419 matches
-
bună de a Întârzia Îmbătrânirea și de a prelungi viața la șoareci este hrănirea lor sub nivelul obișnuit, dându-le atâta hrană cât să supraviețuiască. Șoarecii subalimentați nu numai că au trăit cu 35% mai mult decât cei hrăniți pe săturate, ci au fost mult mai puțin expuși la apariția cancerului și a altor maladii. Supraalimentarea deteriorează stomacul, irosește energia și ne face să ne simțim Îngreunați și obosiți. Prin urmare, În numele sănătății noastre, este mai bine să rămânem În zona
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
stăpânul... 2. Oficiul Poștal 31, cel de care aparțin, a fost înghesuit într-un spațiu de doar câțiva metri pătrați - bănuiesc că este vorba de o fostă magazie... Cei cu care împărțeau altădată sediul (o clădire imensă) se lăfăie pe săturate, vânzând câteva telefoane rebegite. Evident, e vorba de Romtelecom. Pentru a cumpăra un timbru pierzi 15 minute din viață. Corespondeța noastră m-a costat ceva ani până acu, hi, hi... 3. Vecinul meu de scară, un țigan scuturat cu Golf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
am depășit orice măsură, ploaia s-a oprit brusc. Diavolul de fătucă chicotește: Știi de ce n-a venit Ileana? Păi... Da, cu Ilie, mă lămurește zghiharda. Gîndesc eu ce gîndesc și, într-un sfîrșit, pricep. Devin îndrăzneț și privesc pe săturate. Mă înglodez în păcat și tare aș dori ca data viitoare și ea să stea pe tușă. Iar alta să-și lămurească prietenul: Da, cu... Nu, nu pot să mai continui. Mămăliguța lui moș' Vasile Unele imagini ale vieții nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu se zărea. Încet, am început a plînge. Nu, nu țipam, pentru că ne-ar fi auzit tata. Carolina, sora mea mai mare cu doi ani, știa foarte bine că tata poate muri de inimă rea. De aceea plîngeam berechet, pe săturate, dar fără să știe tata. Ne cuprinsese un fel de panică și ni se părea că a venit sfîrșitul. Acum nu ne-am fi speriat noi de sfîrșit dacă pe acesta nu l-am fi receptat ca pe ceva monstruos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu fie mișcate de cel care sufla ca nebunul. Dacă monedele rămîneau sub degete, abia atunci fericitul cîștigător culegea totul. Uneori, pămîntul era acoperit de monezi, doar că, afurisit ghinion, în jurul mătcii era terenul gol. Comentarii, glume și rîs pe săturate. Jocul începea de dimineață și înceta seara, cînd întunericul îi împiedica să mai continue. Pasiunile iscate de pișcă la cei mari se transmiteau și la cei mici. Numai că ei n-aveau monezi, în schimb aveau nasturi din belșug. Copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la rîndul lui după ajutor. Sătenii sar, caută, se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul mirosea ca naiba. Oamenii își țineau respirația. Duhan își băga mereu degetele în gît, gîdilînd omușorul. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe obraz. De cînd niște glande pot judeca despre ce și cum? Le-o fi impresionat balta de sînge și amprentele pantofilor lui Sorin? Poate. Eu de cînd mă știu le-am considerat cam slabe de înger. Dar plîng pe săturate. Ei și? Și voi ce aveți cu mine? Suflete mari strict autentic Este curățel îmbrăcat, tînăr și cu o privire de sfînt. Are genele lungi și ochii verzi și clipește, Doamne, ce mai clipește de frumos! Ba ridică ochii ăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plîngeți? Un copil al nimănui... Eu îi dăruiesc pensia mea pe șase luni! Bătrîna întinde, cu o mîna tremurîndă, fîșicul de bani. Bumberică lasă ochii în jos și, cu mișcări încete, ia banii. Lumea este înduioșată. Se plînge abundent, pe săturate. S-a mutat Bumbărează? întreb a doua zi. Da. Dar ieri a venit cu cartușe de Kent, cu lăzi de bere Pilsen. A tras un chef toată noaptea. I-ai dat de lucru? Da, dar nu vrea. Trimite-l la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
porumb învelită în pănușă uscată. Făceam asta în joacă. Pufăiau și ceilalți copii, de nebuni. Apoi au apărut țigările adevărate, furate de la tata. Doamne, și el a murit tot din cauza asta...Liceul, cu fumoarul în WC, facultatea, cu fumat pe săturate, armata și apoi profesor la un liceu. Toți fumam de rupeam, dar uite, necazul m-a ales tocmai pe mine. Havel a descoperit cancerul de timpuriu, a fost operat, dar eu? Dacă medicii din Iași ar fi găsit și boala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scot toată în batistă. Mi-a mai rămas un ciotișor. Nu puteam să vorbesc și aveam o senzație îngrozitoare, fără limbă. Ei, tot a rămas ceva... Să mor dacă nu mi-au rămas vreo 2-3 cm de limbă. Rîdem pe săturate și aflu că limba i-a crescut la loc după ce-a tratat-o cu glicerină. După vreo trei luni eram tot împreună și auzim mare zarvă pe imensul hol. Moare, țipau unele femei alergînd. Ieșim și noi și vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cișmea și să bei, sau să ei într-un bidon ceva apă, îi răspunde un binevoitor din compartiment. Cu gândul numai la apă, Săndel este preocupat numai de ajungerea trenului în Sinaia. Ajuns acolo, coboară imediat, găsește cișmeaua, bea pe săturate și dă să vină spre vagonul bine știut de el. Dar ghinion. S-a dat imediat semnalul de plecare. Trenul pleacă. Săndel nu a ajuns la tren, e împiedicat de gardul ce-i pus între liniile de cale ferată. Fuge
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
foame, deși se gândea la drumul care-l are de străbătut până acasă. Femeia s-a uitat atent la el, cu o privire iscoditoare, neîncrezătoare, după care i-a spus : - Lasă rușinea deoparte și ia de aici și mănâncă pe săturate, că slavă domnului, pe la noi s-au făcut bucate, nu ca pe unde te duci tu, și sărăcia din care vii, cu atât mai mult, cu cât înțeleg că ți-ai pierdut cufărul. Săndel s-a făcut roșu de rușine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mici mi- au sărutat și ei mie mâna, că venise surioara lor de la București cu bomboane și pâine. Ce să zic de pește, că l- a pus imediat pe jar, am făcut mămăliguță mare și cu saramură, am mâncat pe săturate, iar pâinea ca prăjitură. Sigur, m-am întors cu darul lor înapoi - aceleași turte mai de mult pregătite - și am fost și condusă o bucată de drum. Cum m-am întors în București, conducerea m-a trimis la practică la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de acolo, dar tocmai omul de la magazie era plecat cu alți 30 de militari. Ne-am dus la masă și chiar țin minte atunci că eram bucuroși și relaxați că, fiind duminică și mulți plecați, era mâncare mai multă, pe săturate. Te mai lipeai de un supliment fără probleme. Duminica se și dădea, de regulă, mâncare mai bună, cu carne mai multă. M. M.: Da, mai dichisită, mai bună. Și felul trei era. S. B.: Așa, erau prăjiturile alea făcute cu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
care erau temele centrale? - (Râde) Asta da, interesantă Întrebare... Cea mai centrală temă era cartea de bucate - „găteam”. Fiecare făcea meniul și spunea ce ar vrea să mănânce. Acesta era visul nostru: să ne săturăm. Apropo de treaba asta cu săturatul... La eliberare americanii ne-au dat mâncare cât am vrut. Rezultaul: În primele zile ale eliberării Buchenwaldului au murit sute de oameni din cauza aceasta, pentru că organismul lor slăbit n-a rezistat. Eu mă și mir c-am rămas În viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de aici nu a fost mai mare decât la Auschwitz sau În alte lagăre - dar, spre deosebire de Auschwitz, aici nu s-a furat din rație, ea fiind distribuită integral. Să nu se creadă că În acest lagăr s-a mâncat pe săturate. Am evidențiat aceste fapte În comparație cu Auschwitz. Regimul alimentar a fost următorul: dimineața, Înainte de plecare la lucru, se distribuia fiecăruia rația de pâine, 150-200 de grame, o singură feliuță de salam sau o linguriță de melasă, uneori o bucățică de câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
omorâm sau ne omoară, dar prizonierii sunt prizonieri; nu vă atingeți de ei”. Adică am respectat niște reguli internaționale. Țin minte că ăia două sute, câteva zile, până i-au luat americanii și i-au dus repede, au primit mâncare pe săturate: „Ia și mănâncă. Nimeni nu-ți face nimic, nu se atinge de tine”. Și foarte mulți voiau să le dea câte o bătaie măcar. Cum să te gândești la niște oameni care cu atâta sânge rece omorau bătrâni, copii, bolnavi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se abținea și fiu-său i-o fura de sub cap. Adică oamenii au ajuns În așa hal de degradare, Încât se furau unii pe alții... Eu preferam să o mănânc seara și Îmi luam grija... O mâncam toată seara, pe săturate... A doua zi beam ceaiul ăla, mâncarea care era, terciul ăla... Ne aduceau mâncare la lucru și mâncai. Acolo, kapo Împărțea mâncarea. Nenorocirea a fost că pâinea o dădeau seara, ca să scape de grijă, așa Încât noaptea era o problemă. - Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
multilateral dezvoltat, așa de tare duduia economia românească, încât nici vorbă nu putea fi de criză, totul era super, totul era în creștere, în afară de minte, optimismul ideologic contaminase până și apa de băut, curgea fericirea la robinet, liber, necontorizată, pe săturate. Deja o bună parte dintre noi se obișnuise cu ideea că Românica noastră n-o să fie cuprinsă de vârtejul crizei, cel mult o boare, o adiere, să răcorească mințile înfierbântate, aștepta cu încredere sporuri, măriri salariale nemaiauzite și nemaivăzute pe la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Căci Adevărul nu este exterior ființei noastre, ci propriu existenței noastre ființiale. Dacă n-am înțeles acest lucru suntem doar scamatori de circ care scoatem lucruri surprinzătoare din manșete, apoi ne întoarcem din scenă la bufetul circului, mâncând, bând pe săturate și destrăbălându-ne cu prima femeie ieșită în cale, machiată de diavol în primadonă. Noi nu suntem circari! Pentru noi viața nu e prilej de desfătare ușoară, inconștientă, la nivel animalic, ci viața în trup e timp și prilej oferit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a României adopta cele menționate la alineatele precedente, trebuie să facă o referire expresă la prezența normă sanitară veterinară. ... Anexă 1 ------- la normă sanitară veterinară ---------------------------- CONDIȚII MINIME pentru prelucrarea deșeurilor animale provenite de la mamifere d) Presiunea (absolută) produsă de abur săturat*) = 3 bari Prelucrarea se poate efectua în sistem discontinuu sau în sistem continuu. ----------- Anexă 2 -------- la normă sanitară veterinară ----------------------------- STANDARDELE pentru prelucrarea grăsimii topite derivate din deșeurile provenite de la rumegătoare 1. Transesterificarea sau hidroliza la cel putin 200°C, la
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 27 decembrie 2001 cu privire la măsurile care se aplică prelucrării unor deşeuri animale în vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140082_a_141411]
-
e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un plin car !” Mai cu foc scripca bătrână Se aude peste vii, Tot prinzând cu a ei mână Roată-n horă flori de ii, Mustul e pe săturate, Să mai tragem înc-o turî.... Mă opresc aicea frate Cî îmi vine apă-n gură! Of ! Una din lucrările sculptorului poet. N.D. COCEA Nicolae D. Cocea - (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este prezentat ca fiind susținut de o regulă cauzală evidentă, care ar trebui să fie suficientă. Concluzia construită pe o negație (SĂ NU simtă lipsa) dă de înțeles că țăranii simt lipsa pîinii și sînt departe de a mînca pe săturate. Argumentația devine astfel denunțarea mizeriei poporului de la țară, redus la o animalitate nedreaptă. Referințe și lucrări recomandate: - Jean-Michel ADAM: "Essais de pragmatique textuelle: organisateurs et connecteurs", Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles, Mardaga, 1990. - Michel CHAROLLES: "L'encadrement du discours. Univers
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu niște turnuri - a comparat cineva. - Turnul din Pisa - s-a făcut precizarea. - Da, dar în poziție perfect verticală - a observat Henri. După toată această trebușoară, am fost îndemnați: - Acum, că s-au răcorit, puteți să gustați. - Putem gusta pe săturate? - Desigur, doar pentru asta le-am făcut. Și le-am gustat, aproape pe săturate. Un deliciu. Un produs pe care mă sfiesc să-l numesc „de patiserie”, fiindcă e cu totul altce- va. Pentru mine, cel puțin. Și acum îmi
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]