5,454 matches
-
pe bălțile de la capătul sudic Borcei bărăgănene și al primului ceatal - sarsanale cu lucruri de contrabandă de la oraș, săpunuri, parfumuri, bijuterii coclite, chiar lucruri finuțe de galanterie și lenjerie intimă, orologerie contrafăcută de proveniență dubioasă, cu care să ia fața sătenilor. După ce ziua mășăluiau și băteau ulițele prăfuite nădușind pentru a convinge pe oameni de importanța cotelor (cu care, li se spunea „achitându-ne obligațiile față de marea prietenă de la Răsărit” urma să ne recăpătăm deplina independență față de ea!) năimiții (mulți din
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
exista credința că protejează familia de rele. Oamenii se puteau înfrupta din bunătățile pregătite abia după ce acestea erau sfințite de către preot în timpul Liturghiei. Abia așteptam clipa aceasta, clipa degustării bucatelor... Luni, a doua zi de Paște, la Purani de Videle, sătenii mergeau la cimitir unde făceau pomana morților. Pe terenul aferent cimitirului se așezau mese pe care fiecare gospodar așeza bucatele pregătite pentru pomană. Îmi reamintesc, deși e o amintire foarte veche, cum bunicuța mergea cu sarmalele și ciorba în oale
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_ciocnitul_ou_floarea_carbune_1367566932.html [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
au pierdut în timpul vieții. Trebuind să-și onoreze funcția de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat și în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_Pena.html [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
Toate Articolele Autorului Aurul lui DURAN Pe timpuri imemorabile când satul nu luase înfățișarea de astăzi, trăia în Dealul Piscului un om ce-și pusese gospodăria pe loturie proaspăt dăruite de boierul Lixăndrel. Acest om se numea Tudor Dobre; toți sătenii îi ziceau mai pe înțelesul lor, Duran, de la Tudoran. Bătrânul Duran, fiul lui Motroc, se însurase și luase fata lui Ion Stan Stănică, pe Maria, o fată harnică și bogată. La rândul lor au avut și ei o fiică, pe
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
a privit pe geamul slab luminat, unde a văzut un flăcău frumos ca un zeu. Pe loc s-a îndrăgostit de el și nu l-a mai părăsit. A devenit un om de-al locului, care i-a învățat pe săteni să-și cultive grădinile cu legume, zarzavaturi și flori, în straturi frumos ordonate. Toamna, i-a povățuit cum să-și organizeze livezi în propriile curți, sfătuindu-i să se hrănească cu fructe proaspete, evitându-le pe cele de la supermarket-uri
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Printesa_lia_floarea_carbune_1372697541.html [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
evitându-le pe cele de la supermarket-uri, ofilite și fără gust. Lia le-a insuflat curajul reînvierii tradițiilor și a purtării costumelor populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În câțiva ani, locuitorii acelei localități au ajuns bogați
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Printesa_lia_floarea_carbune_1372697541.html [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
și a purtării costumelor populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În câțiva ani, locuitorii acelei localități au ajuns bogați, fericiți, prietenoși și comunicativi, păsându-le unora de alții, ceea ce se cheamă Spiritul de solidaritate uman. Oameni din
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Printesa_lia_floarea_carbune_1372697541.html [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
Florica toți căsătoriți și locuiesc în Zalău. Dintre cei 4, Maria s-a născut parcă pentru a fi bărbat, manager și bun comerciant. Aceasta și-a construit în satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica ei prăvălioară. Maria lui Gheorghe Văsăliuț mai are o prăvălie în satul Dumuslău care deasemeni este bine aprovizionată cu cele necesare sătenilor. Bravo Maria!. Mă întorc din nou
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica ei prăvălioară. Maria lui Gheorghe Văsăliuț mai are o prăvălie în satul Dumuslău care deasemeni este bine aprovizionată cu cele necesare sătenilor. Bravo Maria!. Mă întorc din nou pe ulițele satului și strângându-mi la piept amintirile copilăriei, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Multe case par rupte din filmele de groază. In jurul mai multor case
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
anii `30 și începutul anilor `40, rolul dascălului era acela de apostol luminator al satului, așa cum îl ilustrează și Goga în versurile lui. Foștii elevi îl păstrează în minte ca pe un „Domnu` Trandafir” al lui Sadoveanu, al timpurilor noastre. Sătenii i-au apreciat și eforturile deosebite ca director al Căminului cultural. Neostoit, a pregătit serbările culturale în zilele de sărbători naționale cu un fast impresionant. Înzestrat cu un deosebit simt muzical, a alcătuit și condus corul mixt pe 4 voci
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_oameni_de_langa_noi_m_elena_buica_1359083552.html [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
încă în paradisul zăpezii și nu mai văzusem pe nimeni în afara verișorilor mei. Într-o dimineață încep să apară niște oameni. Veneau tot grupuri-grupuri și după ce-și scuturau șubele groase și cizmele încărcate de zăpadă intrau în casă. Erau săteni de prin satele de pe văi și veniseră pentru bonul de lemne și parcela de unde aveau voie să taie lemne în anul acela. Istin era ocupat cu un registru mare, Letiția dădea oamenilor câte un păhăruț de crampă, iar eu eram
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fulgi_si_amintiri_monica_bokor_1391192540.html [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
timp, un pasaj explicativ mesajului transmis de roman, un mesaj de resemnare, de asumare a morții și nu l-aș numi nefast, ci i-aș spune glisare conștientă pe destin, o meditație la hotarul imaginarului complex. “Vecinul, cunoscător ca orice sătean al basmului, îi mărturisea gândurile sale privind Șarpele de Aramă. Își însușise linia principală a poveștii și acum, trăindu-i succesiunea nefastă a elementelor imaginate de Druțu îi adâncea și mai mult misterele. Aproape nu mai făcea diferența între răceala
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
caz, autoritățile austro-ungare au fost surprinse de forța cu care moții își apărau drepturile, pe parcursul anchetei judiciare fiind în repetate rânduri subliniat caracterul economic și social al acțiunii. Toate momentele-cheie ale revoltei buciumanilor din 1886, context, pregătire, atacul propriu-zis, terorizarea sătenilor și până la arestarea atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
petreceau ultimele secunde de viață împreună. O dramatică previziune în legătură cu nedreapta și incredibila moarte a lor a avut tatăl lui Gicu Simu care, aflându-se la o agapă de pomenire a unui nepot mort în zilele acelea în armată, spun sătenii Suseniului că ar fi zis: „Ei, noi mâncăm și bem aici, iar copiii mei, cred că-s morți, la București, la ce cutremur a fost aseară...” De asemenea, Mina Geică, prietena Filofteei, față de care artista manifestase înaintea plecării la București
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus acest ungurean nu respectă biserică, o crimă capitală în ochii sătenilor. Din păcate era post comunistă păstrează principial soluțiile de administrare rurală ale odiosului dictator. Am arătat mai sus că nu oricine și oricum poate îndeplini corect o funcție managerială adică de conducător. În afara calităților speciale obținute din genele părintești (etica
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
un ținut de dealuri blajine, pline de păduri, de poieni și ape ce erau binecuvântări ale Cerului pentru locurile acestei țări. La marginea localității, nu departe de munții domoli de la Apus, se aflau mai multe gospodării, printre care una a săteanului Dragoslav Vlahovic, o gospodărie înzestrată de Cel de Sus cu de toate: multe oi, vite cât de abia puteai număra, ogoare frumoase și roditoare. În preajma gospodăriei se întindeau pajiști verzi, cât vedeai cu ochii, pornind chiar de la capătul satului, și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
cu mașina, altfel drumul se parcurge la picior, sau cu bicicletea, când e vreme bună. Satul e înconjurat de păduri. Pe timpul iernii, Gheorge care fusese pădurar și câțiva prieteni ai săi se mai încumetau să se avânte în pădure, restul sătenilor erau prea bătrâni și le lipseau forțele s-o mai facă, iar tinerii băteau drumurile spre oraș mai mult cu mașinile, nu erau atrași de plimbări prin pădure ca cei din generația veche. După ce a băut cafeaua și a mâncat
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
să răzbesc până la Vedea. - Bine! Mergem cu tractorul, astfel sigur vom ajunge. Cu mașina pe vremea asta am risca să rămânem înzăpeziți. - Așa e! Până în vale troienele erau încă intacte și zăpada depășea cu mult, un metru înălțime. Prin curți sătenii osteneau cu lopețile să-și croiască pârtii. Viscolul începuse să scadă puțin în intensitate însă continua să sufle și ningea cu nemiluita. Tractorul înainta anevoie pe coastă devale croindu-și drum cu plugul și în cele din urmă au ajuns
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
stârpiți cu una, cu două fără permis de ai vâna. Sunt animale ocrotite de lege deși s-au înmulțit cam prea mult prin pădurile noastre și acum iarna fac prăpăd prin târlele ciobanilor și au dat iama și prin curțile sătenilor în ultima vreme. Oamenii sunt speriați și nemulțumiți din cauza asta, dar mahărilor ăia care fac legile nu le pasă de ei. Zise el privind prin binoclul ce-l avea cu sine și i-l întinse și amicului său, să privească
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1246 din 30 mai 2014 Toate Articolele Autorului Lupul A fost cândva într-o pădure , Un lup cum astăzi sunt destui . Venea la oi în sat să fure, Că nu trăia din munca lui . Sătenii însă și cu câini , Cu mic cu mare , toți din sat , Având și furci și bate-n mâini, Din codrul lor l-au alungat . Cum el era de hăituit, Spăimântat și fără hrană , Fugind prin râpi a nimerit Cu o
LUPUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1401461335.html [Corola-blog/BlogPost/342352_a_343681]
-
Gheorghe fac parte doine, purtate, învârtite, compoziții proprii, cântece de suflet și de joc. În ciuda distanței mari care o desparte de Hodac, a răspuns cu plăcere invitației de a participa la festival unde este așteptată cu drag de rude, prieteni, săteni. Leontina Pop de mică a avut plăcerea de a asculta muzică la munte, pe uliță, la biserică, în Școala Generală cânta la serbările școlare, a urmat Liceul Forestier de la Târgu Mureș, deoarece tatăl ei era țapinar. Toată viața a ascultat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]