533 matches
-
Așa...! Urât ești, mă, scârboșenie! Ripugnante! zice Iepurele, taxând cu promptitudine revelația aspectului real al Profesorului, reflectat în virtualitatea nemincinoasă, din spatele sticlei argintate: Un saurian, o târâtoare din iad, o licorcă, o încrucișare elementală abominabilă, între un balaur și o salamandră, sub ai cărei solzi lați, ca de cărbune, mocnea și se hrănea un foc fără sfârșit! Lovește! Lovește cu spada, Bossule! Pe voi, să vă aibă Dumnezeu în paza Lui! Iar pe noi... Non nobis, Domine, non nobis, sed Tuo
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cîte un american mai necăjit pus să-i comande pe ăștia, fiindcă n-a găsit nimic de lucru la New-York. Firește, astfel de lucruri nu vor putea fi niciodată dovedite, cum nu s-ar putea dovedi, bunăoară, că forma capului salamandrei este trapezoidală - dar fără Îndoială că așa este, de vreme ce nimeni nu a văzut vreodată o salamandră cu altfel de cap. Însăși limba indigenilor de pe insulă prezenta cîteva particularități uluitoare. Spre deosebire de limbile tuturor celorlalte populații din Pacific, avea sonorități latine mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de lucru la New-York. Firește, astfel de lucruri nu vor putea fi niciodată dovedite, cum nu s-ar putea dovedi, bunăoară, că forma capului salamandrei este trapezoidală - dar fără Îndoială că așa este, de vreme ce nimeni nu a văzut vreodată o salamandră cu altfel de cap. Însăși limba indigenilor de pe insulă prezenta cîteva particularități uluitoare. Spre deosebire de limbile tuturor celorlalte populații din Pacific, avea sonorități latine mai mult decît evidente. De altfel, În perioada cît insula se aflase sub ocupație românească, fusese vizitată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare de zi și de noapte; unii se juraseră că văzuseră chiar vulpi și mâțe sălbatice. Ciudățenia era că jivinele nu urcau În curțile sătenilor ca să le facă rele. Stăteau cuminți, În legea lor, În Vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Sfânta de pe Vale, vrăjitoarea, numai Îi privi cu un fel de milă. În jurul ei puțea a pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea furca neagră a limbii. Prin spărturile zdrențelor Își ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
știe gena care dă instrucțiunile că celula face parte din rinichi sau din ficat? Cromozomii și genele din nucleul fiecărei celule sînt identici. De fapt, atunci cînd s-au extres celule de țesut primitive și nediferențiate de la baza cozii unei salamandre ele au creat o altă coada; cînd s-au extras celule de lîngă un picior posterior, ele au creat un alt picior 15. Aceste gene identice, În funcție de unde sunt localizate iși trimit instrucțiunile ca și cum ar ști exact tot ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
electromagnetică, e electricitate subtilă, vibrantă și un mediu elastic capabil să se dilate, să atragă, să se miște, să respingă, să se miște”. In anii 1930, Harold Burr, un neuroanatomist de la Yale, a măsurat cîmpul electromagnetic din jurul unui ou de salamandră nefertilizat și a descoperit că avea forma unei salamandre mature ca și cum amprenta adultului se afla deja În cîmpul energetic al oului 18. A fost șocat să descoperire că axa electrică care ar trebui să se unească mai tîrziu cu creierul
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
capabil să se dilate, să atragă, să se miște, să respingă, să se miște”. In anii 1930, Harold Burr, un neuroanatomist de la Yale, a măsurat cîmpul electromagnetic din jurul unui ou de salamandră nefertilizat și a descoperit că avea forma unei salamandre mature ca și cum amprenta adultului se afla deja În cîmpul energetic al oului 18. A fost șocat să descoperire că axa electrică care ar trebui să se unească mai tîrziu cu creierul și maduva coloanei vertabrale era deja prezentă În oul
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cuprinși de lumile ce nu le pot controla, ele fiind inspirația gândurilor lor diurne: Pluteam pe-un râu, parcă legat de mâini, Ținut deasupra de o forță tandră, Cătând pe cer rotundul unei pâini Și logodit pe mal c-o salamandră. Spălăm sub pleoapă firul de nisip Și scoica-ntreagă prefăcută-ntr-însul. Alunecam ca lacrima pe-un chip, Încurajând și curgerea și plânsul. Plângând cu fața-n sus pe-un râu ești tot Un fel de râu, cu albia-n mișcare... Dezleagă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
80 000 între acestea. Printre amfibieni, cantitatea de ADN variază de la 1 la 100, broasca râioasă Xenopus laevis având un genom de aproximativ aceiași mărime cu cel al omului (3400 Mb), de 30 de ori mai mic decât cel al salamandrei, Necturus maculosus (102 500 Mb). În zilele noastre, la vertebrate, cele mai mici genomuri cunoscute sunt cele de la peștii actinopterigieni tetraodontiformi (de la 400 până la 500 Mb), iar cel mai mare este cel al peștelui dipneu Protopterus aethiopicus (147000 Mb). Cu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
menținerea unei rezerve de secvențe funcționale redundante. Ipoteza lui Cavalier-Smith (1985) este că ADN-ul joacă un rol structural în determinarea volumului nuclear. Creșterea taliei genomului poate corespunde chiar unei strategii adaptative a organismelor cu slab nivel metabolic ca la salamandre de exemplu. După Scherrer (1989), ADN-ul genomic poate juca un rol fundamental în determinarea arhitecturii celulare. Aceste prime două ipoteze repun ideea că excesul de ADN este dezavantajos pentru organism. Într-adevar, ADN-ul non-genic reprezintă un adevărat preț
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a cantității de ADN. De exemplu la amfibieni, broasca râioasă americană (Bufo americana 2n = 22) are 137% ADN comparativ cu mamiferele placentare, specia de broaște Rana pipiens (2n = 26) și R.catesbiana (2n = 26) au 200% ADN, iar speciile de salamandre au și mai mult ADN. Astfel la Triturus cristatus (2n = 24) există 830% ADN, la T.viridescens (2n = 22) cantitatea de ADN este de 1300%, iar la Necturus maculatus (2n = 24) cantitatea de ADN este de 2700%. La reptile, o
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
celui următor o producție inegală calitativ, alterată, parte superficial, parte în profunzime, de spiritul „comenzii sociale” specific timpului. Caracterul tezist, ostentativ angajat politic, facil propagandistic e afișat uneori chiar în titluri. Câteva narațiuni însă acoperă teza prin reprezentări obiective. În Salamandra (1949), pe fundalul descripției unui mediu de existență subomenească, acela al minerilor de la Anina în timpul primului război mondial, se petrece tragedia unei familii. Situat într-o zonă montană, spațiul povestirii include priveliști specifice. Prin inserția în real a fantasticului, experiența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
SCRIERI: Gheorghe Doja, București, 1944; Cinci dioptrii, Timișoara, 1945; Poeme, cu un portret de Catul Bogdan, Timișoara, 1945; Aria lui Botgros, București, 1948; Familia sovietică, București, 1948; Metodă nouă, București, 1948; Oamenii și faptele lor, București, 1949; Revoltașa, București, 1949; Salamandra, București, 1949; Brazde în luncă, București, 1950; Președinta cooperativei, București, 1950; Nepoții lui Horia, București, 1951; Ion Hango și ai săi, București, 1952; Moș Albină, București, 1953; Ciobanul care și-a pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
I-II, București, 1961 (în colaborare cu Margareta Roman). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 83, 87-88; Geo Șerban, „Oamenii și faptele lor”, FLC, 1949, 18; Ov.S. Crohmălniceanu, „Aria lui Botgros”, CNT, 1949, 122; Crișan Toescu, O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Și-a continuat studiile în zoologie, botanică și fizică, pe care le absolvă în 1895. Începe să lucreze în laboratorul de cercetări al lui Gustav Wolff. Wolff studia pe atunci procesul de regenerare a ochilor la o amfibie din familia salamandrelor, după enuclearea lor, fapt care a jucat un rol decisiv în cariera lui Spemann. În 1896 se îmbolnăvește de tuberculoză și citește, în timpul internării The Germ Plasm: A Theory of Heredity, care-l inspiră să aleagă, ca temă a lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole. Dar instinctul stilistic i se satisface de fapt pe frontoane dorice, pe care le copleșește decorativ cu salamandrele, cu caimanii și dragonii familiari. Această imagine se poate obține asupra lui G. Călinescu, din punctul de vedere cel mai înalt. Privindu-l mai apropiat, personalitatea lui, în cuprinsul căreia asiatismul i se pacifică în momente de aticism, își declară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
două structuri scriitoricești, amândouă clasicizante, dar iubitoare de pitoresc distribuit cu mare prudență. Fantasticul lui France face apel într-adevăr la paleta pitorească, întregește atmosfera secolului ironic și amestecat, în care scepticul Coignard se ciocnea de magicieni și de invocatorii salamandrelor. Nu știm dacă în acești ani Caragiale ar fi cunoscut și alte culegeri mai vechi, din povestirile lui France, străbătute de elemente enigmatice și de supranatural. Însă opera lui France, care l ar fi interesat probabil pe Caragiale, Revolta îngerilor
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
comentariu mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva dintre animalele fabuloase (unicornul, salamandra, aspida, vasiliscul, pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
oarecare consecvență la „România viitoare”, „Viața literară și artistică”, „La Roumanie”, „La Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930). A publicat aici nuvele, povestiri, legende, impresii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923; Zâmbetele pământului (povești din lumea florilor), București, 1924; Fermecătoarea natură, pref. Nicolae Șerban, București, 1924; Carte de bun trai, București, 1925; Salamandra măeastră, București, 1926; Vraja Bucegilor, București, 1926; În împărăția munților. Bucegii duioși, București, 1928; Pseudoturistul român, București, 1929; Zile trăite, București, 1930; Vraja Bucegilor, îngr. Mircea Handoca, București, 1979. Antologii: Dragi să ne fie munții, București, 1916. Traduceri: René Bazin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]