1,873 matches
-
să vorbească în numele credincioșilor săi în fața unei puteri politice de altă religie. Nu același lucru se poate spune despre Țările Române, care și-au păstrat structurile politice, românii având un statut diferit față de popoarele din sudul Dunării. Rolul Bisericii Ortodoxe Sârbe în dobândirea independenței și în realizarea unității poporului sârb în decursul secolelor XIX și XX a fost de o importanță majoră. În acest efort, un loc important l-a avut crearea Mitropoliei de Karlovitz, care însemna înființarea unei structuri bisericești
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
au fost distruse. În anul 1815 s-a constituit o delegație sârbă, avându-l în frunte pe Meletie Niksic, pentru a semna armistițiul. Pe parcursul mișcării revoluționare, răsculații sârbi au arborat steaguri cu simboluri și icoane ortodoxe [35] . Situația Bisericii Ortodoxe Sârbe s-a îmbunătățit în timpul guvernării lui Milos Obrenovic, prin înființarea, în anul 1822, a Consistoriului și a Seminarului Teologic, în anul 1836 [36] . Skupstina (Parlamentul) de la Kragujevac din 21 mai 1836 a votat o importantă lege privitoare la organizarea bisericească
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Dercos, Metodie de Rhodos și Dionisie de Versia [39] . După dobândirea independenței naționale, în anul 1878, situația politică a Serbiei s-a schimbat. Patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884; 1901-1912) este rugat în numeroase scrisori să ofere autocefalie Bisericii Sârbe. În acest sens, Milan Obrenovic s-a adresat Patriarhiei de Constantinopol prin scrisoarea nr. 2690 din 27 aprilie/8 mai 1879, în care își exprima atașamentul și credința față de Marea Biserică, rugându-l pe patriarhul ecumenic să ofere independență religioasă
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Belgrad, prin scrisoarea nr. 2753 din 4/16 mai 1879, explică cererea autocefaliei prin noua situație politică în care se găsea statul sârb. Patriarhia Ecumenică a emis, la 20 octombrie/1 noiembrie 1879, Tomosul sinodal care recunoștea autocefalia Bisericii Ortodoxe Sârbe. Actul era semnat de Agathanghelos de Efes, Filotei de Nicomidia, Calinic de Calcedon, Ioachim de Dercos, Ierotei de Neocezareea, Meletie de Smirna, Paisie de Mithimnis, Nichifor de Imbros, Constantie de Fanariozaralos și Meletie de Coos [40] . În Tomosul sinodal, Biserica
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în Mitropolia Olteniei, XV, nr. 5-6/1963, p. 307). Numeroși domnitori români au ctitorit mânăstiri și biserici în Serbia (vezi pr. prof. dr. Aurel Jivi, Patriarhia Ortodoxă Sârbă de la 1920 până în prezent, în Studii Teologice, an. XXII, nr. 5-6/1970, p. 459). [13] vezi Jean Mousset, La Serbie et son Eglise (1830-1904), Paris, 1938. Joko Dj. Slijpcevic, Istorija Srpske Pravoslavje Crkve, München, 1966. [14] Dușan T. Batakovic, Le
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
Răducanu, Gheorghe A.Stroia, Alex Ștefănescu, N.Manolescu, Laurențiu Ulici, Ion Constantinescu, Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Elena Buțu, Doina Drăguț, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Mircea Daroși, Răducan Adriana, Menuț Maximinian,și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
din lada de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul 1991
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale a consacrat-o implicării active în domeniul cultural la început ca artist amator în diferite formații artistice cum ar fi
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
după alungarea sa de către nerecunoscătorul domn Radu cel Mare, s-a oprit un timp, probabil în jurul anului 1502, la mănăstirea Bistrița și s-a considerat fiul său duhovnicesc. S-a căsătorit cu Milița Despina, fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Cunoștea sârba, slavona, greaca și latina. Între 1501-1511 a ocupat funcțiile de postelnic, mare postelnic și mare comis iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea în care s-au așezat cele două mese lungi, pentru a încăpea cât mai multă lume, nu era loc de dans, doritorii de hore sau sârbe au trebuit să intre în sala căminului cultural și să danseze pe scenă în sală fiind montate băncile pentru spectacole sau filmele de sâmbătă și duminică, date de Gligoraș, responsabilul cu cinemateca comunei. Așa nu îi deranjau cu nimic pe
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. George ROCA: Unde ați mai publicat? Știu că pe internet sunt nenumărate saituri de reviste
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
pustia athonită atent la urmele de pe pietre, pentru a găsi ascunse printre stânci căsuțele unor pustnici, lângă care se aciua muncind alături de ei, participând la slujbe împreună și învățându-le încet-încet limba, mai întâi greaca, apoi rusa, bulgara, engleza și sârba. Vreme de câțiva ani a trăit ca un pustnic, muncind la bucătărie sau în atelierele unor chilii pentru a primi cele două mese zilnice. Iar atunci când sărăcia era prea mare și hrana era greu de obținut, picta câteva icoane și
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
veche... Am fost chiar și la pescuit de crap! Am rămas cu amintiri de neuitat de la sărbătorirea onomasticii și a aniversării membrilor familiei, a botezului nepoțicăi, Maria-Rebecca, dar și a Crăciunului, Anului Nou și Sfintelor Paște. Am dansat, am jucat sârbe, am cântat, am spus glume și am făcut farse. A fost o adevărată încântare pentru amicii noștri italieni care nu credeau că românii sunt atât de spirituali, veseli și știu să se distreze! Odată, de Crăciun, după ce ne-am colindat
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Crăciun, după ce ne-am colindat după obiceiul nostru, am îmbrăcat un italian în fustă, i-am pus sâni din portocale și meșă, l-am rujat și fardat, încât italianca și-a recunoscut soțul doar după glas.... I-am prins în sârba românească și nu se mai opreau. Apoi au apreciat sarmalele și palica noastră ca adevărate delicatese! Dar m-am convins că majoritatea străinilor care lucrează la italieni nu au o viață fericită. Vin în țară cu câte o mașină la
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
făcut-o niciodată până atunci, trecusem chiar la “reluări” până am fost atenționat în mod delicat că ar fi timpul să mai iau o “pauză”, lumea era a mea și nu era, începusem chiar să încerc încropirea unei hore sau sârbe sau ceva românesc, nu mai mi-aduc aminte pentru că nici muzica nu mă ajuta - nici n-ar fi avut cum pentru că a lipsit cu desăvârșire ca și dansul, jocul în sine - la cea de petrecere mă refer și dintr-una
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
tîngă „mâhnire adâncă, jale, amărăciune“< sl. tonga, cu a se tângui și mai ales a tânji, „a fi bolnăvicios“. Cunoscuta țuică românească, cuvânt existent numai în sârbo-croată, a avut parte de mai multe discuții etimologice. Unii l-au dedus din sârbă, alții l-au crezut dacic *seu, de unde și lat. sucus. Dar cum se numește această băutură în alte limbi? Sl. vodka e clar că derivă din voda „apă“, engl. wisky este abreviat din uisce bath „apa vieții“. În franțuzește țuica
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
Interesante sunt și datele problemei în ceea ce privește adepții contra curentului neopatristic reprezentat de celebrii Panayotis Trembelas - un „paleozoist” - și Christos Yannaras - un „neozoist” - cărora s-a opus Arhim. Teoclit Dionisiatul (p. 59-63). La mișcarea de revigorare ortodoxă participă și Biserica Ortodoxă Sârbă prin Părintele Iustin Popovici (1894-1979), canonizat în anul 2003. Și aici avem parte de o biobibliografie sumară, dar precisă (p. 63-69), cu notițe despre faptul că numele sfântului de botez era Blagoe[10], căci s-a născut și a murit
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
împrejurare. S-a apropiat de partener mai mult decât îndrăznise să o facă el și, după primul dans, au mai urmat și altele. Cu el ori cu alți bărbați care, din diferite motive, nu aveau cu cine dansa. Doar la sârbe și hore se codea ori chiar renunța. Fănel era indiferent. Ar fi dorit să invite mireasa la un tangou ori vals. Nu a îndrăznit. Citise în ochii ei amuzament și ironie. Nu știa ce să creadă, dar era dezarmat. În afară de
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
spune aia cârnă Și la care nimeni nu se prinde Mirii stau pe scaun țepeni Mai blazați decât acum un ceas Parcă-s niște hoți de pepeni, Ea, își vâră degetul în nas Cântă muzica și, strâmbă Cum deschide soacra sârba Un gitan cântă din drâmbă Iar un altul dintr-un hârb, a Meșterit vreo două tobe Capul lui plin de idei Și aduse pentru probe, Bate... până ies scântei! În zadar priviți la miri Că le-a pus soarta căpestre
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
comuniști, el însuși membru activ al Partidului Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu, Eugen Ștefănescu împreună cu doi dintre colegii săi, Tiberiu Ionescu și Sandu Ionescu - alt prieten al lui nea Mitică Sinu - părăsesc țara, trecând Dunărea înot, în apropierea localității sârbe Ogradina și ajung în lagărele de muncă și închisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948... Șapte luni în Iugoslavia Așa începe pentru Genu Ștefănescu drumul pribegiei, plin de piedici și încercări, dar în fața cărora nu s-a
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]