3,649 matches
-
financiare cu țări din afara blocului socialist și și-au luat, astfel, locul în diviziunea internațională a muncii. Pe plan intern, dreptul exclusiv al statului de a poseda mijloacele de producție a redus întreaga populație la statutul de forță de muncă salariată, la dispoziția statului. De asemenea, unele dintre instituțiile economice prezente în economiile capitaliste, precum banii, un sistem relativ sofisticat de diviziune a muncii și anumite forme de organizare și management economic, au existat, de asemenea, și în interiorul economiilor socialiste. Conform
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestor organizații sunt patronii; patronul, denumit și angajator, este persoana juridică înmatriculată sau persoana fizică autorizată, potrivit legii, care administrează și utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de profit în condiții de concurență și care angajează muncă salariată (Codul Muncii, art. 230). În România există nouă confederații patronale reprezentative la nivel național: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR), Confederația Patronală din Industria României (CONPIROM), Consiliul Național al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
era clar că, dacă ar continua dezvoltarea de tip capitalist, Tanzania ar ajunge În cele din urmă să aibă o clasă de „culaci” Înstăriți, (termenul rus era În vogă În cercurile UNAT), care și-ar transforma vecinii În simpli lucrători salariați. Satele ujamaa (de fapt, cooperative socialiste) aveau să Îndrepte economia rurală Într-o altă direcție. „Ceea ce se propune aici”, explica Nyerere, „este ca noi, cei din Tanzania, să nu mai fim o națiune de producători agricoli individuali care adoptă treptat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
consumul produselor din producție proprie, care continuă să reprezinte o parte semnificativă (31,2% în 2000) din consumul gospodăriei medii românești și să asigure o parte la fel de semnificativă din PIB. Apoi, civilizația occidentală este, înainte de toate, o civilizație a muncii salariate, deoarece, practic, veniturile populației occidentale sunt în proporție covârșitoare (86% în Marea Britanie) asigurate de salarii, de pensii (urmare a salariilor) și de securitatea socială acordată salariaților și asimilaților lor. În Germania, în 2001, dintr-un total de 38,7 milioane
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tendințe ale întregii tranziții de după comunism. Nu în ultimul rând, în vreme ce o caracteristică definitorie a societății occidentale dezvoltate este munca, măsurabilă atât în creșterea continuă a volumului de ore de muncă depuse în economie (mai ales în sistem de muncă salariată, dar nu numai), cât și în gradul de ocupare al populației, societatea românească pare să devină o societate mai degrabă a timpului liber, cu ceva mai mult de jumătate din populație activă (56% în 2000, față de 74% în 1979), dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de ocupare al populației, societatea românească pare să devină o societate mai degrabă a timpului liber, cu ceva mai mult de jumătate din populație activă (56% în 2000, față de 74% în 1979), dar mai mult în mediul rural, unde munca salariată este practic inexistentă, și chiar mai puțin de jumătate în mediul urban, singurul care reproduce caracteristici semnificative ale civilizației occidentale. Diferențele continuă să se mențină - sau chiar să se dezvolte - în domenii dintre cele mai variate, de la structura consumului la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românească doar în politică și în economie. Structurile și instituțiile sociale continuau să evolueze pe direcții divergente față de cele ale Occidentului. Atunci, ca și acum, ruralul reprezenta o uriașă problemă de dezvoltare socială. În mai mare măsură decât acum, munca salariată continua să fie o excepție și nu regula în societatea românească. Iar noua clasă socială, burghezia, care ar fi trebuit să modeleze societatea românească, împingând-o spre o dezvoltare de tip occidental, era încă extrem de redusă numeric (Zeletin, 1991) și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și muncă și, nu în ultimul rând, de conjunctura politică românească. Ele vor fi, în final, rezultatul unei noi tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul că ele vor fi un rezultat mai degrabă al tranziției spontane decât al reformelor coordonate politic ne oferă o imagine cu privire la rolul încă important ce revine tranziției spontane în societatea românească viitoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea de tip occidental nu a intrat nici în preocupările populației, nici în preocupările politicienilor. Căci celebra măsură de a reduce învățământul obligatoriu de la 10 ani (moștenire a comunismului), precum și cea complementară de a renunța la perfecționarea profesională a personalului salariat (altă moștenire a comunismului) au redus drastic indicatorul ce măsura calitatea educației și, prin influență, indicele dezvoltării umane. Însă indicele dezvoltării umane, care reproduce concepția occidentală despre prosperitate, nu este singurul indicator utilizat pentru măsurarea prosperității în societate. Distribuția prosperității
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
negative care avertizau împotriva riscurilor extrem de mari pe care le prezenta gestionarea privată a banilor populației. Iată o caracteristică culturală remarcabilă a noului capitalism românesc. Am văzut deja că, departe de a defini capitalismul ca pe o societate a muncii salariate și eficiente, cultura românească postcomunistă, prin intermediul intelectualilor și al politicienilor, o definea în primul rând ca pe o societate a proprietarilor, un soi de capitalism popular generalizat. Întâlnim acum a doua trăsătură culturală importantă a acestei culturi - separarea bogăției de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și România, a istoriei celor două asociații profesionale ale scriitorilor, care au cunoscut cea mai mare consacrare internațională, PEN-Clubul și Uniunea Scriitorilor Sovietici. Recentele schimbări impun o reconsiderare a statutului profesional al scriitorului, atât din punct de vedere economic (statut salariat sau independent), cât și din punct de vedere politic (scriitorul militant și scriitorul disident, raportarea la câmpul internațional, respectiv la exil). Cele două instituții internaționale au Încadrat politic de-a lungul unei bune părți a secolului al XX-lea exercițiul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Împrumuturi, un sistem de asistență socială, cu acces la spitale rezervate și case de vacanță. Uniunea scriitorilor sovietici, ai cărei membrii erau În jur de 10.000 spre sfârșitul anilor 1980, asigură perpetuarea a două tipuri de scriitori: scriitorul salariat și literatul diletant superior. Majoritatea membrilor Uniunii scriitorilor sovietici aveau un statut salarial, fie că erau funcționari ai Uniunii, redactori și corectori ai ziarelor literare și editurilor, sau exersau alte profesii, În special intelectuale și artistice. Cazurile de scriitori independenți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să-și asigure controlul pieței muzicale din țară. Dimpotrivă, Asociația Oamenilor de Teatru (ATM), reunind autori dramatici, actori, regizori și scenografi, se divizase după apariția În 1990 a UNITER, organizație care și-a propus să facă posibilă alternativă la statutul salariat al actorului. UNITER avusese inițiativa creării unui teatru franco-român, trimitându-și În străinătate personalul pentru a fi pregătit În management. Conferințele și congresul Uniunii Scriitorilor Români constituiau Înainte de 1989 evenimente de importană națională. Prima conferință organizată În 1990 dezamăgise politic, scriitorii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
scriitorului în țările europei centrale și orientale La sfârșitul unei anchete realizate prin chestionar pe langă asociațiile scriitorilor și ministerele culturii dintr-o duzină de țări est-europene, ca și prin intermediul ambasadelor, misiunilor și delegațiilor din CE, un raport privind „Scriitorul salariat și scriitorul independent În țările Europei Centrale, Țările Baltice și din Europa Orientala”. Conform acestui raport, scriitorul salariat era cel care se angaja prin contract să redacteze cărți; scriitorul independent era definit ca fiind cel care practică o altă profesiune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și ministerele culturii dintr-o duzină de țări est-europene, ca și prin intermediul ambasadelor, misiunilor și delegațiilor din CE, un raport privind „Scriitorul salariat și scriitorul independent În țările Europei Centrale, Țările Baltice și din Europa Orientala”. Conform acestui raport, scriitorul salariat era cel care se angaja prin contract să redacteze cărți; scriitorul independent era definit ca fiind cel care practică o altă profesiune; statutul de membru al unei organizații profesionale nu constituia nicăieri o condiție pentru exercitarea profesiei. În majoritatea acestor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această privință, dar se pare că ele sunt variabile dependente de factorii economici, sociali și environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin în cultura europeană bazată pe munca salariată, gestionarea cade în mare parte în sarcina femeii. A. Michel (1974) constată cum (tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și soție în organizarea bugetului în funcție de categoriile socioprofesionale, subzistă o tendință generală de rol predominant al femeii. Tabelul 6. Repartizarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini contează creșterea costurilor implicate. Aceasta se exprimă elocvent în costul oportunității de timp, care marchează atât de pregnant viața în societatea contemporană, bazată pe munca salariată. Perioada alocată menținerii sarcinii, nașterii, îngrijirii și creșterii copilului costă nu numai timp în sine, ci și bani, fiindcă presupune întreruperea sau micșorarea drastică a muncii. Așa se explică, cel puțin în mare parte, de ce cu cât școlaritatea femeilor este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mame singure cu copii printre femeile care sunt capabile să fie capul unei gospodării, adică să câștige suficient. Și într-adevăr, dintre femeile cu un loc de muncă, multe decid să aibă copii fără să se mărite, dar statistic, femeile salariate se căsătoresc în proporție mai ridicată decât celelalte (Burns, Scott, 1994). Cele mai multe dintre familiile cu un singur părinte rezultă așadar fie dintr-o nevoie (femeile se pot căsători sau recăsători greu), fie dintr-o opțiune de viață (cele care își
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc. Un colaborator statornic, poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică, autor, sub variate pseudonime (Caton, Fanta-Cella, Mușat, Narcis, M. Pall, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, Trubadur), de cronici și articole literare dedicate poeziei moderniste, de recenzii și note. El pare să fi redactat, de asemenea, numeroasele
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Manoilescu, 1986, p. 130). În agricultură, disproporția este și mai mare, existând cazuri în care plusvaloarea este de trei sau de patru ori mai mare decât salariul (asta explică „foamea de pământ” a țăranului, de vreme ce țăranul proprietar are față de țăranul salariat o superioritate enormă, căci își adaugă renta, care e de două ori mai mare ca salariul). Prin urmare, dezvoltarea economiei mondiale nu aduce un plus muncii sociale naționale, ci un minus. Să recapitulăm definițiile principalelor categorii: „centru”, „semiperiferie”, „periferie”. Ariile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și forme de mariaj fictiv între clienții stabili ai bordelurilor și „fete”, însă chiar și așa ele rămân în cadrul profesiei. Pentru mult timp, guvernul regional a tratat zona respectivă prin proiecția valorilor clasei de mijloc, adică respectabilitate, intimitate domestică, muncă salariată etc., privind zona respectivă ca având nevoie de „reabilitare”, „salvare”, „recalificare”, „regenerare morală” ș.a.m.d. La începutul anilor ’90, odată cu răspândirea virusului HIV, guvernul regional a hotărât să schimbe modul de a se raporta la această comunitate, acceptând faptul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii Utilizarea de către propaganda oficială a unor clișee ca „dușmani ai poporului” (adresat tuturor opozanților), „exploatatori” (adresat foștilor proprietari care deținuseră muncă salariată), „chiaburi” (adresat țăranilor mai înstăriți) a urmărit transformarea conștiinței sociale prin schimbarea cadrelor de gândire și de raportare la lume. Așadar, tot ce era „vechi” nu mai era bun, ci trebuia înlocuit, însănătoșit, justificând astfel represiunea. Se realiza în felul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]