1,976 matches
-
mine. Așa-i. Trista, cinica, veștejita Mar garet, doar uită-te la ea, amară și terminată! Eu mi-aș fi dat cel puțin seama că ceva nu-i În regulă În purtarea lui Din. Iese din casa mea cu o sacoșă cu lucruri de-ale lui Adam și tu nu-ți dai seama de nimic? Cinismul meu, cum Îi zici tu, l-ar fi salvat pe bietul băiat. De data asta n-a fost În stare să nu și-l imagineze
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai târziu cu câte ceva de-ale gurii, totul Înfășurat Într-o foaie de ziar, un pachet pe care i-l oferise lui Adam cu gesturi de mare ceremonie, ca și cum asta ar fi cimentat negreșit noua lor prietenie. Adusese și o sacoșă cu haine de-ale lui Adam luate de la Margaret de-acasă. În dimineața asta, Înainte să iasă, Îl pusese pe Adam să se Îmbrace cu unele dintre ele, să-și pună o cămașă frumoasă, curată și niște pantaloni bine croiți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
curată și niște pantaloni bine croiți, de parcă s-ar fi pre gătit pentru o recepție. Adam a vrut să știe unde aveau să meargă, iar Din i-a răspuns că urma să fie ceva deosebit. Adam s-a uitat În sacoșă după caiet și fotografii, sperând că Din le luase cu el, Însă n-a găsit decât articole de Îmbrăcăminte, nimic altceva. Viața lui alături de Karl În insula Perdo, prin ur mare ceea ce fusese Întotdeauna În ochii lui Viața Prezentă, se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rarele romane de care se poate ține seama în stricta noastră actualitate literară. Cârtitorii În drumul spre gară l-a întâlnit pe Alexe. Fuma cu umerii ridicați, cu mâna stângă adâncită în buzunarul pardesiului. De îndoitura cotului atârnau toartele unei sacoșe goale, din pânză, ce flutura din când în când. Femeia mai avea o jumătate de oră până la venirea trenului, autobuzul sosise nesperat de repede, de aceea Carmina i-a propus lui Alexe s-o însoțească la o cofetărie din zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să fie politicos și să converseze, chiar nici o obligație, ce naiba! De altfel nici ea nu avea chef să scoată vreo vorbă. Singura întrebare ce-i ședea pe buze era legată de prezența lui acolo, în apropierea gării, el și o sacoșă din pânză goală. Dar era sigură că, dacă l-ar fi întrebat ce făcea acolo, el ar fi evitat, ca întotdeauna un răspuns sau i-ar fi plasat una dintre expresiile lui amabile: ești o mică japiță curioasă! Parcă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ceară unul de la altul și nu au ce aștepta la nici unul din capete. Doar o altfel de măreție. Ca să traverseze lanul, Carminei îi trebuia o jumătate de oră. Mergea repede, săltat, în interior își cânta câte o melodie cadențată. Toartele sacoșei îi săltau pe umăr. Din când în când o învăluia câte un miros de chiftele. Se gândea cu plăcere la masa de prânz când soarele în plină putere îi va dogori obrajii iar ea va mesteca alene parcă dorind să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de fapt, o amuzase să intre prin magazinele cu articole de menaj, să cumpere toate lucrușoarele necesare și, aflată lângă vânzătoare, mașina de calculat să înceapă să înregistreze prețuri, cu clinchet după fiecare apăsare de clapă. Se ducea apoi cu sacoșa plină în apartamentul pustiu al Carminei, începea să scoată unul câte unul obiectele achiziționate. Pâlnia trebuia sa stea în raftul de sus acolo unde punea și dopurile de plastic și de plută, la un loc cu paharul gradat pentru măsurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
În ordine, o familie de pensionari, pe partea femeii și a sa, iar pe cealaltă parte, un soldat În permisie și o adolescenta strabică. Trenul Înainta fără poticneli În lumina posacă a după-amiezii. Plasele de bagaje gemeau, gata să cedeze: sacoșe burdușite, geamantane legate cu sfoară, un rucsac verde, o săniuță, flori și un miros necruțător de usturoi. În gări mici sau mari, trenul era luat cu asalt. Cu toate acestea, merge bine, observă doamna În vârstă, spărgând În sfârșit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de făcut un singur pas. 16. Ar fi putut rezolva problema la doi pași de casă. Pentru că În tot orașul se vinde aceeași șampanie. La „Monetărie” Însă sticla i se ambala Întotdeauna cu gust, iar el o strecura grijuliu În sacoșă zâmbind recunoscător patronului. Mulțumiți amândoi. Cum prăvălia era cu desăvârșire goală la ora aceea, Ignat P. Brândușă Își dezbrăcă halatul vernil, Îl agăță Într-un cui și Îl invită pe Petru Șendrean Într-o Încăpere alăturată, nu mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
despărțiră strângându-și mâinile. Mai protocolar, de această dată. Și pentru că nedumerirea lui Petru creștea pe măsură ce aerul proaspăt al nopții pătrundea pe ușa Întredeschisă. În stradă, Își puse pe cap gluga Îmblănită a parkalei și, strângând bine În pumn curelele sacoșei, porni spre Poștă convins că până la urmă va Înțelege ce vrea să zică acest „noi”. 17. Chipul lui zâmbea amar În oglinda vitrinei cu băuturi. I se părea chiar că pendulează, abia perceptibil, ca limba unui clopot transparent. Ca să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
priviri. Îi părea rău după Werner și că trebuia să meargă fără mine. Am ieșit În stradă. Mașina lui Klaus era parcată În Piața Fânului. Un VW 1300. Cadou de la rudele lui din Germania. Pe bancheta din spate erau două sacoșe. Câte una pentru fiecare. Mai voluminoasă parcă a Violetei. Cortul și sacii de dormit erau În portbagaj. Imaginea lor Îmi dădea frisoane. Violeta a urcat prima. Klaus mă ținea În brațe. I-am dat desenul lui Szántó. La nevoie Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Înțelegea nimic. Adică nu știa unde Începe și unde sfârșește jocul ăsta. Era nedormit de două zile. Abia se Întorsese de la Nireghyhaza, unde Își făcea de o vreme cumpărăturile de Anul Nou după ce Își vindea propria marfă dusă În două sacoșe cât două credențuri, și iată-l Într-o vorbărie care Îi spărgea timpanele. Se pomeni strigând Dacă nu tăceți, borăsc! Gheretă și Zegrea muțiră. Barmanul rămase cu o sticlă de coniac În aer, o doamnă simpatică și vorbăreață se Înecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mult. Un dispreț binefăcător, Întrucât după un meci În Franța, Klaus, elev În clasa a XII-a și rugbist la Remin, a adus tot ce a găsit de Soljenițân, inclusiv Arhipelagul Gulag. Cine să caute la vamă cărți subversive În sacoșele unor idioți? Fiecare din cei trei profi a primit o carte, iar Flavius-Tiberius, comandatarul, Arhipelagul Gulag, de care auzise orice cetățean care asculta Europa liberă care intra cel mai bine pe undele scurte ale Vefurilor. Profa de engleză a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Porni ca teleghidat spre linia de tramvai și când, legănat pe valurile șinelor, vagonul se opri, Cargobot se urcă foarte sigur pe el, cu ochii strălucind ciudat. Ăsta-i beat, duhnește de la o poștă! se strădui o gospodină cu patru sacoșe burdușite în mâini, să inițieze o ședință de psihanaliză cu ceilalți călători, dar o privire zgomotoasă o lovi în plex și un rânjet îi opri avântul. Cargobot, fără să vrea, coborî la intersecția străzii Dorobanților cu Școlilor și pluti, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
posibil, tras doar pe linia de rezervă: STAREA DE GRÂU! CAPITOLUL II PRÂNZ N u mai aveai loc de atâta trecut pe străzi: cum a venit s-a și instalat cu tot arsenalul de cărucioare, butelii, bidoane pentru gaz lampant, sacoșe de nailon, de camuflaj, coșuri de rafie și răchită, sănii cu spătar pentru copii, landouri din placaj, împreună cu pleiada de babe, moși, gospodine, în capoate de muselină, diftină sau mătase, imprimate cu trandafiri de-un roșu crâncen pe un fond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi rupt-o cu toții la fugă care încotro, își închipuie, numai o minune din cer i-ar mai fi putut ajuta să reziste pe grămada aia de moloz, se gîndește. Cioc, cioc, în sfîrșit apare Curistul ținînd în mînă o sacoșă colorată de rafie. Pe unde ai umblat pînă la ora asta? Ce v-ați speriat așa conspiratorilor? Două bătăi scurte și trei mai rare așa ne-am înțeles, de ce vă e frică? Trebuia să zăvorăști ușa, uite cum oricine poate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot așa de subțirică și sprintenă, merita să urc pe scări și numai să dau ochii cu ea, zice gîfîind în timp ce se se descotorosește de bagaj. — ’neața, zice domnul Președinte, scoțînd aburi pe gură, cercetîndu-l pe Sena
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la capăt, să încercăm să dăm noi tonul dacă pîrliții de moldoveni n-au fost în stare s-o facă. — Nu e chiar așa de simplu, îl temperează domnul Președinte, gîndindu-se la stația radio pe care o avea pitită în sacoșa de voiaj, ai văzut ce ni s-a ordonat, trebuia să ne supunem. Nițică răbdare, în momentul ăsta avem cu toții nevoie de puțină liniște, încearcă Petrică să fie împăciuitor, numai niște nesăbuiți s-ar fi aruncat așa cu capul înainte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tîrziu, omulețul intrase-n pămînt, ia l de unde nu-i ca să-i cer explicații, era clar că mă confundase. Fusese indus în eroare de faptul că arătam ca o ceată de derbedei, mi am zis după aceea, puteam să arunc sacoșa într-un boschet, dar am înhățat-o zdravăn, mi-am săltat o pe umăr și m-am întors la ai mei. Le-am făcut un semn scurt să mă urmeze și tiptil ne-am strecurat printre manifestanți pînă într-un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o aștepta sus la căldurică, trîndăvind, uitîndu-se la Milionarii de la Miezul Nopții sau citind Libertatea. Asta numai viață nu e, își spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de milă avînd înaintea ochilor ferestrele prăfuite ale autocarului Mercedes care făcea curse săptămînale în Turcia. Cine sapă groapa altuia cade
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fără știința sa, avea mare nevoie În următoarele ore, când Îl așteptau Încercări și mai grele. Trenul Își Încetinea viteza pentru a opri Într-o altă gară când Ochenoaia Își trezi cu delicatețe, Îngrijorare și cu teamă nepotul, Își luă sacoșa cu micul lor bagaj și nepotul de mânuță pentru a coborî din tren. În gara Itești nici țipenie de om, noaptea era fără lună, Întunericul și liniștea nefirească dar mai ales o umbră, imaginară sau aievea, care semănă la contur
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vă prind bine. Auzind glasul bunicii în bucătărie, mirat): Da’ ce, bună-ta-i în bucătărie? Buni (monologând supărată): Toate-s vai în casa asta, toate-s cu fundu-n sus. Poftim, drege papricașul dacă n-ai smântână! Severin (scoțând din sacoșă borcanul cu smântână): am cumpărat eu smântână, dacă ai nevoie.“ Odată problema smântânii rezolvată, ar mai rămâne de rezolvat aceea a talentului literar. O RomAnie de vis Se înșală cine crede că românii au avut de suferit în timpul comunismului. A
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Din când în când Fantazia și Omul Koleopter se iubeau într-un butoi, până când butoiul trosnea.“ Cristina Popa încearcă, fără mare succes, să facă poezie din proza vieții de fiecare zi: „1. Văd prin geamul prăfuit al tramvaiului: / bătrâna cu sacoșa pătată de vreme / iese încet, încet din «Meli Melo». // 2. Văd prin geamul prăfuit al tramvaiului: / aurolacul gri cu inel pe degetul mare / se scarpină încet, încet la buric / pe sub cămașa roșie, ruptă la subraț.“ Georgiana Rusuleț, căreia nu-i
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Poate două milioane. Trei, ca să-ți dau și burghie. Nu, am spus nu. Uită-te, pun și fierăstrăul ăsta la bătaie, plus pila triunghiulară, pentru ascuțit. Haldan parcă avea febră. Ochii îi scînteiau și avea un tremur ușor. Îți dau și sacoșa asta de rafie să le pui pe toate. Nu, am zis nu și gata. Dacă vrei să dai șase milioane și-ți dau și caloriferul acesta electric. Este cu ulei. Dimineața te scoli în camera călduță și ești boier. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mi l-a făcut este la valoarea actualizată a terenului. Așa mai merge. M-am lămurit și buna dispoziție a pus din nou stăpînire pe mine. O politiciană desăvîrșită Darie era mulțumit. Se întorcea acasă și în mînă ținea o sacoșă mare pe care scria clar "Votați PNDRP". Din cînd în cînd ridica sacoșa, tușea și se asigura că nu visa. Uleiul, zahărul, orezul și toate celelalte îl impresionau și nu prea. Miezul pleștii era o sticlă de vodcă. Ce om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]