406 matches
-
nesfârșitul rând, încolonați până departe, departe, și-au stins, dintr-odată, lumânările. Au dispărut cu toții. Domnul Vasile a rămas singur, cu torța în mână. Zâmbea, mulțumit. Torța lângă pulpanele raglanului. Liniște perfectă, noaptea perfectă. S-a auzit iarăși scârțâitul acela sâcâitor de uși ruginite. Stofa a început să ardă, de la pulpanele raglanului în sus. Apoi, mănușile. Apoi, fularul de mătase galbenă. Vasile încă zâmbea, când s-au auzit urletul muzicii și tam-tamul. Nătăfleață de Tolea înțepenise, nu era cine să oprească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vizitau noaptea și chiar oamenii pe care îi auzea, uneori, ziua repetau aceleași fraze micuțe. „Vezi-ți de treabă, străine, nu te mai amesteca. N-ai să schimbi, că s-ar fi schimbat de la sine. Cară-te cu întrebările tale sâcâitoare. Nu se întâmplă nimic, sau orice, iar prezicerea viitorului e interzisă.“ S-a ridicat de pe locul supliciului. Să iasă în stradă, în primăvară, unde supraviețuia, umilit, furnicarul. Să vadă ce efect are bufonul asupra unui mediu îngrădit. A luat liftul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
chipul. Și-au stins apoi, treptat, cu toții, lumânările, chipurile, au dispărut cu toții. Dominic a rămas singur cu torța sa în mână, blând, mulțumit. Torța la pulpanele raglanului. O liniște perfectă, de vis. S-a auzit iarăși mieunatul acela, scârțâitul acela sâcâitor de uși ruginite. Cerul ardea, stofa începuse să ardă, mănușile, mătasea de la gât. Domnul Dominic încă zâmbea când s-a auzit așa, undeva, un urlet de câine nocturn. Fum, vedenii magnetice. Doar nătăfleață Tolea le vedea și n-avea putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi, de exemplu, cuțit, sau foarfece, apoi sânge și un ac uriaș de cusut, ea însèși, în calitate de viitor medic, fècuse nenumèrate operații Pamelei deși pèpușa fusese foarte cuminte și n-a vèrsat nici o picèturè de sânge, gândul operației, persistent și sâcâitor, o smulge din starea de vis în care pèrea cè alunecase fèrè voie și, rupând vraja, fata începu sè urle fèrè sè se mai opreascè, Matei nu stie ce are pentru cè de data asta ar fi putut merge pânè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
această localitate, am trecut pe lângă o crescătorie de gâște, unde am văzut o imensitate de păsări, toate albe, stând liniștite afară pe niște platouri imense, după care, urcând printre copaci spre sătuc, am avut de suportat o mulțime de muște sâcâitoare, agresive chiar într-o porțiune de pădurice umedă, cu multe buruieni și bălării. Vineri, 24 august: Montesquiou-Maubourguet: 41 km Aseară am mai stat la discuții cu gazda, d.na Ana Deveulin, abia întoarsă de la sărbătoarea surorii ei. O femeie dezinvoltă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
banchetă, fața ta Îngrozită fulgeră În golul unei oglinzi. — Actele! strigă vameșii, grănicerii și bat cu patul puștii În ușa compartimentului. — Actele! Cine ești? — Unde mergi? Ce cauți aici? Răspunde sau trag! * Nu te speria, stai liniștit, e același vis sâcâitor, ca să te trezești, ți-ai Înfipt unghiile moi În carnea moale, Încerci să faci pumn palma flască, dar ești tot aici. Orice faci, degeaba, nu poți să scapi, alergi nebunește, uite uniforma controlorului În capătul culoarului, spre el gonești nebunește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Din gât Îți iese un horcăit sacadat, o albină zboară deasupra ta și umbra chiparosului Îți acoperă fața. Glasul nu ți se aude și trupul tău nu lasă umbră pe iarbă. Stai liniștit, lasă, e doar un vis, același vis sâcâitor, plictisitor... — Trezește-te, hai, fă un mic efort și trezește-te! Vrei să mă faci și pe mine să adorm? Trezește-te, avem o mică Întârziere, am greșit ieșirea, dar acum o luăm la dreapta și peste cel mult două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Întâlnesc pe Cristian Dobrotă, deși comportarea lui și În casă mi s-a părut bizară. De pildă, se tot ridica de pe scaun, se ducea la telefon și Încerca să Îi Înțepenească discul cu un creion: un joc absurd, de copil sâcâitor, care m-a deranjat mai ales pentru că eram atât de grăbit. Până la urmă, soția lui, cu o mutră exasperată, a adus din dormitor o pernă mare și a trântit-o peste aparat. Când i-am Întrebat ce se petrece, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lecție de viață! Încercam să-mi fac tot felul de planuri, dar nici unul nu avea un contur precis. Toate se dilatau, se deformau sub vălul din ce În ce mai dens de Întuneric. ... Altă zi... M-am trezit cu o durere de mijloc, destul de sâcâitoare. După-amiază stătusem În livadă vreo două ore, pe o grămadă de iarbă peste care am Întins pulovărul meu roșu. Plouase cu o zi Înainte, iar vântul Își făcea simțită prezența cu răsuflarea-i rece. Toate la un loc, la care
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
legătura, spune-i și ei, dacă nu știu drumul. Acestea fiind zise, am pornit-o spre tren cu pași mai tinerești. Nu știu cum se face, de la Mare trebuia să plec totdeauna pe o zi cu vreme nasoală. Plouă și acum mărunt, sâcâitor, ca într-o dimineață când, plecând din Mangalia cu un grup de colegi de facultate, ploaia ne-a silit să ne sechestrăm, cu vreo trei ore înainte de plecarea trenului, într-un compartiment cu niște bucureștence, două puștoaice cu mama - poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pat. După ce merg În baie și-mi fac toaleta, Îmi pun de cafea și pregătesc micul dejun. Simt o sfârșeală. Îmi zic: „nu-i nimic, după ce beau cafeaua, Îmi revin”. Mă doare și o măsea de câteva zile, o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de dafin pentru pus gogoșarii. Îmi rămăsese
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
flăcări luminoase un foc care ar fi mocnit întunecat în fundul inimii lui. Cred că atunci aș fi zugrăvit-o cu totul altfel pe dna Strickland. Aș fi renunțat la faptele reale și aș fi prefăcut-o într-o femeie pisăloagă, sâcâitoare și obositoare, sau într-o bigotă ipocrită care nu înțelege câtuși de puțin necesitățile spiritului. Aș fi prefăcut mariajul lui Strickland într-un chin îndelungat din care fuga ar fi fost singura scăpare posibilă. Cred că aș fi pus accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dragoste pe care mi-ai sădit-o și pe care nu poți s-o sfărâmi orice ai face, pentru că e opera ta, nu a mea." Uite o idee bună de pus în practică. Să-i scriu în fiecare zi! Mereu sâcâitor, obsedant... Cu o regularitate de ceasornic! Ca un ritm de rotație cosmic! Numai că ea nu trebuie să se aștepte la așa ceva. În afară că i-aș răpi farmecul neprevăzutului, aș înarma-o eu însumi ca să se apere. Mai bine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
scăpăm hambarul de puzderia de șobolani, ce își găsiseră bine locul de adăpost și de procreere în el. Am pornit cu toții, prin urmare, a doua zi, la locul cu pricina și, cu toate că simțeam clar cum mocnește în mine un tremur sâcâitor și apăsător din cale-afară, ce avea parcă rostul să mă pregătească pentru ceea ce urma să vină, m-am străduit să nu-l bag de seamă nicidecum (crezând, în sinea mea, că-i doar o nenorocită stare de moment), iar, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a catastrofei. Se întoarse și se uită la ușă, iritat de faptul că era prizonier. Oamenii aceștia nu-și dădeau seama de ceea ce era el în stare cu creierul său secund. Astfel că niște uși închise constituiau niște precauții copilărești, sâcâitoare acum când erau atâtea lucruri de făcut. Vru s-o întrebe pe Leej, dar ea spuse repede: - Este deschis. Nu suntem prizonieri. Ea prevăzuse întrebarea lui. Îi făcu bine să se simtă slobod. Merse la ușă. Se deschise fără efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
genunchiului. Chiar sedat și rănit, Bull era un tip zdravăn. Mișcările pe care piciorul lui cărnos le făcuse pe tot timpul zilei deplasaseră întru câtva bandajul, iar senzația plăcută, răcoroasă, dată de apa distilată și vaselină se estompase, apoi devenise sâcâitoare. Bull își dădea seama că mai trebuie să ia o pastilă, dar nu reușea să se scoale din locul în care se afla: cu picioarele desfăcute, în fața ferestrei, privind la statuia cerbului ce străjuia intrarea în localul cu același nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
început slab și nedeslușit, apoi din ce în ce mai puternice și în cele din urmă se auzi un glas care vorbi astfel: O cavalere! Dacă inima ți-e tot atât de bună pe cât ți-e chipul de frumos, scapă-mă , rogu-te, de acest animal sâcâitor. Sunt și așa destul de chinult în sufletul meu, ca să mai pot răbda suferința din afară. Auzind acest glas, Rogero și-a îndreptat privirile asupra mirtului, a alergat lângă el și a rămas împietrit de uimire, descoperind că glasul pornea chiar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
amic sau pe cineva de o seamă, de care parcă îmi aduceam aminte, cu un nume ca de vin... Bordeaux. Bardolino. Nu. Ăsta e italian... nu-i așa? O, Doamne, cum te poate epuiza ignoranța. E atât de obositor și sâcâitor. Chiar că te scoate din fire să nu știi de nici unele. Ești la o comedie și scapi toate poantele. Cu fiecare oră devii tot mai slab. Uneori, stau singur în apartamentul meu din Londra și mă uit pe geam, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tipi o vor face și ei, și atunci vom fi cu toții în aceeași oală cu voi, fetelor. S-ar putea să-mi vină și mie rândul zilele astea - n-aș lăsa să-mi scape prilejul, împins și de gândurile perverse, sâcâitoare, care și-au găsit sălaș în capul meu. Laptele la cutie, pus pe pervazul ferestrei și saltelele duble, jilave, întinse pe jos, le ajută să crească tot mai voinice pe zi ce trece. Ce-i drept, erau firave la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca de fiecare dată când ajungea în acest moment al călătoriei, senzații binecunoscute îl asaltară. Gonind parcă stresul, sângele începu să-și facă simțită prezența, croindu-și drum prin degetele vlăguite de trecerea timpului, încleștate până atunci de jilț. Migrena sâcâitoare, ecou dureros al oboselii acumulate, se disipă rapid până aproape de dispariție în timp ce mii de furnicături mărunte începură să-i mărșăluiască prin tot corpul. Un alt oftat, dar nu de ușurare, luă locul celui dintâi - spectrul bătrâneții începuse să devină tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
voinței ei să-l ajute. Ajungând în încăpere se așeză într-un jilț, inițiind în același timp secvența care îi proiecta holograma la locul de întâlnire. Preaonorabilul Poha privi atent înfățișările sub care se ascundeau interlocutorii săi. În dreapta lui, bâțâind sâcâitor din picioare, stătea un pici pistruiat, prea mic pentru scaunul în care se tolănise. Puștiul era concentrat asupra unor desene pe care le ținea cu multă grijă în fața lui. În stânga, îmbrăcată ațâțător, sau mai degrabă dezbrăcată și cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
le fixezi ca un maniac. Pentru că trec cu un curaj neașteptat peste toate servituțile ana tomiei lor delicate. Pentru că în pat sunt îndrăznețe și inventive nu din perversitate, ci ca să-ți arate că te iubesc. Pentru că fac toate tre burile sâcâitoare și mărunte din casă fără să se laude cu asta și fără să ceară recunoștință. Pentru că nu citesc reviste porno și nu navighează pe site-uri porno. Pentru că poartă tot soiul de zdrăngănele pe care și le asortează la îmbrăcăminte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de ceremonie a unei armate de arhangheli. Legându-se pe călcâie, femeia părea să încerce o plăcere enormă datorită acelor vehicule imaculate: așeza mâinile marcate de cicatrice pe vopseaua caroseriilor, se freca de ele cu șoldurile rănite ca o pisică sâcâitoare. La standul Mercedes, reuși să-l facă pe tânărul vânzător s-o cheme ca să inspecteze interiorul unei mașini sport albe, bucurându-se de stânjeneala lui atunci când o ajută să-și potrivească picioarele zdrobite în spațiul dintre bancheta din față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
oficiind uniunea dintre accidentul meu și acest elizeu metalizat. Când Vaughan mă îndemnă din nou să intru cu mașina în vehiculele ce veneau din sens opus, am fost tentat să-i dau ascultare, nefăcând nici un efort să reacționez la apăsarea sâcâitoare a mâinii lui. Un autobuz al liniilor aeriene trecu în viteză pe lângă noi, carcasa lui argintie luminând toate cele șase benzi ale autostrăzii și îndreptându-se către noi ca un arhanghel în aterizare. Țineam în mână încheietura mâinii lui Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de popice de exemplu, că tot l-ar mai fi luat câte cineva în seamă, dar așa, fiecare din cei la care voia să apeleze, se fereau de el dând din mâini, de parcă s-ar fi ferit de o muscă sâcâitoare, decolată direct de pe rahat. Cele două scene, de după fotografia de grup de la Lisabona, sunt absolut terifiante pentru noi ca români. Vedem cum Sarkozy îl „plantează”, cum se zice, împingându-l cu mâna ca să-l lase naibii în pace și dacă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]