe se mai găsesc? Le spusesem pe toate. Și în orașele acelea ce fel de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cafea proastă lângă pescarii cufundați în tăcerea lor arhaică. Mă atrăgea mereu ceva acolo, deși de fiecare dată regretam, de cum mă izbeam de tăcerea aceea cu multe capete care la început mi se păruse o curiozitate, dar ajunsese să mă sâcâie și chiar să-mi dea fiori de teamă fiindcă n-o înțelegeam. Un om care vorbește știi ce vrea; te înjură, îl înjuri, te amenință, îl ameninți. Dar unul care te privește ostil fără să pricepi de ce, te sperie până la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cum spui tu, pe jumătate minciună sau în întregime minciună. Dar e o minciună care mă ajută să mă ridic acolo unde nu m-aș fi putut ridica niciodată altfel. Și ce are mai mult preț: un adevăr care te sâcâie și care te strânge de gât sau o minciună care îți dă aripi și în care poți pretinde până la urmă, și în fața ta, că pe jumătate crezi? Tu nu vezi, tu nu te uiți în jurul tău? Nu observi că toți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
brațele, apoi mă uscam, culcat pe una din stânci. Nu mă grăbeam, îmi plăcea să fiu așteptat, asta îmi dădea, mai ales în atâta lumină, o senzație care semăna foarte bine cu fericirea. Și nici nu venea nimeni să mă sâcâie, să mă deranjeze, puteam să și moțăi puțin, căci totul intrase într-un fel de ritual. Apăream pe peluză când doream eu. Atunci portarul își părăsea în grabă ghereta, venind să tragă și el cu urechea, și până la masa de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se făcea să... Dar prea a venit ca să-și impună punctul de vedere. Cine știe ce-o fi aranjat cu Alexandrescu... Pe ăsta chiar că nu-mi pare rău că l am repezit. Are, așa, un talent nebun să te sâcâie, să te calce pe bătătură. Bine i-am făcut, să se învețe minte. Cât despre tovarășul secretetar județean UTC, vom vedea noi cum o reparăm”. “Da, dar ce facem cu șantierul ? Pe cine să trimitem? A XI-a A? Exclus
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]