3,569 matches
-
locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial” (Ernest Bernea). Civilizația română sătească” a stat în centrul preocupărilor științifice ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile posibile pe care noțiunea de “civilizație” le presupune. Pentru Ernest Bernea, “civilizația română sătească închide în ea un ritm de valori și o ordine proprie, plină de bogate învățăminte. În sat s-a creat și păstrat până azi viața neamului românesc pe toate planurile unei obștești trăiri. Aici s-au obiectivat și orânduit toate
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
o ordine proprie, plină de bogate învățăminte. În sat s-a creat și păstrat până azi viața neamului românesc pe toate planurile unei obștești trăiri. Aici s-au obiectivat și orânduit toate produsele creației populare, anonime și autentice. Civilizația română sătească este expresia milenară a experienței populare rodnice și mereu reînnoite”. O lume vie, dinamică și plină de valori autentice aștepta să fie adusă înaintea celor care uitaseră de ea, iar Ernest Bernea era convins că ea a fost și este
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
comunist, Ernest Bernea nu a putut publica prea mult înainte de anul 1990. Abia după aceasta, o serie restitutivă ne-a adus în atenție un gânditor profund, de mare finețe. Una din lucrările postume este un mic “digest” intitulat “Civilizația română sătească”, în care Ernest Bernea sintetizează ideile sale despre unitățile de viață tradiționale ale poporului român, despre familie și viață socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
românesc. Ernest Bernea subliniază că “viața religioasă a satului capătă chip în primul rând în biserică. Biserica este așezământul tradițional, care organizează și îndrumă viața religioasă ... Biserica răspunde religiozității, răspunde nevoilor interioare ale țăranului și dă rânduielile necesare promovării spiritualității sătești”. La biserică au loc două mari categorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care ritmează viața omului și care au adesea un caracter local, arhaic. La
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
deși nu au un caracter creștin, sunt apropiate ca natură. Este vorba de o întreagă serie de fapte religioase, mituri și practici trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare ... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
taine ale existenței. Satul românesc poate supraviețui schimbului de generații și ordinii globale în care trăim, nu însă și cultura populară, care este o realitate spirituală, nu teritorială. Așa cum scria Ernest Bernea încă din anul 1942 în lucrarea „Civilizația română sătească“,„satul de azi nu mai este o realitate organică echilibrată, ci una intrată într-un puternic proces de destrămare ( ... ). Vechea așezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
intrată într-un puternic proces de destrămare ( ... ). Vechea așezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga structură socială a satului iau o altă înfățișare. Sensul colectiv al vieții sătești dispare, pentru a-i lua locul unul individual“. Fiecare poate constata această evoluție. În satul bunicilor mei, de exemplu, Fundeni (situat la 25 km de Bacău), depopularea a început în anii ‘80, când generația tânără a plecat în masă la
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar prezența unei puteri spirituale ordonatoare - credința sau tradiția - oferă sens și plenitudine vieții. „Omul este spirit întrupat“ scrie de nenumărate ori Ernest Bernea, iar religia creștină este o „revelație a spiritului“. În eseul „Crist și condiția umană“, faptul întrupării
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și în cele mai umile aspecte: „Țăranii vechiului sat când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată“ (Ernest Bernea, 2008, 72). Asemenea vechii civilizații sătești, modul în care ne apropiem timpul ne arată adevăratul chip. Am văzut că țăranul român nu se despărțea niciodată de permanențe, depășind înțelesul fizic și social al timpului printr-o participare mistică la eternitate. Timpul avea un sens spiritual, apropiind
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura Cartea Românească, București, 1996. Bernea, Ernest, Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
marelui cântăreț Nicolae Sabău În cadrul Zilelor comunei Cicîrlău desfășurate în data de 27 - 28 iunie, primarul Vasile Zete și Consiliul Local au hotărât ca de azi înainte Căminul cultural din localitate să poarte denumirea de „Nicolae Sabău”. Inițiatorul Festivalului folcloric sătesc „Alină-te dor, alină”, cântărețul - un bun național, merita această distincție cu câteva decenii în urmă, dar dânsul răbdător și cu mult bun simț și-a așteptat rândul. La cât de mult a făcut cunoscut Cicîrlăul, la cât s-a
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
care mi-au fost alături la fiecare suflare am început să răsfoim culegerile de folclor și să batem drumurile colbuite ale Dobrogei, în căutarea originalului, autenticului. Fiind fată de oraș era necesar pentru mine să cunosc satul, tradițiile și cultura sătească, pentru a transpune spiritul lor în cântec. Mi-am creat costume după modele vechi, mi-am alcătuit un repertoriu, am ascultat cântecele Nataliei Șerbănescu și m-am îndrăgostit de folclorul dobrogean. Marele pas spre consacrare când l-ai pornit? Debutul
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
la oraș, unde dacă nu are la un magazin, pleci la altul și tot găsești. Așa îmbrăcată într-un pantalon alb scurt cu o bluziță trasă peste maieul fără sutien, o porni pe uliță, până la șoseaua principală unde era magazinul sătesc. Nu aveau decât „Inca”, un fel de surogat din năut făcut prin Cehoslovacia, în cutii de tablă de 200 grame. Dezamăgită, s-a întors acasă, însă când a auzit mama sa de necazul ei, a fugit repede la vecina Lenuța
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei.Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
prima și poate cea mai fructificatoare vârstă școlară (clasele I-VIII) a petrecut-o la Crețeni, Vâlcea. Atunci s-au înfipt rădăcinile sale sub fundația spiritului ancestral oltenesc și de aici a absorbit frumusețea melosului popular, a tradițiilor și culturii sătești care s-au cristalizat moleculă cu moleculă în seva sufletească pe care a băut-o și din care a curs apoi, curge azi și de bună seamă va curge cât va trăi, izvorul cântecului purtat și înflorit în glasul ei
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
fi fost în stare să merg și până la mare cu prosopul după gât, iar acum un ceas de călătorie, mi se părea un infern. Tânărul de la volan, profesor de geografie, ne povestea că el și cu soția au două magazine sătești și o firmă de turism. Mă uitam admirativ la brațele acelea nefiresc de subțiri și mi le imaginam descărcând lăzile cu produse, la magazin, ori ducând actele la vamă, când se trece cu excursioniștii, dar, mai ales, gesticulând la hartă
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
sprijin și din partea bisericii 5. De aceea, pentru a cunoaște baza materială precum și resursele umane și de inițiativă existente în fiecare sat sau oraș era necesară catagrafirea din iarna anului 1840, în al doilea an de funcționare a școlilor publice sătești, despre care existau semnale că nu se bucurau de întreaga atenție a slujitorilor bisericii, a erarhilor și mânăstirilor, precum și a unor proprietari de moșii sau reprezentanți ai administrației locasle 6. În plus , măsura impusă de Regulamentul Organic, care prevedea ''așezarea
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luând-ul de după gât, apoi i se cuibări
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
fi rolul prezentatorului și cine sau ce nu ar avea nevoie de Octavian Ursulescu pe scenă, la radio, la televiziune sau în presă?! Vă propun să vă prezentați chiar pe dumneavoastră, copil, desculț și mistuit în frumusețea și puritatea vieții sătești... Părinții mei fiind ingineri silvici, colegi de facultate la București, au fost repartizați la ocolul silvic de la Câmpul Cetății, lângă Sovata, în județul Mureș, unde m-am născut. Aici și-au construit de curând două căsuțe Matilda Pascal Cojocărița și
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
să cerceteze harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773. În timp, eroii au prilejul să-și cunoască vecinii și mai ales vecinele, care “înțăpau” cu vorba noii sosiți de la oraș, în vreme ce familia Vaida se străduiește să se integreze în noua comunitate sătească. Povestirile din volumul Unde se adapă fluturii sunt confesiuni în care retorica amintirii fuzionează, însă fără cusur, căci amestecă stilul ca artă a relatării cu timpul epic, desigur din dorința de a face convingătoare reconstituirea, așa cum descoperim în povestirea Facebook
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
mie văr“, Unde se adapă fluturii, Așa vă trebe! Principiu, Deasupra, Grade, Soare pe un cer cu cenușă, Acasă) narează întâmplări legate de renovarea unei case de vacanță și de încercările de integrare a unei familii de orășeni în comunitatea sătească. Narațiunile trebuie citite în fluxul unei conștiințe învolburate, cu dragoste de pământ, prinse între patetism și toleranță, între freamătul incendiar - când așteaptă topograful împreună cu preotul Nastur Iuliu, de unde nu lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela ce are în
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
ce are în centru ... prima plantă crescută în grădina familiei Vaida, importalizată pe telefonul mobil. Naratorul, care e și erou al evenimentelor, trăiește o experiență hotărâtoare, ce pune în alți termeni adaptarea orășeanului, născut și crescut la oraș, în comunitatea sătească care are alte obiceiuri și mentalități - descoperim în Poveste de amor cu final tragic: „Lea Vaida depunea, anume pentru el, arogantul cocoșel, coji de pepene verde, frunze ofilite de salată, resturi de pâine, coji de castravete și de ceapă verde
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
apreciativ despre ea. Un dar livresc binemeritat de către cercetătorii etnoculturii sudului Basarabia, apărut în anul 2007 este cartea „Colinde din sudul Basarabiei”, operă argument al dragostei și preocupărilor roditoare ale Maria Mocanu în așezarea inimaginabilei de mari și complexe creații sătești moldovene, păstrate în forme arhaice, curate și sănătoase, într-un repertoriu structurat cu știință. Cartea trebuie să ajungă, firește, în mâna celor înclinați să studieze colindele cuprinse în ea. Cine vrea să ajungă la atingerea cu „amprenta arhaică a colindei
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]