1,053 matches
-
Românii, foarte mulți, știau bine ungurește, iar sașii știau și ungurește, și românește. Iar ăia care stăteau Într-o zonă cu sași știau și ei, la rândul lor, dacă nu nemțește, atunci săsește. Să știi că Între limba germană și săsească sunt diferențe destul de mari. Deci asta ca o primă chestiune. A doua chestie: ce se vorbește acasă este una, ce se vorbește la biserică este cu totul altceva. Acasă vorbești cu nevasta, cu copiii, cu prietenii, la biserică vorbești cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de a munci pe moșia nobililor a capului familiei, a soției și copiilor trecuți de 18 ani, aplicarea de pedepse barbare pentru delicte minore, interdicția de a se apropia mai mult de o bătaie de pușcă de satele și ,orașele săsești și ungurești, interdicția de a purta arme, de a purta cămăși și pălării mai scumpe de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a lucrării anterioare a lui Iorga despre acest domnitor. Brașovul și românii (București, 1905) se ocupă de contactele românilor cu Brașovul, un oraș occidental situat la marginea Transilvaniei, un punct de legătură între România și Transilvania. Orașul avea un caracter săsesc, cu toate trăsăturile conferite lui de populația românească autohtonă, și era un centru comercial și un sol fertil pentru cultura germană și maghiară. Karl Lamprecht voia să publice o serie de istorii ale națiunilor europene și l-a rugat pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oraș secuiesc". Despre Satu Mare spunea că este "un centru străin, o fortăreață străină". Iar despre Brașov, că "Brașovul mi se pare mai străin ca niciodată". Nu ezita să condamne aspectul jalnic pe care îl afișa conducerea românească în acest centru săsesc 77. În județul Trei Scaune, secuii manifestau după părerea lui Iorga o ură "asiatică" față de români. Episcopul Majláth refuza de ani de zile să-și ocupe postul oferit în Senatul României. În anii '30, Iorga comenta: "În Transilvania, evreii rămîn
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, "drepturi istorice". Iorga li s-a adresat sașilor în 1925 la Sighișoara (un oraș german care arăta de parcă ar fi fost transplantat direct din regiunea Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat de o condamnare a "rasismului și a teoriilor rasiste". Iorga conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism) și spunînd că, dacă intelectualii sași acceptă aceste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
județul Sibiu. 151. Jakobi Wilhelm, născut la 12 martie 1967 în localitatea Laslea, județul Mureș, România, fiul lui Wilhelm și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 38229 Salzgitter, Am Heller 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Laslea, str. Nou Săsesc nr. 68, județul Mureș. 152. Latcau Dorel, născut la 9 iunie 1962 în localitatea Sârbi, județul Bihor, România, fiul lui Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 56626 Andernach, Kurt Schumacherstr. 91, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
166. Binder Horst, născut la 30 martie 1974 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Binder Horst Daniel și Greta, cu domiciliul actual în Germania, Lorch, Schulplatz 1. 167. Binder Greta, născută la 21 octombrie 1949 în localitatea Noul Săsesc, județul Sibiu, România, fiica lui Bruckmer Johann și Regina, cu domiciliul actual în Germania, Lorch, Schulplatz 1. 168. Athanassias Sorina, născută, la 2 aprilie 1959 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Rotaru Valeriu și Brighita Emilia, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
290. Bătrînă Alexandru, născut la 26 august 1963 în București, România, fiul lui Bătrînă Ioan Gheorghe și Clară Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Schrickgasse 2/ 4. 291. Bruckner Hans Eduard, născut la 13 octombrie 1954 în localitatea Noul Săsesc, județul Sibiu, România, fiul lui Bruckner Ioan și Regina, cu domiciliul actual în Germania, Schorndorf, Rehhaldenweg 102. 292. Kiss Elemer Balint, născut la 28 februarie 1968 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Kiss Velimir și Iolanda, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 175 din 27 martie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137263_a_138592]
-
1.Michelsberg 3. Atei 1.Alma 1.Kukulloalmas 2.Smig 2.Somogyom 4. Bruiu 1.Gherdeal 1.Gurteln 2.Somartin 2.Martinsberg 5. Chirpar 1.Chirpar 1.Kirchberg 2.Veseud 2.Zied 6. Laslea 1.Malancrav 1.Malmkrog 2.Nou Săsesc 2.Neudorf 3.Roandola 3.Rauthal 7. Merghindeal 1.Dealu Frumos 1.Schonberg 8. Miercurea Sibiului 1.Apoldu de Sus 1.Grosspold 9. Săliște 1.Amnas 1.Hamlesch 10. Șeica Mare 1.Boarța 1.Mihalyfalva 2.Mighindoala 2.Engenthal 3
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și heraldic autentic al Universității Săsești. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea Săseasca exercitandu-și autoritatea asupra întregului spațiu istoric sibian. -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și heraldic autentic al Universității Săsești. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea Săseasca exercitandu-și autoritatea asupra întregului spațiu istoric sibian. -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
și Rodna. Scopul așezării a fost economic și militar. Sașii s-au bucurat de la început de privilegii din partea regilor unguri 107. Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din anul 1224 (Andraeanum). Privilegiul a scos populația săsească dintre Orăștie și Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei și a subordonat-o regalității. Teritoriul locuit de sași a devenit Pământ crăiesc (Terra, quam Saxones Regii inhabitat Fundus Regius dicta), autonomie teritorial-etnică dependentă de regalitate și condusă de un comite numit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de competență filologică i s-a mai adăugat și absența darului poetic. În manuscrisul lui Carl-Gustaf Zetterquist s-au mai descoperit alte șase traduceri "dans le dialecte des Saxons de Transylvanie"169. E vorba de versiuni germane realizate în localități săsești din Siebenbürgen (Transilvania). În încheiere, Ion Stăvăruș insistă asupra importanței manuscrisului lui Zetterquist care este de fapt o mărturie a apropierii dintre literatura finlandeză și cea română 170. Asupra acestui fenomen se apleacă și criticul și profesorul Mircea Popa care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ducea ducea", dar " Șalga-i ici, Șalga-i colea" și-i taie capul din fugă. Cu ce violență sălbatică îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-ul se va încheia, în ambele orașe, pe 10 iunie. Cocoșul decapitat, co-producție România-Germania, semnată Radu Gabrea și Marjan Vajda, bazată pe romanul scriitorului sibian Eginald Schlattner, este povestea din anii ’40 a unor adolescenți, care ilustrează destinul întregii comunități săsești din Transilvania. A fost filmat vara trecută în Sibiu. Cât despre Restul e tăcere, Nae Caranfil a scris o primă variantă de scenariu în urmă cu 18 ani. Este un film despre oamenii care au stat în spatele primei producții românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
XII-lea; apropiată de olandeză; vechea saxona, limba tribului german al saxonilor; poemul religios Heliand (840); dispare că limba literară în sec. al XII-lea, dar a continuat să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marea familie afro-asiatică (origine arabă + superstraturile italian sicilian și, în mai mică măsură, francez). 360 Luxemburgheza este considerată de mulți lingviști doar un dialect al limbii germane medii din grupul de dialecte francone de pe Mosella. Are trăsături apropiate de dialectul săsesc din Transilvania. 361 Clasificarea Zecimala Universală. Traduceri și adaptări: Alexandru Andrian, Georgeta Clinca, Dorina Niculae, Denise Rotaru, Mioara Stăncescu, Ioana Varlan, Lucia Vitcovschi, ediție medie internațională în limba română îngrijita de Georgeta Clinca, Partea I: Tabele sistematice, Vol. ÎI: Clasele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orașul reședință al episcopatului greco-catolic, Blaj (care a jucat un rol important în 1848 și în 1861) și Sibiu, în sediul Consiliului Dirigent, care avea răspunderea conducerii teritoriilor ajunse sub administrație românească. Primul oraș nu a corespuns, probabil, din cauza caracterului săsesc, al doilea nu a mai intrat în calcul pentru că gara nu putea primi o mulțime de o sută de mii de persoane; rămânea deci "orașul lui Mihai Viteazul". Hotărârile adoptate la Adunarea de la Alba Iulia depuneau clar o mărturie de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
situația era alta; deși din numărul populației de pe teritoriul re-anexat germanii erau numai în proporție de 1,7%, în Bistrița- Năsăud dispuneau de câteva posturi de funcționari, iar guvernarea avea grijă ca, de pildă, unul din deputații aleși în Reghinul săsesc (membru în Comisia de Autoritate juridică a comitatului Mureș-Turda) să provină din grupul etnic german. Concedierile nu i-au atins numai pe români. Deși la instalarea administrației ungare s-au ocolit comisiile de atestare ce aveau un nume negativ în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
linia Budapesta-Cluj a fost însă instalată marea realizare tehnică a epocii, automotorul Árpád, care străbătea drumul până în capitala Transilvaniei doar în cinci ore (acest drum, în condițiile actuale, durează cel puțin șapte ore). Transportul de călători pe ruta Bistrița- Reghinul Săsesc (Beszterce- Szászrégen) se realiza, în continuare, cu autobuzele întreprinderii ungare de transporturi feroviare și auto - MÁVAUT. Situația căilor ferate a necesitat una din cele mai mari investiții financiare ungare din timpul războiului, construirea liniei Deda-Sărățel (Déda- Szeretfalva). În privința ecartamentului se
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele mai mari investiții financiare ungare din timpul războiului, construirea liniei Deda-Sărățel (Déda- Szeretfalva). În privința ecartamentului se întevedeau mai multe posibilități. Unele păreri pledau în favoarea perfecționării liniei Șieu-Măgheruș (Sajómagyaros- Mezőszentmihály) și legarea liniei ori de Târgu Mureș, ori de Reghinul Săsesc; alte păreri optau pentru schimbarea ecartamentului într-unul normal pe ruta Viile Tecii și Lechința (Kolozsnagyida- Szászlekence). Până la urmă, guvernarea s-a decis în favoarea celei mai scumpe soluții, dar, din punctul de vedere al traficului feroviar și al celui stratagic
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cât negru sub unghie"133. În 1942, cu ocazia vizitei în Transilvania de Nord, prefectul de Mureș-Turda, Mikó László, spusese ceva asemănător lui Basch Ferenc atunci când acest șef al grupului etnic german din Ungaria a efectuat o vizită în Reghinul Săsesc: "Ungaria așteaptă - mai presus de toate - fidelitate din partea supușilor ei de altă limbă", - a precizat el. În același timp, Volksbund se bucura de un regim preferențial, la care românii nu puteau visa: în Transilvania de Nord a înființat și a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe 18 mai 1944. Atunci a plecat primul transport cu locatarii ghetoului din Sighetul Marmației. Pe 22 mai a început golirea ghetoului din Oradea, pe 25 a celui din Cluj și Târgu-Mureș, câteva zile mai târziu a celui din Reghinul Săsesc, continuând până pe 9 iunie, când, prin gara de la Kosice (Kassa), au trecut ultimile trenuri cu deportați, ultimii locatari ai ghetourilor din Dej, Cluj și Târgu Mureș. În aproape trei săptămâni, a fost deportată o comunitate de aproape o sută de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-se în locuințele evreilor deportați. La Oradea, 519 de asemenea imobile au fost ocupate. După acest atac, până spre sfârșitul lunii august se instalase liniștea; au urmat însă atacuri succesive asupra unor localități mai mici din jurul Satului Mare: Carei, Reghinul Săsesc, Baia Mare și alte așezări. Pe 6 septembrie 1944, Oradea a suferit un atac aerian de putere mult mai mare decât fusese cel precedent; atunci au murit 216 persoane, printre care 41 copii. Punctele țintă ale noilor atacuri nu mai erau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]