388 matches
-
mijloace tehnice de birou; Resurse de timp: anii 2, 3, 4; Realizarea și marcarea potecilor/traseelor de vizitare Descrierea activității: proiectarea traseelor, astfel încât să nu afecteze starea de conservare a habitatelor, realizarea traseelor și marcarea lor Responsabil: custodele sitului ROSC0221 Sărăturile din Valea Ilenei, Agenția pentru Protecția Mediului Iași Prioritate: mare Indicatori cuantificabili: număr trasee realizate Resurse umane: biolog, expert în comunicare, conștientizare, educare a publicului; Resurse materiale: mijloace tehnice de birou, mijloc de deplasare în teren; Resurse de timp: anul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare agricolă cu o lungime de 2.220 m și o lățime de 4 m, pietruit pe o lungime de 700 m, cu nr. cadastral 437, care asigură accesul în zona «Sărături», «Berc Leorinț»", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "188.388,61", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Rădești, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 97, coloana nr. 3 va
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
în altul; ... b) stâncării, bolovănișuri, pietrișuri - terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive, îngrămădiri de bolovani și pietrișuri, care nu sunt acoperite de vegetație; ... c) râpe, ravene, torenți - alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite; ... d) sărături cu crustă - terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafața lor o crustă albicioasă friabilă; ... e) mocirle și smârcuri - terenuri cu alternanțe frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se instalează vegetație. Terenurile cu mlaștini cu stuf nu
PRECIZĂRI din 9 mai 2014 (*actualizate*) privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 15
ORDIN nr. 343 din 15 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270323_a_271652]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0223 Sărăturile Ocna Veche, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0223 Sărăturile Ocna Veche, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul
ORDIN nr. 1.072 din 8 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274153_a_275482]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0223 Sărăturile Ocna Veche, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0223 Sărăturile Ocna Veche, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel
ORDIN nr. 1.072 din 8 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274153_a_275482]
-
câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocîntors) - Himantopus himantopus (Piciorong, Cătăligă) Burhinidae - Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului) Glareolidae - Glareola pratincola (Ciovlică ruginie) Charadriidae - Pluvialis apricaria (Ploier auriu) - Charadrius alexandrinus (Prundăraș de sărătura) - Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundăraș de munte) Scolopacidae - Calidris alpina (Fungaci de țărm) - Gallinago media (Becațina mare) - Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subțire) - Tringa glareola (Fluierar de mlaștină) - Phalaropus lobatus (Notatiță) Laridae - Larus melanocephalus (Pescăruș cu cap negru) - Larus genei (Pescăruș
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaș și ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaș și ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin
ORDIN nr. 1.531 din 28 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0144 Uivar-Diniaş şi ROSCI0390 Sărăturile Diniaş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277045_a_278374]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaș și ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaș și ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian
ORDIN nr. 1.531 din 28 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0144 Uivar-Diniaş şi ROSCI0390 Sărăturile Diniaş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277045_a_278374]
-
agent ecologic). O altă atracție este "lacul Erenciuc"; în zona forestiera de o parte și de alta a lacului, se poate admira arinul negru, unde cuibărește vulturul codalb. Traseul se adresează în primul rând celor pasionați de observarea păsărilor, lacul Sărături constituind un habitat pentru diferite specii de pasari. Instituții Istorie Economia
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E.
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Bahluiului, la est de orașul Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Coștiui . Sarea miocenă a fost în
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Rezultatele recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru localitatea Ocna Șugatag este prezentat pe larg
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
de Jos, Blajfalăul de Jos" (în dialectul săsesc "Nedderšt-Bluesendref", în , în ) este un sat în comuna Șintereag din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Principalul obiectiv turistic din jurul localității este "Rezervația naturală „La Sărătură”". Rezervația este localizată la aproximativ de centrul localității, înspre Nord, într-o zonă sărăturoasă. Aici, în zona din jurul unei fântâni cu apă sărată amenajată încă de prin secolul XIX de către sașii care locuiau în zonă, crește o plantă foarte rară
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura Cucuteniană, faza B este identificată pe teritoriul satului Liveni în doua puncte La Bâtci și la Sărături, faze neprecizate ale Culturii Cucuteni fiind identificate și alte puncte. Apare și aici centralizarea triburilor geto-dace, se accentuează destrămarea comunei primitive și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile de la Liveni - Valea
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură, și anume din satul Tansa. Celelalte sunt situri arheologice, cu diverse vestigii, situri distribuite astfel: patru în zona satului Belcești (Dealul Rușilor, La Sărături, Coasta Hucului și Dealul Hucului la Sondă), unul la Ulmi (pe malul lacului Tansa, „la Curte”), unul la Liteni („pe Curte”), și unul la Munteni („la Știubeiul cu Apă Pucioasă” sau „la Seliște”). Resursele agricole sunt cele mai importante și
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
comuna Predeal-Sărari), Bacău (în comuna Nicolae Bălcescu și comuna Solonț), în comunele Mihălășeni și Românești ale județului Botoșani, în Dobrenii de Neamț, Porumbacu de Jos de Sibiu ori Călărașii Doljului. Incidența crescută a acestei denumiri în forma Sărata sau Sărățel, Sărătura, Sărățeni, Sărăturile, Slatina, Slătioara, Valea Sărată, Poiana Sărății, Sărata Monteoru se datorează unor particularități ale solului, identificabile în foarte multe zone ale țării. Conform tradiției, în vechime vatra așezării Sărata se afla mai la sud, în hotarul numit Hurubele, unde
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Bacău (în comuna Nicolae Bălcescu și comuna Solonț), în comunele Mihălășeni și Românești ale județului Botoșani, în Dobrenii de Neamț, Porumbacu de Jos de Sibiu ori Călărașii Doljului. Incidența crescută a acestei denumiri în forma Sărata sau Sărățel, Sărătura, Sărățeni, Sărăturile, Slatina, Slătioara, Valea Sărată, Poiana Sărății, Sărata Monteoru se datorează unor particularități ale solului, identificabile în foarte multe zone ale țării. Conform tradiției, în vechime vatra așezării Sărata se afla mai la sud, în hotarul numit Hurubele, unde deseori plugul
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]