3,819 matches
-
spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese zilnice, încrucișarea și amestecul sângelui, mii de împrejurări fac cu putință o deznaționalizare organică. Dar cu sila, cu zorul, cu impunerea, nicicând; cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
renunțați la planurile mari, îngăduiți limba statului cu toate consecințele ei stricte și sânt convins că nu va trece mult timp și vom zice: Nu Austria Superioară sau Inferioară, nu Tirolul, Triesta, Dalmația și Boemia, Moravia, Silezia, Galiția și Bucovina sânt patria austriacului, ci Austria întreagă. Contele Richard Clam-Martinitz răspunse cu condiția puterii unui stat e îndeplinirea dorințelor națiunilor sale, mai cu seamă pe terenul școalei. Nu poate sta rău un stat în care emulațiunea popoarelor se mișcă pe teren intelectual
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
serios de numirea d-lui Dimitrie Giani (vulgo Tache) la Ministeriul Justiției sau al Cultelor, ne credem datori a publica niște "suvenire" după cariera sa, de advocat al statului, pe cari ni le comunică un fost advocat public. Aceste înștiințări sânt relative la o afacere faimoasă în timpul ei: afacerea Schonfeld-Filderman. Iat-o în puține cuvinte. Doi antreprenori evrei de șosele (pe vremea aceea se mai făceau șosele) reclamau de la stat un milion și mai bine pentru niște pretinse daune ce ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
președinte pe atunci al tribunalului Ilfov, și chiar la a d-lui I. Cîmpineanu, coleg sau succesor al d-lui Giani ca advocat al statului și care atunci își manifesta zgomotos indignațiunea sa. Aceste fapte nu se pot tăgădui, fiindcă sânt constatate prin acte publice și oficiale și s-au petrecut în fața lumii. În altă țară d. Dimitrie Giani ar fi fost șters din tabloul advocaților și ar fi dat afund pentru toată viața. La noi s-a făcut mare patriot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie să fie identice în natura lor spre a produce un rezultat bun, căci altmintrelea n-ar produce decât paralizie. Când se combină, ca în chimie, două elemente contrarii cari să se neutralizeze nu se poate produce nimic; dar când sânt elemente din cari să iasă o forță rezultatul va fi bun ș. a. m. d. Astfel, cum dulci jubilo, ilustrul nostru om de stat confundă legile mecanicei cu cele chimice. Găsește Adunarea că e rău ca forțele acestea să fie întrunite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
naivul) că votul acela n-a fost dat nicidecum ca semn de neîncredere către d-sa, după cum îl luase (în nevinovăție-i) și de aceea a revenit. E gata deci a urma sentimentelor Camerei în privință-i. Dacă aceste sentimente sânt a se desface fuziunea, a se schimba unele persoane din minister între {EminescuOpXI 130} cari ar fi și d-sa, se va retrage. Altă profesiune de credință nu poate să facă acum. E liberal, dar cu convicțiunile d-sale, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
petrecută într-o sesiune a Adunărilor, se face pe scurt istoricul periodului legislativ și guvernamental, prin urmare acestea privesc trecutul. Aceste mesaje sânt un escelent mijloc de control pentru Coroană, căci se presupune cu drept cuvânt că mesajele de deschidere sânt promisiunile făcute țării de către miniștri, în numele capului statului, iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic decât adevărul. Din cauza aceasta mesajele din țări apusene sânt foarte scurte și foarte bine cumpănite, pentru a nu cuprinde nici promisiuni hazardate, nici inexactități. Cele republicane pot fi mai lungi, pentru că la urma urmelor prezidentul e răspunzător de actele sale, cel puțin în chipul că, daca nu și-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu și-ar ținea promisiunile sau ar înainta inexactități, n-ar fi ales pentru a doua oară. Stabilitatea monarhiei esclude, se-nțelege, acest mijloc al nației de-a înlătura greșeli comise, cauză pentru care, o repetăm, mesajele din state apusene sânt scurte, adeseori vage și concepute cu o extremă cumpănire a termenilor. Mesajul de închidere citit la 12 aprilie înaintea Corpurilor noastre legiuitoare se distinge însă parte prin aprețieri unilaterale, parte prin inexactități pe cari miniștri nu s-au sfiit de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o dată spre a vedea că cel care e în capul lor se preocupă de ei. Împăratul Traian - spune Pliniu cel Tânăr - își rupea hainele de pe el pentru a lega ranele soldaților căzuți în bătălie. Neputincios ajutor în sine, căci ce sânt hainele unui împărat pentru a lega mii de rane deschise, dar desigur că privirea împăinjenită a romanului murind se-mplea de lacrimi de gratitudine în acel moment. Stabilind teoria că un mesaj trebuie să reproducă, ca o icoană fidelă, toate bunătățile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici mențiune măcar de lipsurile ce-au suferit populațiunile noastre agricole prin reaua recoltă din anul trecut, agravată prin pierderea vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opiniile mulțimei, dar o milă adâncă pentru soarta ei, iată semnul nu numai al înțeleptului, dar și a adevăratului monarh, cu atât mai mult aceasta cu cât cei cari se pretind a fi din popor și pretind a-l reprezenta sânt tocmai naturele cele mai egoiste, exploatatorii cei mai cruzi ai mulțimii. Rar, estrem de rar dorința de-a parveni, comună tuturor demagogilor, se poate concilia cu mila pentru soarta mulțimii, și numai în sufletul acelora a căror moștenire pe pământ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care-l admite d. Sturza, este altceva prin toate elementele sale și numai cifra de 30 milioane, tipul legendar închipuit de Strat, a rămas și azi în picioare, pe când corpul i s-a risipit de mult. Încercările de astăzi nu sânt altceva decât tendența de a acoperi un deficit creat de roșii cu titlul și cu legenda creată de Strat. Înainte de toate stabilim un principiu pe care toți [î]l cunosc prin evidența lui și care nu se poate contesta de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
turburată prin nici o influență oficială. Discuțiile asupra politicei dinlăuntru și a celei din afară și asupra organizării militare dovedesc cu evidență necesitatea unei reprezentațiuni naționale care să dea guvernului o autoritate eficace. Raportul ministeriului sfârșește cu declarația că membrii cabinetului sânt de acord asupra desființării impozitului asupra măcinișului și asupra lărgirii dreptului electoral. Ministrul justiției a adresat totodată o circulară funcționarilor judecătorești pentru a le spune că, deși recunoaște dreptul lor de-a vota după cum le dictează conștiința, le recomandă însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bântuie societățile moderne. Căci, într-adevăr, daca un Giani devine ministru, de ce n-ar fi Pătărlăgeanu, daca devine acest din urmă, de ce nu și Fundescu, Costinescu sau Orășanu; daca Orășanu, de ce nu Carada, daca acesta, de ce nu chir Iordache? Egali sânt toți creștini[i] aceștia și în privirea cunoștințelor și în seriozitatea politică. Statul ar trebui să fie atât de puternic organizat, existența și libertatea de muncă a claselor atât de asigurată, interesele într-o armonie atât de intimă, încît să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-o picătură de apă. Când statul e puternic organizat, întemeiat pe însuși natura poporului și a societății, pe un obicei al pământului trecut în sucul și sângele locuitorilor, în datinele și apucăturile lor, ambițiile indivizilor ce-și dispută puterea sânt irezistibil de comice pentru publicul mare și pentru omul dezinteresat. Mai grav este însă lucrul când statul e constituit din nou, instituțiile proaspete, legile încurcate și importate, deodată cu botinele, de peste graniță, principiile controversate și supuse sofisticei advocățești. Atunci comedia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aruncă altora epitete ce i se cuvin numai lui, o declarăm sincer că, îndeosebi în coloanele acestui ziar, nu ne {EminescuOpXI 142} e permis de-a răspunde. Figurile retorice întrebuințate în Strada Doamnei intră în domeniul unei literaturi suprarealiste și sânt împrumutate de la meserii cari sub Domnii vechi nu se bucurau de dreptul breslelor. Jurnalistica roșie dovedește prin stilul ei din ce sfere a răsărit și că voiește a încetățeni nu numai categoriile Costinescu, ci și limbajul unor meserii îngrădite și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stilul ei din ce sfere a răsărit și că voiește a încetățeni nu numai categoriile Costinescu, ci și limbajul unor meserii îngrădite și de legislațiunea actuală într-un cerc osebit. [ 26 aprilie 1880] ["INTERESANTE NU MAI SÎNT... "] Interesante nu mai sânt schimbările ministeriale din România. Ar putea să ni se spună că institutul d-rului Șuțu a devenit pepiniera din care se scot noii ucenici în afacerile publice sau că Academia de înalte științi a Văcăreștilor, care-a înzestrat Rusciucul c-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupră-și responsabilitatea intereselor generale. N-avem ce-i face, așa este. Ne pare rău și pentru partidul roșu - sau liberal cum [î]și zice -, ne pare rău mai cu seamă pentru țară, căci cultură, talent, avere, mărime de caracter sânt lucruri esențiale, cari trebuiesc să fie reprezintate în măsură mare într-un partid politic. Când "Romînul" încerca și el să-și bată joc de partidul conservator cita pe Temelie Trancă sau pe popa Tache. Ei bine, acești doi cetățeni n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
teapa și înălțimea lor culturală vedem astăzi în Parlamentul liberal! Nomen legio. Nu zicem că n-ar fi și în partita liberală bărbați cu stofă, de nu de oameni mari de stat, dar cel puțin de oarecare seriozitate politică. Dar sânt puțini, estrem de puțini, {EminescuOpXI 145} și la aceasta sistemul e de vină. Cine face din d-nii Carada și Costinescu oameni de stat, însărcinați a trata afaceri de sute de milioane, pierde în mod absolut dreptul de-a apela la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și se aplică asupra unui obiect cu scopul de-a-l preface într-un lucru de o valoare mai mare. Ce e consumarea? E uzarea, tocirea unui instrument prin muncă. În această categorie intră toate obiectele consumării. Alimentațiune, locuință, îmbrăcăminte - toate sânt accesorii neapărate ale celui mai fin și mai practicabil instrument de muncă: puterea omenească. Ce este apoi capitalul în bani, în mobile, imobile - decât muncă strînsă? În realitate, cine voiește a preface materiile organice ale pământului în materia organică numită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Se schimbă deci un obiect de utilitate universală pe altul tot asemenea. Din contra, obiectele industriale au trebuință de debușeuri, adică de locuri unde să se simtă, ba chiar să se producă în mod artificial necesitatea lor, și aceste debușeuri sânt adeseori depărtate. E drept că, sosite la locul unde ele trebuiesc, se vor și preface în metal, dar, până ajung acolo, producătorul lor originar are nevoie de a primi la mână o adeverință că a muncit pentru valoarea cutare și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Țara agricolă vinde grâne, ia marfă metalică și o dă pe marfă industrială, și tot procesul economic s-a mântuit. Simplă ca și munca agricolă ar trebui să fie organizarea unui stat agricol și trebuințele lui. Când trebuințele de consumțiune sânt mai mari decât poate fi producțiunea la care e avizat, atunci ruina sigură îl așteaptă și pe individ și pe stat, oricari ar fi espedientele timporare de mântuire. Cât despre industrie - adecă despre putința de-a imprima obiectelor o valoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu cât trebuințe contractate nu pot fi restrânse cu lesniciune la oameni formați deja pe deplin. Încolo, lefile ce se plătesc la noi sânt tot atât de mari ca în Austria și Germania bunăoară, ba putem zice că-n tot continentul european, esceptînd Rusia și Turcia, deși, în raport cu trebuințele prea de timpuriu și prea cu deridicata contractate, nu tăgăduim că ele sânt mici. Funcțiunile una câte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că-n tot continentul european, esceptînd Rusia și Turcia, deși, în raport cu trebuințele prea de timpuriu și prea cu deridicata contractate, nu tăgăduim că ele sânt mici. Funcțiunile una câte una și fiecare îndeosebi, mai cu seamă cele ale statului, nu sânt splendid retribuite. Dar nici nu e vorba de ele una câte una, ci de posturi create în afară de bugetul rigid al statului, de diurne, însărcinări și în fine de cumul. Astfel de pildă e primarul unui oraș mare ("Romînul" știe de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]