1,226 matches
-
închisorilor. Ele, care au fost mărgăritarul îndrăgostiților fâlfâiau ca niște zdrențe între gardurile de sârmă ghimpată. Ei, care au fost luminați, spirituali și înțelepți au fost izgoniți din toate Școlile, Liceele și Facultățile. Ele, care erau Stelele Magilor ce luminau sălașul nașterii de prunci erau încătușate în bezna irozilor ucigași. Unele Mame au născut în temnițe, în peșteri, în munți, în pustietate. Au născut... Ei, care n-au avut parte de Sărbători creștine au scris cu viețile lor Calendarele sfinte. Ele
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Ca o ființă, și casa e surpată de bătrânețe, iar vântul, ploaia, zăpada o rod și o doboară odată și odată. În ziua aceea, din casa părăsită, căzută în genunchi pleacă și pustiul, precum pleacă din ființă sufletul rămas fără sălaș. De aceea, dorul de casă arde ca jarul! Aurul și dorul se încearcă în foc, o știm, însă dorul se încearcă și în cântec! Pentru om nu e alt foc mai viu și mistuitor decât cel aprins în rana înstrăinării
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Mereu cu fața la cer” (titlul primei poezii din volum) „Căutând calea” (titlul celei de a doua poezii )... mai greșești, te lași ispitit și maculat; de aceea, se înverșunează să caute calea dreaptă „Fără spini‘’... și se lasă purtată de heruvim „spre sălașul ceresc”. Așa ajunge poeta la „Înflorire‘’ - din iubire, trăind prima tresărire, neliniștea la „glasurile chemării inimii” ce se pregătește să înflorească pentru că „luceafărul/ Coboară la fiecare poartă”. În „Metafizica punctului” regăsim irizări și adieri din N. Stănescu: „Eu eram un
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
rușine că mă trag din ciobani, eu iubesc plaiul mioritic cu majoritatea oamenilor lui așa cum sunt. Și-i dau o bere de drum bun, fiindcă tot dă din copite că are să plece din stâna noastră, în alte părți, unde sunt sălașe mai luxoase, cu aer condiționat și trotuare spălate cu șampon pentru cai breji ca el. Nu mă scutește, își aduce aminte de Herta Muller că a trebuit să plece din România să primească Nobelul pentru literatură, și ea a scris
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
trebuie considerat și asumat ca un păcat celest și astfel, sancțiunea poate deveni chiar și o recompensă binemeritată. Deseori acolo, onoarea unora dintre ierarhi nu constă în meritul refuzului, ci în ne-refuzul ne-meritului. În labirinturile contradicțiilor lor, în sălașul iubirii de sine și al mândriei, cu caractere și vieți diferite, teologul din mine crede că mulți dintre ierarhi n-au conștientizat și nu conștientizează pasiunea lor pentru slava deșartă a deșertăciunii lumești. În groaznica lor muțenie celestă, marii păstori
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit de zâmbetul colorat al iluziei găunoase tânjind cu petulanță după o străfulgerare de absolut și o așchie de liniște pentru a-mi găsi sălașul într-un limb al disperării din miezul nimicului cel mare prizonier în năvodul unei aprehensiuni taina și tăcerea înnobilându-mă... Referință Bibliografică: MIHAI MERTICARU - TAINĂ ȘI TĂCERE / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie
TAINĂ ȘI TĂCERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369998_a_371327]
-
să ne descrie ce înseamnă "Mărțișorul" : Că ne vestește primăvara ! de-aceea-i spunem "Vestitorul !" VARA, caldă și plăcută (Coca ne spune), c-a trecut, Aproape ca într-o doară...prea scurtă i s-a părut... "...la casa ta de dinspre Olt", sălaș și martor de iubiri Din ancestral și până azi, cu stele, Lună, peste firi... La Coca-Ecaterina, foarte mult conteză timpul Și muzica și poezia, corelate cu-anotimpul... Lyra-Band, e o constantă ; însă când afară-i vară Volens-nolens se gândește la
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
tine!! Domnul Isus, care coborând (pentru noi), fiind FIUL LUI DUMNEZEU, A DOUA PERSOANA A LUI DUMNEZEU, a spălat picioarele tuturor și nu s-a sfiit deloc!! Umilința în iubire înseamnă demnitate chiar fiind sluga altuia, crearea iubirii încă din sălașul ființei noastre, înseamnând egalitate de șanse și de perspective sub raportul vieții pentru un om înconjurat și trăind împreună cu alți oameni. Umilința înseamnă egalitate, să-mi "iubesc aproapele ca pe mine însumi", fără ca a avea pretenția că sunt mai important
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
așezare, istoric, arhitectură, fie prin duhovnicii vestiți - am decis să merg din nou la biserica ” Sfântul Miron Patriarhul” ctitorită de Regina Maria, pentru că am aflat că are un invitat de seamă. De la intrarea în biserică simt cum pacea își face sălaș în inima mea, sub imperiul interiorului frumos pictat și al muzicii bizantine care vine dinspre strană. O bucurie aparte îmi inundă sufletul, o dată cu mireasma specifică a esenței de mirt pe care o respir. Sfânta slujbă a liturghiei a început de
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
meu de justiție este deschis ție pentru scăpare...”. Cu nepăsare, și clătinându-și capul, cu un har și un zâmbet dumnezeiesc Iisus îmi ripostă: „Când ziua aceea va fi sosit, nu va fi scăpare pentru Fiul Omului, nici sub pământ. Sălașul celui drept este acolo, zise el arătând spre cer: ceea ce este scris în cărțile profeților, trebuie să se împlinească !” „Tânărule, i-am răspuns eu pe un ton moale, tu mă obligi ca simpla mea cerință să o preschimb în poruncă
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
de lumină În care cerul teama își alină Iar stelele își varsă strălucirea. Doar lacrimi vii se zvântă-n zarea lină Cu vers divin își sutură iubirea, Îngheață în amurguri amintirea Si-ntr-un târziu cu mările suspină. Nu e sălaș mai sfânt ca poezia Să-și clatine eternul într-un vers, Prin veacuri și-a urmat călătoria Și rănile din suflete a șters. A revărsat în ochii noștri glia- În templul ei e-ntregul univers. DE CÂTE ORI De câte ori îți căutam privirea
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
într-un colț de casă”. Poeta merge pe tipicul paralelism situațional (om-natură), astfel încât, dacă ,,în inimă e frig!”, atunci și autumnalul presupune desfrunzire, amorțeală, disoluție lentă (Noiembrie trist). În Apocaliptică orașul capătă tente de neantizare, disperarea și însingurarea găsindu-și sălașul în cenușa urbei. Cum bobul de grâu amintit în finalul poeziei are drept simbol renașterea, creația devine emblematică pentru ideea de panta rhei, de circuit etern deschis. Viziunea sumbră, accentele metalice se păstrează și în Campanie electorală prin versuri ce
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
o fetișcană din Brăila ce se furișase pe Insulă în căutarea lui Terente, de care se îndrăgostise a priori, înnebunită de cele vehiculate prin lume despre frumusețea și farmecul bărbatului. A bântuit ea cât a bântuit, până ce i-a găsit sălașul. Se întâmplase ca Terente să fie taman atunci rănit în urma prigoanei unor jandarmi legiuitori și să primească atenția, grija, compania copilei, tratând-o ca pe o soră mai mică. Ba mai mult, recunoscător pentru ajutorul ei, i-a făcut daruri
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri Terente să-și oblojească rănile. Ea singură nu migra, găsind inexplicabile forțe să treacă iernile de-aici. Și toți îi ziceau Egreta lui Terente. -Neverosimil, dar e doar o legendă... spuse neîncrezător, ca de obicei
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Peste 'cele-așezăminte, omului de ajutor. A răposat la bătrânețe...un bun exemplu pentru noi Să ajutăm omul bolnav și pe cel ce e-n nevoi ! De-aceea este Sfânt în Ceruri : pentru că tot ce-a vindecat Sau i-a oferit sălaș, era IISUS Cel Înviat ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Sf.Ier.Niceta de la Remesiana / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Aș asemui volumul Semnele Timpului cu o tablă de șah în care poetul, Elisabeta Iosif, folosește tactica șahistului, care știe când timpul e în favoarea sa, adică a poetului - și atunci intervine, întrucât se poate face ceva în acest sens: În sălașul lunii/ Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă./ Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii ( poemul Era poetului, pag. 27), folosind o strategie în care știe cum să procedeze, ce să facă, atunci, când în viață nu prea mai există
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
viață în cultura europeană. Dar cine este acest Zarathustra? Este un tânăr care împlinind 30 de ani, a părăsit lumea îmbătrânită a tinereții sale, speriat de ridurile ei, și a pornit spre munți, urcând spre înălțimi, unde și-a găsit sălaș într-o peșteră întunecoasă ce l-a apărat și ocrotit cu ospitalitate timp de un deceniu.Acolo medita, întovărășit de șarpe și vultur, martori fideli ai străduinței lui întru o învățătură înfricoșată; înțelesul ei profund, adânc și tălmăcit însemnând primejdie
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
funcționînd într-un cronotop nenormat firesc,” (Mircea Braga / INSURGENȚA ONIRICĂ - ÎNTRE POEZIE ȘI CONTEXT) dar nu aș putea să-l înrămez pe Sorin Micuțiu în acest gen de imaginar, pentru că poezia sa nu este construită nici ca refugiu, nici ca sălaș de unde poate releva poetic, poezia sa este visul trăit ca ideal de binețe și frumusețe. ”gândurile mele peste un petec de hârtie se despletesc în cuvinte ca umbrele înghesuite pe chipuri brodate de timp” (În dimineața eshatonului) Mama pierdută revine
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
fărănoblețe, ne spune istoricul german Otto Kahn, în studiul său, Cruciada împotriva Sfântului Graal: Doar un nobil care putea pleca la război pe cal și călăreții săi înarmați erau considerați cavaleri adevărați.Tot el consemneazăcăîn Occitania războinicul,viteazulcavaler, își avea sălașul în munți și în păduri, precum Ursan și Dan, sihaștrii din Carpați: Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singuratic / în peșterăde stâncă, pe-un munte păduratic.[ 7] 3. Începutul conștientizării conceptului de patrie Primelecinci secolealeînceputuluimileniului unu al erei noastre, pentru lumea
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
întrucâtva constituit de mănăstirile benedictine. Patriarhul monahismului apusean, Sfântul Benedict[11], a rânduit un șir de mici comunități, perfect autonome economic, fapte mărețe ce l-au făcut pe papa Paul al VI-lea să-l declare patron al Europei. Din sălașul său, de pe Monte Cassino, vor coborî,de-a lungul timpului, în grupuri, prelați de toate vârstele, oțeliți prin muncăși rugăciune, deschizând sute de astfel de așezăminte pe întreg cuprinsul continentului. Pe atunci, încă exista unită biserica lui Iisus Hristos. Toate
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
păduri se obișnuiesc din leagăn să îndure frigul, foamea și setea... (la noi n-au dovedit acest lucru. n.a.) La dânșii nimeni nu ară și nici nu pune vreodată mâna pe plug, căci toți umblă de colo până colo fără sălașuri statornice, fără cămin și fără lege, fără un trai regulat, totdeauna ca niște fugari, împreună cu căruțele în care locuiesc. Asemenea animalelor necuvântătoare, nu-și dau seama în nici un chip de cinste și necinste, aprinși numai de o nemărginită lăcomie pentru
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
DE SARE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 770 din 08 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Rupți din soare, teiul și castanul umbra-și risipesc. Pe vechile văi ale vinului unde cântecul care mă caută și-a făcut sălaș în flaut. Aburul degetelor mele tot mai răpit și bogat calcinează lumina argintului. Ape curgătoare din suflet cu frunzele toamnei pe valuri trec prin inele de platină. Pe noduri de rugă se destramă altare ceruite de sare priveghind adâncul din
ALTARE CERUITE DE SARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354574_a_355903]
-
chibzuit, biruind pe neprietenii lui nu numai cu oștile, ci și cu un înțelept meșteșug. Stăpân pe o țară mică având de la Dumnezeu împărțită o minte și o vrednicie fără seamăn, singur i-a bătut și i-a stăpânit în sălașele lor. Multă uimire a fost în lume pentru războaiele lui, de-i pomeneau noroadele numele, precum unui Arhanghel . Iată-i pe Nicolae Iorga, patriarhul istoriei noastre, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, din nou Nichita, cel care definește prin poezia sa, miracolul
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
mai târziu, comoară de haruri, focar de iubire curată și izvor de milostivire divină! Inima lui Isus, plăsmuită de Sfântul Duh în sânul Mamei pururi Fecioare, unită întru ființă cu Cuvântul lui Dumnezeu, Inimă care va fi „Chivotul Celui Preaînalt, sălașul Dreptății și al Iubirii și în care se află deja toate comorile înțelepciunii și ale sfințeniei, în care locuiește toată plinătatea dumnezeirii din care am luat cu toții”.(Litania Preasfintei Inimi a lui Isus). Și acum, această Inimă bătea în brațele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
a dus prima dată mama. Mi-a tot promis că mă ia la biserică dacă sunt cuminte și nu mai alerg să îmi jupoi genunchii, că nu mă poate duce acolo așa zdrelită pe picioare. Curtea bisericii, albă și mare, sălașul lui Dumnezeu, din mijlocul satului, o cunoșteam bine pe dinafară, fiind locul de joacă al copiilor, când era vreo sărbătoare sau vreo nuntă în sat. Într-o duminică însorită, mama m-a trezit de dimineață și s-a uitat să
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]