359 matches
-
românizat numele din Zelinski în Zelea și a adăugat cuvîntul Codreanu, profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat în spiritul "Neamului românesc" și al sămănătorismului și în cel al visurilor naționaliste ale lui Iorga. La izbucnirea războiului, tînărul Corneliu, care avea abia 17 ani, s-a înscris ca voluntar și l-a însoțit pe tatăl său, ofițer în armata română, în marșul spre Transilvania, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nerespectate. Mișcarea lui "nu are program, ci credință!" Ortodoxia mișcării lui Codreanu însemna un conflict a priori cu Iorga. În timp ce relația lui Iorga cu ortodoxia era menținută prin intermediul națiunii, la Codreanu era exact invers. Naționalismul lui Iorga era bazat pe sămănătorism. Dar pentru Nae Ionescu sau Nichifor Crainic, sămănătorismul "nu era suficient de ortodox". Legiunea era pătrunsă de misticism ortodox, nu de "mistica" naționalistă a lui Iorga. Imaginea istoriei românilor constituia pentru Legiune o pasiune constantă și perpetuă. Ei vedeau în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ortodoxia mișcării lui Codreanu însemna un conflict a priori cu Iorga. În timp ce relația lui Iorga cu ortodoxia era menținută prin intermediul națiunii, la Codreanu era exact invers. Naționalismul lui Iorga era bazat pe sămănătorism. Dar pentru Nae Ionescu sau Nichifor Crainic, sămănătorismul "nu era suficient de ortodox". Legiunea era pătrunsă de misticism ortodox, nu de "mistica" naționalistă a lui Iorga. Imaginea istoriei românilor constituia pentru Legiune o pasiune constantă și perpetuă. Ei vedeau în ea doar două culori: negru și alb. Aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Jefferson sau al lui Alexis de Tocqueville seamănă cu acela al "aparatcicului" Hubert Humphrey de la Washington, al cărui entuziasm era la fel de metodic ca și zîmbetul său. Liberalii (sau Național-Țărăniștii) voiau să realizeze o tradiție directă spre democrația parlamentară occidentală. Abordarea sămănătorismului lui Iorga (pe linia junimismului, deși mai puțin rațional decît Maiorescu) presupunea o adoptare mai treptată și mai selectivă a instituțiilor occidentale decît terapia de șoc a liberalilor. Legiunea a devenit răzbunătoarea adaptării pripite din ultimii șaizeci sau șaptezeci de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și explica misticismul Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza ura spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
edict""192. Cu toate acestea, atunci cînd marele compozitor maghiar Béla Bartok, un pasionat culegător de folclor muzical maghiar și românesc (originar din zona Aradului), a venit la București, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, în privința aceasta, cooperarea româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului lui. "Trebuie să existe și o altă cale decît uzurparea dușmănoasă!" scria Iorga. A încercat apoi să ofere cîteva alternative. "Acum, cînd sașii din Transilvania s-au transformat în santinelele estice ale pangermanismului, înțelegerea dintre popoarele maghiar și român devine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deoarece pentru evrei respectarea titanilor intelectuali constituie a doua natură). Cu toate acestea, Iorga nu a beneficiat de nici un sprijin politic din partea evreilor. Evreii erau realiști; trebuiau să fie dacă voiau să supraviețuiască. Nu manifestau nici un pic de entuziasm pentru sămănătorismul lui Iorga. La alegeri, majoritatea evreilor îi votau pe liberali și Iorga știa acest lucru. Deși nu se poate spune că nu făcea eforturi susținute ca să le cîștige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale în idiș, expunînd programul Partidului său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interes în comunism și a ordonat să fie eliberați). Pentru gheto-ul supraaglomerat, unde majoritatea evreilor trăiau într-o sărăcie lucie și erau permanent umiliți, lipsiți de orice perspectivă, sionismul, ba chiar și comunismul reprezentau în mai mare măsură decît sămănătorismul o soluție salvatoare. Să adăugăm la toate acestea numeroasele apeluri încununate de succes făcute de comunitatea evreiască din România pe lîngă Liga Națiunilor (sau pe lîngă aliații francezi și englezi ai României). Ținînd seama de situație, asemenea apeluri erau mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a omagiat, numindu-l "un adevărat descendent al vikingilor"108. Cîteva săptămîni mai tîrziu, avea să vină nefasta dimineață a zilei de 10 Mai 1940. Așa cum obișnuia să spună el, literatura era pentru Iorga "oglinda sufletului națiunii". De pe vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale, literatura devenise un cîmp de bătălie important pentru el, unul esențial, pe care milita cu îndărătnicie. Orice nu se încadra în "realismul său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale, literatura devenise un cîmp de bătălie important pentru el, unul esențial, pe care milita cu îndărătnicie. Orice nu se încadra în "realismul său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului sau orice nou "curent nesănătos" (venind din afara sau din interiorul României) care ar fi putut interveni în procesul instructiv-educativ al naționalismului cultural și în formarea omului sămănătorist trebuia criticat, condamnat și pe cît posibil eliminat din literatura română. Acestora nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucrurile în realitate, ci cum ar fi trebuit ele să fie. Așa că l-a atacat pe Lucian Blaga, care scria o poezie cosmică și filosofică, aflat permanent în căutarea răspunsurilor la marile probleme ale omenirii. Iorga le găsise deja în sămănătorism. Nu putea să nu se opună abstracțiilor lui Blaga 111. Iorga a fost foarte șocat de descrierea realistă a unui sat din Transilvania făcută de Liviu Rebreanu în romanul Ion, subliniind faptul că Rebreanu prezenta viața țăranilor ardeleni..., dar "sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
problemei evreilor. Condiții care îi depășeau atît pe evrei cît și pe români dăduseră naștere unui conflict. Nu exista nici o soluție constructivă imediată pentru mult prea numeroasa comunitate evreiască. Prima opțiune pentru evrei n-ar fi fost nici comunismul, nici sămănătorismul lui Iorga, întrucît ei aveau o mentalitate occidentală, capitalistă. Deocamdată, sosirea sovieticilor părea să fie o binefacere pentru majoritatea maselor disperat de sărace de evrei față de teroarea în care trăiseră pînă atunci și față de cea care avea să se dezlănțuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sentimentele lui Iorga față de țara sa i-au dominat viața și activitățile. El a devenit istoric și politician datorită naționalismului său, iar naționalismul a determinat caracterul tradițional al politicii sale. Jurnalismul său a fost un jurnalism naționalist. În calitate de critic literar, sămănătorismul a devenit filosofia sa centrală, bazată pe naționalismul său cultural, așa cum erau și scrierile și piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar și oratorul era inseparabil de naționalismul său, care constituie sursa eforturilor sale supraomenești, a realizărilor și greșelilor sale, și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adevărul, cel mai important adevăr. Păstrarea identității naționale și a bunăstării națiunii constituiau esența "Legii Supreme". Din fericire, chiar și adevărul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci cînd servea interesele României. Dar o adaptare la nivel mondial a sămănătorismului ar rezolva, după părerea lui, aceste contradicții. Naționalismul cultural urma să instituie armonia în România și în lume, fiind deci nu numai un naționalism compatibil cu umanitatea, ci și cea mai umană idee. Cu toate că astfel de idei aparțineau secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
umanitatea, ci și cea mai umană idee. Cu toate că astfel de idei aparțineau secolului al XIX-lea, putem detecta (selectiv!) multe elemente care ne dau foarte mult de gîndit în privința ideologiilor care au eșuat. Dificultățile apar atunci cînd încercăm să punem sămănătorismul în practică. Ideile lui Iorga erau utopice în contextul secolului al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu putea fi obiectiv atunci cînd era vorba de România și nici critic la modul serios față de lipsurile existente în această țară. Accesele lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
XIX-lea, putem detecta (selectiv!) multe elemente care ne dau foarte mult de gîndit în privința ideologiilor care au eșuat. Dificultățile apar atunci cînd încercăm să punem sămănătorismul în practică. Ideile lui Iorga erau utopice în contextul secolului al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu putea fi obiectiv atunci cînd era vorba de România și nici critic la modul serios față de lipsurile existente în această țară. Accesele lui periodice dovedesc faptul că era la curent cu aceste carențe. Cu toate acestea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a devenit susținătorul evreilor (mai bine zis, al asimilării evreilor). Atunci cînd se referea la asimilarea evreilor, el se gîndea la Franța. Din nefericire, împrejurările din România nu prea semănau cu condițiile oferite de Franța. Și Iorga știa acest lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Aceste atacuri erau mai apropiate de gîndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura și critica literară erau extrem de importante în ochii lui Iorga și inseparabile de naționalismul său cultural, fiind deci politizate. Sămănătorismul era inseparabil de mișcarea literară cu același nume. El își subordona conceptele estetice celor politice ale Sămănătorismului. (Din fericire, acest lucru este mai puțin adevărat în privința istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe care le-a comis Iorga sînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost de neconceput. Literatura și critica literară erau extrem de importante în ochii lui Iorga și inseparabile de naționalismul său cultural, fiind deci politizate. Sămănătorismul era inseparabil de mișcarea literară cu același nume. El își subordona conceptele estetice celor politice ale Sămănătorismului. (Din fericire, acest lucru este mai puțin adevărat în privința istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe care le-a comis Iorga sînt de domeniul criticii literare. Orice îi mirosea lui a curent modern era respins cu violență. Protagoniștii curentelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dimpotrivă! Aceasta era singura funcție acceptabilă a literaturii și artei! Iorga era suficient de mulțumit de sine ca să recunoască asemănările dintre atitudinea sa și cea a lui Stalin. Pe măsură ce timpul trecea, Iorga devenea și mai închistat în "realismul (său) naționalist". Sămănătorismul era o încercare de reconstituire a unui trecut care se pierdea în uitare tot mai repede, adică de a întoarce timpul înapoi. Rezultatele au fost cele obișnuite. Jurnalismul lui Iorga milita pentru naționalismul său cultural. Acesta era mai bun decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adăugăm că era totodată un fiu, soț și tată iubitor. A fost un cetățean patriot exemplar, punînd bunăstarea țării sale înaintea propriei sale bunăstări. În ciuda dragostei lui pentru România, o dragoste total dezinteresată și aproape mistică, gata de orice sacrificiu, Sămănătorismul nu a dat nici un rezultat concret, în ciuda marilor eforturi ale lui Iorga. Acesta nu a oferit nici o soluție practică pentru România secolului al XX-lea. Multe dintre ideile sale estimate selectiv și ca mutatis mutandis rămîn destul de pertinente, mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stabilirea că numai evreii erau țapii ispășitori, încercîndu-se să se facă din aceștia autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au fost cei care au distrus "utopia lor reacționară" de pace și armonie în mediul rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui Iorga. Departe de a încerca să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în rîndurile națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un mod de viață. După triumful naționalismului său cultural (revoluția culturală), noul Om sămănătorist creat de acesta urma să poată rezolva aproape orice problemă a poporului român. Încerca oare sămănătorismul să întoarcă timpul înapoi? Modernizarea a fost făcută în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un mod de viață. După triumful naționalismului său cultural (revoluția culturală), noul Om sămănătorist creat de acesta urma să poată rezolva aproape orice problemă a poporului român. Încerca oare sămănătorismul să întoarcă timpul înapoi? Modernizarea a fost făcută în România nu de voie (într-un mod organic), ca în Occident, ci sub forma unui tratament de șoc brutal, printr-un contact nevrozant cu statele modernizate. După aceea, România a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
O luptă literară, p. XII 145 Cuvinte adevărate, București, 1904 146 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 119 147 "Neamul românesc", 16 ianuarie 1915 148 O luptă literară, p. XXVIII 149 Cu prilejul dispariției "Tribunei", în "Sămănătorismul", 4 mai 1903 150 Theodorescu, op. cit., p. 169 151 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 146-147 152 "Sămănătorul", 1 decembrie 1901 153 "Sămănătorul", 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cit., pp.146-147 155 Școala lui Ștefan cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]