1,254 matches
-
făcute. Două bune ilustrări ale repertoriului fix de acțiune sînt oferite de exemple istorice. Pe 7 decembrie 1941, informațiile repetate despre pregătirile Japoniei pentru un atac asupra Pearl Harbour au fost interpretate implicit ca un atac din interior, adică un sabotaj. Măsurile se îndreptau împotriva acțiunilor anticipate și lăsau baza total expusă raidurilor aeriene japoneze. Un alt faimos exemplu nefericit a fost reacția Rusiei la ultimatumul germano-austriac dat Serbiei, după asasinarea prințului moștenitor de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toată orânduirea capitalistă nu mai recunoaște personalitățile, semn de pierdere a identității ființei naționale bazate pe respect și ... modele. Din deceniul dușmăniei și până azi, tot în competiție aprigă am rămas, așa că negarea meritelor, scărpinatul măgarului râios de stejarul scorțos, sabotajul prin omisiune, bârfa intens defavorabilă, activitatea 381 politică și... preocupare pentru ce am de făcut (ca manager) au dus la slaba prezență în restul presei județene și destul de puține mențiuni în cea națională și de specialitate. Nici măcar Grupul de Presă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
începând cu 1932, în urma unor misiuni în străinătate. Soljenițîn nu insistă asupra împrejurărilor în care Iakonov a fost arestat, ci utilizează acest detaliu pentru a justifica groaza pe care o trăiește acest personaj atunci când Abakumov îl amenință cu arestarea pentru sabotaj, ca urmare a faptului că Iakonov nu poate îndeplini ordinele de a asigura finalizarea telefonului cifrat comandat de Stalin. Căutând o ieșire din situația dificilă, Iakonov rătăcește prin Moscova, în noaptea în care a fost convocat la Abakumov. El merge
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
24 iunie 1941, pedeapsa capitală a mai fost introdusă pentru infracțiuni săvârșite sau intenționate în timpul alarmelor sau a bombardamentelor aeriene precum: furtul tâlhăria, producerea incendiului, violarea de domiciliu, înlesnirea și evadarea arestaților. A fost decretată o întreagă legislație pentru combaterea sabotajului economic și a speculei. Această legislație, emisă de Conducătorul statului, a fost întregită cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale autorităților locale care, la rândul lor, au stabilit un noian de interdicții. Pentru a avea girul națiunii asupra măsurilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
curieri. Biroul Juridic, provenit din Atașatul Justiției Militare, era condus de un șef de birou și avea o încadrare cuprinzând ofițeri magistrați și angajați civili, agenți, translatori și dactilografi. Misiunea lui era aceea de a instrumenta juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune, care erau descoperite de către structurile informative și contrainformative. În funcție de gravitatea faptelor, ce trebuiau încadrate juridic, activitatea șefului de birou și a biroului se subordona direct șefului Secției a II-a Contrainformații, iar în probleme deosebit de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și supraveghea personalul, urmărind prevenirea divulgării secretelor de serviciu și tehnice legate de producția de apărare. Se acționa și pentru preîntâmpinarea infiltrărilor de persoane suspecte, potențiale elemente ale agenturilor de spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau acțiuni cu caracter subversiv. Terenul de desfășurare a acțiunilor contrainformative ale acestei echipe erau întreprinderile aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: Arsenalul Armatei, Arsenalul Aeronauticii, Geniului, Marinei, Pirotehnia, Pulberăria Dudești, Pirotehnia Bumbești, Regia Autonomă Industria Aeronautică Română (I.A
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Echipa a II-a a Compartimentului agenturii Grupei a II-a Industrii avea aceeași încadrare ca și celelalte echipe, iar ca atribuție îi revenea supravegherea întreprinderilor industriale, care produceau în mod permanent articolele necesare aprovizionării curente a armatei. Defecțiunile intervenite, sabotajele sau scurgerile de informații referitoare la specificul producției și volumul acesteia ar fi putut genera situații periculoase, cu repercusiuni grave asupra efortului de apărare al țării. Pe lista obiectivelor economice care lucrau în mod permanent pentru acoperirea nevoilor armatei se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în caz de război asigura protecția contrainformativă a unui mare număr de societăți și întreprinderi, care depășeau domeniul industriei grele și strategice, ajungându-se până la acele ramuri furnizoare de materii prime și prelucrătoare. În cazul afectării acestora, prin acte de sabotaj, s-ar fi creat probleme grave ori s-ar fi dereglat procesele de producție subsumate efortului național-strategic de apărare. Industriile vizate din acest punct de vedere erau: metalurgia, electrotehnica, chimia, producerea materialelor de construcție, extractivă, alimentară, textilă pielărie. 4. Echipa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
semnala defecțiunile care surveneau și elementele suspecte, potențiali producători de acțiuni vizând atingerea intereselor de stat în domeniul respectiv. Echipa a IV-a avea ca misiune aplicarea măsurilor de prevenire, iar în cazul producerii unor evenimente pe linie de spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
interes; aceasta se făcea direct, prin colaborare sau prin alte motivații. Informatorii „locali” constituiau categoria cea mai numeroasă; erau plasați în diverse localități, locuri de muncă, la domiciliu. Ei urmăreau acțiunile și activitățile partidelor și filialelor din țară, actele de sabotaj, starea de spirit a populației, folosindu-se de cunoscuți, rude, fără a fi bănuiți. Informatorii de „penetrare” erau cei care acționau pentru pătrunderea cât mai adâncă în grupările și organizațiile politice (cele extremiste). Unii au reușit așa de bine acest
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
buletine informative care conțineau zeci de pagini, iar „dacă le examinai atent, nu puteai reține nici una bună și interesantă”. Problemele urmărite de secție erau împărțite pe grupe (informații generale, politice, economice, minorități, supravegherea ministerelor etc.), iar „noțiunile de contraspionaj și sabotaj” erau tratate confuz în cadrul lor. Faptul acesta l-a determinat pe Eugen Cristescu să facă o „împărțire clară a compartimentelor respective”. Măsurile luate de Cristescu pentru revitalizarea Secției Contrainformative aveau ca scop respectarea principiului său, potrivit căruia: „Obligația cea mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
său, potrivit căruia: „Obligația cea mai importantă a unui serviciu de informații stă în opera de prevenire”. Biroul Juridic făcea „verificări directe” ale unor informații și „cercetări judiciare în afacerile cu substrat politic, în special în materie de spionaj” sau sabotaj și era alcătuit dintr-un compartiment de magistrați, personal de pază și personal administrativ. Biroul tehnic avea un laborator fotografic și un laborator chimic pentru a efectua fotografii și expertize necesare în munca informativă. Biroul Transmisiuni a fost despărțit din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a Contrasabotaj a luat ființă la 16 septembrie 1942 (prin Decretul-lege nr. 687) din „necesitatea de a dezvolta un complex de măsuri de protecție în fabrici, ateliere și, în special, în industriile ce lucrau în folosul armatei, împotriva actelor de sabotaj”. Avea în compunerea sa: - Biroul „C” - Comunicații (supravegherea comunicațiilor principale, în primul rând, pe rutele principale) și - Compartimentul „Regiuni” (ținea legătura cu cele 7 regiuni de contrasabotaj: Brașov, București, Brăila, Iași, Ploiești, Sibiu, Timișoara care corespundeau celor 7 inspectorate militare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din care două avea statut oficial, iar restul neoficial. Dintre cele oficiale, Abwehr-ul din România sau Serviciul de Informații al Armatei Germane din România (S.I.A.G.) acționa încă de pe timpul lui Mihail Moruzov (1939). Principalul obiectiv era contracararea spionajului și sabotajului serviciilor aliate (englez și francez) în zona petroliferă și paza porturilor de la Dunăre (Giurgiu, Turnu Severin etc.), a fluviului în zona Cazanelor, fiind calea cea mai importantă pentru transportul produselor petrolifere. Colonelul Rodler conducea acest serviciu de informații, care a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
putea pentru a nu fi deconspirat), cu sediul în Oficiul Economic German sau în Societatea Bancară. Grupele acestui serviciu, ce operau pe teritoriul României, erau: Grupa VI - E, care efectua spionajul și în această zonă a Europei; Grupa VI - S (Sabotaj) și Grupa S VII - WJ (acțiuni în domeniul economic). După cum se știe, Secția VI - SD era condusă de Walter Schellenberg, iar la nivelul anului 1941 organiza și făcea spionaj contra U.R.S.S. ca și în țările cu care acesta se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și măsuri politico-diplomatice decisive din partea acestora. Încă din anii premergători celei de-a doua conflagrații mondiale, dar mai ales din perioada „neutralității” (1 septembrie 1939-21 iunie 1941), România și teritoriul său este ținta unor asidue acțiuni informative (spionaj, diversiune sau sabotaj) fie ale marilor puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană, interesate și în controlul petrolul românesc, fie al statelor vecine mici (Ungaria, Bulgaria etc.) care, neîmpăcate cu deciziile de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de propagandă iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă pe teritoriile adversarilor săi, inclusiv pe cel al României, unde provoca nenumărate și diverse acte „teroriste, de sabotaj, de spionaj”. De multe ori, pe toată durata perioadei dintre cele două războaie mondiale, pe „frontul invizibil”, serviciile speciale și militare românești s-au confruntat cu cele din Ungaria. Consistența și violența acțiunilor rețelelor maghiare s-au manifestat cu precădere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pașnică, în care vor activa așa-zise „grupurile pasive”. Astfel „Grupurile active” erau bine organizate încât, direct sau indirect, puteau să colaboreze „cu trupele maghiare în eventualitatea declanșării unui conflict armat româno-ungar”. Acestea erau foarte bine antrenate în acte de sabotaj și de terorism, de procurare de informații sau de sprijinire a parașutiștilor și de distribuire de arme aduse din Ungaria etc. Aria de operații era zona Transilvaniei care nu a fost cedată, zona Banatului și capitala unde, în întreprinderile sale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar echipele tehnice trebuiau „să se adăpostească și să se hrănească”. Agenții, care urmau să opereze, trebuiau să cunoască bine topografia marelui oraș, iar acțiunile lor să fie concepute nu după modelul celor întreprinse de partizanii sovietici (lupte în spatele inamicului, sabotaje și alte acțiuni tip gherilă), ci prin adunarea datelor și informațiilor de ordin militar sau de constatare a stării de spirit a populației. Celelalte regiuni (Viena, Boemia; Germania de sud), urmau a fi „studiate și învederate” între timp. S-au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cea mai mare precizie, însă afurisita de stație nu funcționa. Ia vezi, tovarășe căpitan, ce s-a întâmplat cu stația! îl atenționează generalul. Riposta: Prostul de caporal a stricat-o! Și adresându-se direct lui Bidaru: Batalionul disciplinar te așteaptă! Sabotaj în regulă! Generalul, cu experiența și pregătirea sa, observând agitația căpitanului care dădea din colț în colț și nu știa pe unde să-și scoată cămașa, ridică microreceptorul, îl duse la ureche și așteptă... Nimic. Muțenie totală. Aveți baterii la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
1951, hărțuielile s-au intensificat. În noiembrie, un avion al Liniilor Aeriene Americane care făcea o cursă München-Belgrad s-a rătăcit ajungînd în spațiul aerian ungar și românesc. Evident că Bucureștiul a considerat această acțiune drept una de spionaj și sabotaj 602. După cîteva zile, Ministerul Român de Externe îi trimitea încă o plîngere lui Gantenbein, care se referea, de această dată, la "Legea securității mutuale", recent adoptată de Congres 603. Legea prevedea, printre altele, alocarea unei sume de 100 milioane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deși românii au fost destul de nemulțumiți, "nu a existat, practic, nici o încercare de a organiza o mișcare de rezistență sau de sustragere... Cetățenii își exprimă nemulțumirea mai cu seamă prin acțiuni individuale de eludare a legii sau sabotaj economic, ascultînd emisiuni ale posturilor occidentale de radio și efectuînd zboruri ocazionale și individuale în străinătate"698. Pe 23 decembrie 1953, Eisenhower a legiferat CSN 174, noua politică americană pentru Europa de Est, asigurîndu-se că România era, în continuare, privită ca fiind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevedea un "Război al întregului popor" în caz de atac extern. Invazia sovietică din Cehoslovacia își lăsase amprenta asupra Balcanilor. Atît Iugoslavia, cît și România își modernizau sistemul de apărare a teritoriului cerînd populației să participe la acțiuni de răzvrătire, sabotaj și spionaj, la demonstrații și greve împotriva oricărei țări care ar fi încercat să le invadeze 1545. Proiectul legii de reformă comercială din 1973 La Washington, anul 1973 a debutat prin reluarea tratativelor cu privire la Vietnam, desemnarea senatorului Sam Ervin, din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]