1,236 matches
-
premiu A.P.T.R. pentru emisiune portret, acordat filmului "Traian Vuia" ( coautor);2002 - mențiune specială , acordată filmului" Boema de Timișoara", în cadrul Premiilor CIRCOM Regional; 2002 - premiul A.P.T.R. pentru emisiune portret, acordat filmului "Ava... mai mult decât un portretrobot";2002 - filmul "Sălașul" este distins cu:Premiul Ulysse, pentru cel mai bun film documentar la festivalul Cinéma Mediteranéenne, de la Montpellier,Franța;Grand Prix la festivalul Pastoralisme et Grands Espaces de la Grenoble, Franța; Cel mai bun documentar românesc,la Astra Film Fest de la Sibiu
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
Astra Film Fest de la Sibiu; Premiul TVR.Cinema , la festivalul DaKino de la București; Premiul pentru cea mai bună imagine,la festivalul DaKino de la București; Selectat la festivalul Cinéma du Réel - Centrul Cultural George Pompidou,Paris; 2003 - premiul APTR pentru documentarul "Sălașul"; 2004 - filmul "Sălașul" este selectat în faza finală a festivalului Grand Prix Internațional du Documentaire - U.R.T.I (Universitatea Internațională de Radio Televiziune ) - de la Monte-Carlo; 2004 - premiul pentru Cea mai remarcabilă documentare, pentru filmul "Sălașul" la Festivalul Internațional de Film
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
de la Sibiu; Premiul TVR.Cinema , la festivalul DaKino de la București; Premiul pentru cea mai bună imagine,la festivalul DaKino de la București; Selectat la festivalul Cinéma du Réel - Centrul Cultural George Pompidou,Paris; 2003 - premiul APTR pentru documentarul "Sălașul"; 2004 - filmul "Sălașul" este selectat în faza finală a festivalului Grand Prix Internațional du Documentaire - U.R.T.I (Universitatea Internațională de Radio Televiziune ) - de la Monte-Carlo; 2004 - premiul pentru Cea mai remarcabilă documentare, pentru filmul "Sălașul" la Festivalul Internațional de Film Antropologic, de la Pärnu
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
2003 - premiul APTR pentru documentarul "Sălașul"; 2004 - filmul "Sălașul" este selectat în faza finală a festivalului Grand Prix Internațional du Documentaire - U.R.T.I (Universitatea Internațională de Radio Televiziune ) - de la Monte-Carlo; 2004 - premiul pentru Cea mai remarcabilă documentare, pentru filmul "Sălașul" la Festivalul Internațional de Film Antropologic, de la Pärnu, Estonia; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat la festivalul Mediawave, de la Györ, Ungaria; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat la festivalul Astra Film Fest de la Sibiu; 2006 - filmul "Oameni din
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
la festivalul Astra Film Fest de la Sibiu; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat și prezentat în cadrul secțiunii Panoramic Documentar a festivaluluiCinéma Mediteranéenne, de la Montpellier, Franța; 2010-27 octombrie în cadrul expoziției Să Nu Ucizi, de la Galeria TIMCO-Timișoara este prezentată lucrarea video "Sălașul", adaptare în format de artă video a filmului documentar cu același nume; 2012 - premiul UCIN (Uniunii Cineaștilor din România) pentru Cel mai bun film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
dovadă a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea pe dealurile Cărbunaru, Cireșoaia, Măgura, Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
pentru a fonda un an mai târziu propria sa societate: „Campaniile Oceanografice Franceze”. Milionarul irlandez Loel Guinness, descendentul fondatorului berăriei Guiness, cumpără un vechi dragor de mine, evenit feribot în Malta și botezat "Calypso", după numele nimfei ce își avea sălașul pe o insulă din Mediterana (presupusă a fi Malta). Nava este echipată ca laborator mobil pentru cercetări oceanografice conform specificațiilor căpitanului Cousteau, și „închiriată" de Loel Guiness „Campaniilor Oceanografice Franceze” pentru numai un franc pe an. Ca parteneri de drum
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
mâncare vitelor, să le rânească, să îmblătească, să-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și animalele.
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg, în "Istoria Banatului de Severin" și în "Cronica" părintelui Elisei Dragalina. În aceste documente se arată că satul Borlova a fost răsfirat, până în 1770, pe lângă râul Borlova și râul Sebeșel, așa cum se află astăzi sălașurile prin țarina borlovenilor. Dovadă pentru aceasta stau obiectele găsite cu ani în urmă și păstrate: o piatră de moară la Cheia apei Borlova, temelia bisericii din valea apei Borlova, iar pe Sebeșel și acum se mai păstrează o fântână zidită
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
este realipită la Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. Pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebri haiduci și panduri din Oltenia. În 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revoluții moderne, revoluție care avea să însemne pentru țările române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
moderne, revoluție care avea să însemne pentru țările române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar să restabilească domniile pamântene, ea constituie un moment de cotitură în istoria noastră. Tot Oltenia a fost sălașul în care care s-a dezvoltat revoluția pașoptistă, Craiova fiind prima capitală a revoluției pe care o pregăteau oamenii "Frației": Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, Cristian Tell înainte de a duce revoluția la București. Oltenia a fost
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
diferite față de talvegul văii. Cheile Carașului se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru a face loc celor câtorva sălașe și gospodării de pe malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul României având forma unor canioane care cuprind nenumărate specii de plante și animale alături de pădurile de fag, care în special toamna formează un
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
al cenaclului și grupării literare formate în jurul revistei "Ramuri" din Craiova, conduse de Marin Sorescu. Debutează publicistic în 1972 în revistă România literară cu poezie, sub auspiciile lui Geo Dumitrescu. Debutul editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
engleză, maghiară și sârbă. Fragmente din opera să au apărut în antologii și reviste din Anglia, Franța, China, Italia, Șerbia, Grecia, Statele Unite, Haiti, Belgia, Cehia, Israel etc. A primit de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România: pentru debut ("Sălaș în inima"), în 1976; pentru român ("Maratonul învinșilor"), în 1997; pentru poezie, în două rânduri - "La marginea lui Dumnezeu", în 1998 și "Însemnări din ținutul misterios", în 2011. A fost nominalizat de 3 ori pentru Premiul Uniunii Scriitorilor din România
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
câteva săptămâni de la publicare, "Dansul dragonilor" a ajuns pe locul 1 și pe listele de la Publisher's Weekly și USA Today. Dincolo de Zid, Bran Stark caută cioara cu trei ochi care i-a apărut în viziuni și ajunge într-un sălaș subteran, unde dobândește abilitatea de a „vedea” prin intermediul copacilor sacri venerați în Nord. Între timp, pe Zid, tânărul Jon Snow este obligat să-și consilideze poziția de Lord Comandant îndepărtându-i pe contestatarii printre care se numără călăul tatălui său
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
Solnocul Interior". În acest fel, satul intră pentru o perioadă de timp în stăpânirea domnitorului Moldovei, Bogdan al III-lea cel Chior. Achiziția satelor din zona Ciceului și Lăpușului are probabil un rol asigurator, domeniul feudal astfel constituit servind drept „sălaș” ("descensus") - un loc de refugiu în cazul unei pierderi a tronului. Teritoriile transilvane (inclusiv Lăpușul) rămân în posesia domnitorilor moldoveni până la Petru Rareș, care de altfel se refugiază la Ciceu între 1538-1541. În 1618, satul se găsește în proprietatea domnitorului
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
mănăstire este vândut marelui ban Preda Buzescu pentru douăzeci de mii de aspri, care sunt dăruiți lăcașului de cult. Un alt document de la 8 octombrie 1612 arată că Maria Stolniceasca dă o carte mănăstirii Jitianu prin care îi dăruiește un sălaș de țigani. Istoricul Nicolae Iorga îl menționează în "Inscripții", ca fondator al mănăstirii vechi de la începutul secolului al XVI-lea, pe stolnicul Jițianu. Din alte documente s-a constatat că încă din 12 mai 1613 mânăstirea Jitianu avea peste jumătate
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au apărut și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe) care ating plafonul de 2000 m. În Carpații Apuseni se atinge altitudinea de 1200 m pentru așezările permanente. Raportat la continentul european, Carpații reprezintă sistemul nord-estic montan alpin, care începe din Bazinul Vienei și ține până în Valea Timocului, pe o
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
în 1923 la Chișinău, atestă aici 564 bărbați și 572 de femei, o gospodărie boierească, o bancă populară, o carieră de piatră, o moară de apă, o școală primară mixtă, un post de jandarmi, o poștă rurală, 3 cîrciumi, un sălaș de țigani. Pe atunci în sat era primar Nicolae Procopie, notar - Ștefan Ionescu, preot - Serghei Pereteatcov. Școala parohială cu o clasă înființata pe lîngă biserică din 1903, iar școala laică cu patru clase fusese deschisă în 1918 în atelierul moșierului
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
face parte din vechiul ținut românesc al Severinului cu o frământată istorie. Pe aici trecea unul din principalele drumuri romane către Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Satele sunt înșirate de-a lungul văii sau sunt risipite pe înălțimi unde se întâlnesc și sălașele, așezări tipice pentru viața pastorală. Pe această vale minunată este așezată și localitatea Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat. Mai întâi te cucerește peisajul natural, casele și edificiile satului, bunătatea locuitorilor, iar apoi dacă mergi înspre vechea vatră a satului - „Satu' bătrân”, vechimea sălașelor voislovene, dar și locurile superbe unde sunt așezate acestea îți dau acea emoție interioară gândindu-te că în vremurile trecute, aici au locuit strămoșii noștri, fiind pus, ca și simplu privitor, de a retrăi acele momente memorabile din istoria satului
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Renașterii. Ajunși în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăsește și se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinței divine. Paradisul, în opoziție cu Infernul, este construit din noua cercuri orientate spre înălțime. Aici este sălașul celor fără de păcate, al sfinților. Fiecare cerc corespunde unuia din corpurile cerești cunoscute în acea vreme: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, dominate de cerul stelelor fixe. La sfîrșitul călătoriei Beatrice îl părăsește și Dante, ghidat de Sfanțul Bernardo
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
domni bătrâni dedemult, de la așezarea țării și câștigate cu dreaptă și credincioasă slujbă și vărsare de sânge» - cum citim în hrisovul din 10 iunie 1656, dat de Constantin Șerban Basarab descendenților lui Radu clucerul Buzescu. Același act confirmă și 124 sălașe, cu hrisoave de întărire de la Dan Voievod, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos.” (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, "Istoria românilor", vol. II, cap. Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593, Ed. Științifică și Enciclopedică
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]