936 matches
-
să recreeze aura de sacralitate a acestor exponate, numeroasele amenajări muzeografice de acest gen nu reușesc în ultimă instanță decât să impună o anumită atmosferă spirituală, care, în realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care determină publicația mai sus amintită să se interogheze și asupra posibilității deschiderii unei noi perspective de discuție, care să aibă ca subiect principal "sacralitatea laică"532 a unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care determină publicația mai sus amintită să se interogheze și asupra posibilității deschiderii unei noi perspective de discuție, care să aibă ca subiect principal "sacralitatea laică"532 a unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să evidențiem însă și certa capacitate a acestor lucrări, regăsite în majoritatea marilor muzee ale lumii, de a "sacraliza" prin simpla lor prezență mediile în care sunt expuse, raportarea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sacrului în arta vizuală, credem că reiterarea unor concepte precum cele de arhetip, mit sau simbol, termeni care activează atât în domeniul religios, cât și în cel al artistic, a însemnat un pas important în descoperirea legăturilor dintre artă și sacralitate, ca și în elaborarea acestei cărți. Pentru evidențierea unei imagini cât mai veridice, am prezentat aceste probleme în interacțiunea lor cu ideile de experiență religioasă și inspirație divină, pe care le-am expus asemenea unor importanți factori ai desăvârșirii actului
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ai desăvârșirii actului creator artistic. Privitor la deosebitul fenomen al inspirației, acesta a fost prezentat asemenea unui impuls spiritual propriu atât creației artistice, cât și experienței religioase, reliefând prin aceasta o parte din sensurile subtile ale relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dintre sacru și creația artistică, prezentând tot în acest context și unele forme particulare ale reprezentării, prin prefigurarea conceptului de imagine artistică (vizuală). S-a urmărit astfel, prin reliefarea celor mai semnificative trăsături ale perioadelor sau culturilor exemplificate, cu privire la subiectul sacralității în artă, acoperirea unei zone cât mai vaste a creației artistice, începând din Preistorie și ajungând până în secolul XX. Capitolul final a acordat o importanță deosebită definirii expresiei de artă sacră, oferind referințele necesare înțelegerii acestui concept în cadrul culturii occidentale
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Jung, op. cit., p. 86. 91 Remarcăm necesitatea unei anumite distincții, pe care înțelesurile noțiunilor de creație și sacru o comportă. În acest sens, în lucrarea noastră diferențiem caracterul sacral, care ar putea fi atribuit în principiu oricărei creații originale, și sacralitatea pronunțată, specifică artei sacre propriu-zise, o expresie asupra căreia vom reveni pe parcursul Capitolului al III-lea. 92 Carl Gustav Jung, op. cit., p. 85. 93 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 367. 94 Mircea Eliade, Tratat
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
liturgic și sacramental. În acest sens, în creștinism, chiar și în cazul operelor de artă bisericească, se acordă o importanță aparte slujbei de sfințire, care constă în săvârșirea unui ritual religios al cărui scop este acela al dobândirii caracterului de sacralitate. Fiind sfințită, icoana ortodoxă se diferențiază de tabloul religios obișnuit, oferind în condiții ideale sentimentul real al prezenței divine. 497 Nathalie Heinich, Le triple jeu de l'art contemporain, Les Editions de Minuit, Paris, 2006, p. 22. 498 Cf. David
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi credem în demnitatea, chiar în sacralitatea individului. Orice ar viola dreptul nostru de a gîndi prin noi înșine, de a judeca prin noi înșine, de a lua propriile noastre decizii, de a ne trăi viețile așa cum credem de cuviință nu este doar greșit din punct de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. Înțelegând pe deplin sensul afirmațiilor Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Mihai Vlasie, autorul a mai multe ediții a lucrării ,,Drumuri spre mănăstiri”, avea să conchidă că ,,Mănăstirile și schiturile noastre ortodoxe, prin sacralitatea lor și frumusețea împrejurimilor - multe se află în munți sau zone subcarpatice - sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru închinare și liniște sufletească” <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
primească apa cea vie a cunoașterii. Propuneți alte două posibile teme (probleme) care pot fi abordate transdisciplinar Mirela Mureșan: Viața și Moartea, Sensul. Janina Flueraș: Concepte "umbrelă", precum: mișcare, evoluție, timp, sens, viață etc. Camelia Circa-Chirilă: Sistemul, Relația, Ritual și sacralitate. Diana Rotaru: Materie vs spirit, matrice, tipare. Diana Șimonca Oprița: Sacrul. Timpul. Liliana Negrilă Cred că aici trebuie să ținem cont și de ceea ce-și doresc elevii. Poate ar fi bine să le adresăm și lor această întrebare (poate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai târzii - Din tată în fiu (1984), Ce am pe suflet (1988), Note de provincial (1991), Un timp fără nume (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și Îndoiala de sine (1997) - afirmă un poet care cultivă lirica de meditație, celebrând sacralitatea pământului de acasă, rădăcinile și traiul firesc. Refractar la modele de avangardă, R. este însă modern prin sensibilitate și viziune, printr-un lirism paradoxal cu accente gnomice, obținute din poante de efect sau construcții oximoronice (Răsai, soare, De parcă te ascultă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
lui Dumnezeu, ci viclenia diavolului, prin care ni se blochează contactul cu adevărata realitate. El ignoră că, prin cuvânt, omul depășește mediul natural în care trăiește și fără de care el ar fi înghițit de acest mediu, aidoma animalelor. Ieșirea din sacralitatea logosului duce la același triumf al lui zombie, ca și în cazul exceselor postmoderniste asupra cărora ne-a atenționat Alain Finkielkraut. De aceea, Zerzan iese din ethosul transmodernist pe care pretinde a-l sluji, postându-se la antipodul acestuia. Transmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ambele societăți (modernă și tradițională) își folosesc abilitatea de schimbare pentru a deveni transmoderne, rămânând neschimbate în același timp, părțile ecuației fiind foarte importante aici, căci metamorfoza trebuie produsă, apoi acomodată, pe când principiile de bază ale tradiției, sursa identității și sacralității rămân aceleași". Astfel, un viitor transmodern apare ca o intensificare a tradiției într-o nouă formă de modernitate, capabilă să respecte valorile de viață tradițională. De aceea, comunitățile tradiționale, indiferent din ce parte a lumii, nu mai pot fi privite
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care copilăria îl învățase pe viitorul întemeietor de imperiu, și de care și el se simțea, la rându-i, atras în mod aparte. În încleștare, trânta mediase, pe lângă dureri, și neștiute voluptăți, ce sfârșiseră cazate tocmai în altarul de maximă sacralitate al ființei sale calcinate de fulminență. Puțin contează că partenerul de joc nu era lumea întreagă, ci doar anumite chipuri ale ei; confuzia specifică panicii face parte integrantă din jocul marțial. Înverșunarea lumii împotriva individului trădează, dincolo de adversitate, și o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de arbore ca substitut al fiului lor. În situația În care copilul se Îmbolnăvea, părinții mergeau la brad să-i ceară ajutor. Când tânărul vroia să se logodească, lua drept martor al intențiilor sale față de fată, bradul. În unele zone, sacralitatea bradului a căpătat În conștiința păstorilor români valențe magico religioase. O formă de prenuntă făceau tinerii păstori din Poiana Sibiului În pădure Înaintea unui brad, unde tânăra pereche Își jura reciproc credință și căsătorie. Un alt exemplu Îl constituie așa
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
discursul public emis de mișcarea de rezistență anticomunistă, acesta se poate recupera dinspre angajamentul mesianic al luptei eliberatoare pe care și-au asumat-o cei din munți. Acest discurs acoperă o varietate de autodefiniri și percepții, de la cele impregnate de sacralitate, centrate pe jertfă și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2), este reprezentativ pentru această categorie plastică.. El indică prezența unui personaj feminin, stilizat, din care ne-a parvenit doar partea inferioară. În față, cele două mici protuberanțe laterale reprezintă genunchii, iar triunghiul incizat mai sus, simbol al fecundității, indică sacralitatea zonei genitale. Acest motiv simbolic, în legătură directă cu „sacralitatea procreației”, conferă obiectului decorat „esența vieții”(V. Chirica, 2004, p. 123). Din arealul oltenesc al culturii Dudești provine un vas antropomorf descoperit la Cârcea Viaduct (M. Nica, 1984, fig. 7
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
unui personaj feminin, stilizat, din care ne-a parvenit doar partea inferioară. În față, cele două mici protuberanțe laterale reprezintă genunchii, iar triunghiul incizat mai sus, simbol al fecundității, indică sacralitatea zonei genitale. Acest motiv simbolic, în legătură directă cu „sacralitatea procreației”, conferă obiectului decorat „esența vieții”(V. Chirica, 2004, p. 123). Din arealul oltenesc al culturii Dudești provine un vas antropomorf descoperit la Cârcea Viaduct (M. Nica, 1984, fig. 7/1ab) (Planșa.I/1). Acesta este decorat cu benzi unghiulare
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
legate de fecunditatea și fertilitatea Marii Zeițe (M. Nițu, 1980; S. Marinescu-Bîlcu, 1974; V. Chirica, 2004, p. 113). Repetarea triunghiului, ca idee artistică de sacralizare a feminității, reprezintă o formă de expresie a sacrului colectiv. Starea de graviditate, legată de sacralitatea procreației, este evidențiată la nivel artistic printr-o proeminență ușor reliefată. Statuetele feminine, întruchipări ale Mater Genitrix, devin simboluri ale fecundității, iar prin maniera de reprezentare a lor, prin gesturile pe care le semnifică “se încarcă nu numai de semnificație
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Mamă, creatoare a Universului și “generatoare de energie”(V. Voinea, 2005 p. 391), care redă cel mai bine gestul protector al matroanei, ar putea fi identificată și în cazul vasului antropomorf descoperit de M. Nica la Cârcea-Viaduct. Divinitateaglie, care simbolizează sacralitatea vieții și întruchipează de această dată o serie de atribute creative, a fost transpusă sub forma unui vas antropomorf utilizat în cadrul procesiunilor religioase colective, ce marchează o unire sacră între femeie și conținutul germinativ asupra căruia se revarsă energiile creatoare
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
permit cel puțin, la ora actuală, să oferim o explicație general valabilă pentru toate creațiile artistice cu conotații cultice. O abordare metodologică a fenomenului vieții spirituale dintr-o perspectivă pluridisciplinară ar permite „decodificarea” acestuia și identificarea acelor canoane impuse de sacralitatea vieții care au determinat comunitățile preistorice să-și reprezinte dieux d’argile conform propriilor motivații magice și religioase.
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
conștiințele religioase, sălașul unde zeul locuiește fiind invocat și adorat deplin. Totodată, templul reprezintă și un simbol al prezenței divine în afara templului, un simbol ce ne spune că suntem sub privirile zeului indiferent de frecventăm sau nu locașul său întru sacralitate, mesaj ce indică tuturor că divinul locuiește haric între zidurile sale și că totodată există pretutindeni, chiar și în zguduitoarea sa în-depărtare de om. Astfel, privind spre templul de lângă orbul charismatic prin drama ne-vederii sale sau spre cel învecinat
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este peisajul unui sfărșit de lume în care mă închin și eu icoanei fiarei și sunt însemnat, alături de cei mulți, de cifra numelui pierzaniei depline. A te închina unei reprezentări-portret picturale sau sculpturale înseamnă a genera un perimetru sferic de sacralitate asumată individuală, reprezintă demersul de circumscriere a unei regiuni ce găzduiește zorii raportului dintre eul adorator și cel care este adorat întru invocare. Survin aici tendințele unei re-poziționări delirice în intimitate cu prezența indusă a celui reprezentat în pictură sau
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). Aceasta se referă la încrederea eului creator că toate afirmațiile pe care le face sunt adevărate în măsura în care ele se conformează unui cod simultan estetic și religios. De exemplu, Hölderlin, un alt poet obsedat de sacralitatea propriilor aserțiuni, recurge la solipsism atunci când se confesează în legătură cu revelația adevărului suprem în poemul Wie wenn am Feiertage...49, poem care, așa cum arată Angela Esterhammer, "poate fi citit că o serie de metafore ale creației poetice" (2000, p. 187): "[...] Jetzt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să mai vorbim de impactul psihologic asupra persoanei și a cadrului său familial și social. Lupta pentru viață este legitimă și din punctul de vedere al medicinii și din punctul de vedere al teologiei creștine, dar până acolo unde atinge sacralitatea. Chiar dacă Mircea Eliade, de exemplu, admitea integrarea sacrului În profan, inversul nu este admis, pentru că viața este creație, destin și cale către mântuire, iar limitele ei scapă de cele mai multe ori rațiunii umane. Iar când vorbim despre fatalitate și destin fac
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]