430 matches
-
elementele calitative biologice. Elemente calitative fizico-chimice1 Element Stare foarte bună Stare bună Stare medie Condiții generale Valorile elementelor fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate. Concentrațiile nutrienților rămân în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate. Nivelul salinității, pH-ul, condițiile de oxigenare, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și temperatura nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate. Temperatura, condițiile de oxigenare, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
condițiile de oxigenare, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și temperatura nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate. Temperatura, condițiile de oxigenare, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și nivelul salinității nu depășesc limita stabilită pentru a asigura funcționarea ecosistemului specific acestui tip și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului specific acestui tip și pentru a
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
ani 3 ani Hidromorfologic Continuitate 6 ani Hidrologie continuu 1 lună Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani Fizico-chimic Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni Nutrienți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Acidifiere 3 luni 3 luni Alți poluanți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Substanțe prioritare o lună o lună o lună o lună
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
guvernul Kazahstanului a început construcția unui baraj (digul Kokaral) lung de 13 km pe locul fostei strâmtori Berg, care lega anterior cele două bazine ale Aralului. Această a condus la o ușoară creștere a nivelului Aralului Mic și la scăderea salinității apei. După darea în exploatare a primului nivel al digului Kokaral nivelul Aralului Mic a atins (mai 2006) cota de 42,2 m de asupra nivelului Oceanului Mondial (în 1960 apele Aralului atingeau cota de 53,5 m deasupra nivelului
Aralul Mic () [Corola-website/Science/301022_a_302351]
-
mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor reumatice. Teritoriul localității Costinești se suprapune pe vechea vatră a unei mici colonii grecești (emporion) numită "Parthenopolis". În Evul Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
cu încă 1,5 m, pentru ca în 1983 să fie cu doar 43,5 m mai sus de nivelul Oceanului Mondial (adică cu 10 m mai jos față de nivelul din anul 1960). Totodată, s-a înregistrat o permanentă creștere a salinității apei. Dacă în 1960 acest indice era de 0,99%, zece ani mai tîrziu era deja de 1,12%, în 1975 era de 1,34%, iar în 1983 de 2,03%. În vara anului 1983, pentru ultima dată, au ieșit
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
2006, ceea ce este identic cu cotele apei Mării Aral de la finele anului 1984). În același timp, nivelul Aralului Mare continuă să scadă vertiginos. În 1988 apele sale se situau cu numai 40,3 m mai sus de Oceanul Mondial, iar salinitatea crescuse până la 2,5%. Către anul 2001 cotele apelor Aralului Mare au scăzut cu încă 7 m fiind cu 33,3 m mai sus de nivelul Oceanului Mondial (adică cu 20 mai jos față de nivelul anului 1961), iar salinitatea a
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
iar salinitatea crescuse până la 2,5%. Către anul 2001 cotele apelor Aralului Mare au scăzut cu încă 7 m fiind cu 33,3 m mai sus de nivelul Oceanului Mondial (adică cu 20 mai jos față de nivelul anului 1961), iar salinitatea a crescut pînă la 5,86%. Tragedia Aralului este considerată ca fiind una din cele mai mari catastrofe ecologice ale omenirii. De-a lungul anilor, s-au propus diferite soluții pentru remedierea problemei secării mării: - îmbunătățirea calității canalelor de irigare
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
începe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfârșește la finele lunii februarie. Limita porțiunii înghețate trece aproximativ pe linia insula Cecenia - Mangâșlac, pe peninsula Apșeronski formarea și navigația în derivă a ghețurilor se semnalează odată la 10-11 ani. Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 - 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
în derivă a ghețurilor se semnalează odată la 10-11 ani. Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 - 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu înghețarea Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică. Relieful părții nordice este dominat de o "câmpie" văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip și insule acumulative. Adâncimea medie a regiunii nordice
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 - 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu înghețarea Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică. Relieful părții nordice este dominat de o "câmpie" văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip și insule acumulative. Adâncimea medie a regiunii nordice este 4 - 8 m, cea maximă nu depășește 25 m. Pragul Mangâșlac desparte
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
sistem de terase marine. După geneză și structură, ele pot fi împărțite în: Mai cunoscute in literatură sunt cele de pe țărmul Mediteranei și Atlanticului. În regiunile calde, între paralelele de 30ș, în mările calde (peste 20ș), cu mare transparență, cu salinitate în general ridicată și adâncime redusă (40-60m), o serie de organisme și în primul rând coralii, creează un ansamblu de construcții calcaroase, ale căror dimensiuni depășesc uneori câțiva kilometri. Formele la care dau naștere sunt variate și poartă denumiri diferite
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
mai multe călătorii oceanografice. În 1910, la bordul vasului norvegian "Fridtjof", a efectuat cercetări în Atlanticul de Nord, iar în 1912 a mers cu propriul sau iaht, "Veslemøy", în și în Spitsbergen. Principalul obiectiv al croazierei lui "Veslemøy" era cercetarea salinității în bazinul nord-polar. Una din contribuțiile de durată aduse de Nansen în oceanografie a fost munca de proiectare de instrumente și echipamente; „” pentru colectarea de probe de apă de la adâncimi mari a rămas utilizată până în secolul al XXI-lea, într-
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
medie este de 3.940 m, dacă sunt luate în considerație mările secundare, sau 4.188 m fără acestea. Adâncimea maximă este de 11.034 m. Temperaturile înregistrate în apele oceanului la ecuator sunt între 25-30 ° C. De asemenea, și salinitatea apei variază: apa din zona ecuatorului este mai puțin sărată decât apa dinspre poli, datorită precipitațiilor ecuatoriale abundente din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este în medie putin mai caldă decât apa Oceanului Indian. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Câteva
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
vulcani și sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declanșate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule și au distrus multe orașe. În Pacific temperatura apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variază în funcție de latitudine: apa este mai puțin sărată lângă ecuator decât cea din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli salinitatea este mai mică, deoarece evaporarea este foarte scăzută. În general apa Pacificului se mișcă
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variază în funcție de latitudine: apa este mai puțin sărată lângă ecuator decât cea din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli salinitatea este mai mică, deoarece evaporarea este foarte scăzută. În general apa Pacificului se mișcă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică a Pământului și în sens opus în emisfera sudică. Curentul ecuatorial de Nord se mișcă spre vest de-
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
compact și prezența unei chei de activare pentru a funcționa ca versiunea completă teoria alegerii raționale nu poate explica apariția normelor sociale în special cele de tipul altruism reciprocitate încredere cele două mari provocări aduse viețuitoarelor din estuare sunt variația salinității si sedimentele când oglinzile au fost focalizate cu precizie corabia a luat foc în câteva secunde de aici până la atitudini antipoloneze nu a fost decât un pas puterea de spălare este dată de natura acidului gras de natura ionului metalic
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
puțin sărată decât media oceanului planetar. Aceasta se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte a anului), aportului mare de apă dulce prin râuri (cca. 700 km anual) și a legăturii limitate cu Oceanul Atlantic (și salinitatea sa mai ridicată). Deși este navigabil, golful Hudson nu a prezentat o importanță prea mare pentru navigație, cu excepția perioadei de la sfârșitul secolului al XVII-lea când a servit ca "poartă de intrare" pentru explorarea Canadei centrale și de vest. Recent
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul Rotund”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Adâncimi: 20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
în general termenul Oceanul Arctic exclude . Are o climă arctică cu vânturi regulate dinspre nord și temperaturi care rar trec de 0 grade Celsius. Temperatura medie a apei vara este de +1 - +5 C, iar iarna este de -1 - +1 C. Salinitatea apei este destul de ridicată, ceea ce coboară punctul de îngheț a apei marine. Marea Groenlandei este bogată în pești (în special somon) și alte organisme marine, ceea ce aduce anual venituri mari pescarilor.
Marea Groenlandei () [Corola-website/Science/307356_a_308685]
-
maximă este de 11 km. Adâncimea medie a lacului este de aproximativ 2.5 m, cea maximă fiind de 3.3 m. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogâlnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin canalul Bîstroe. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru. Predomină sărurile de sulfat de magneziu (MgSO), clorură de sodiu (NaCl) și clorură de magneziu (MgCl). În anul 1978 a fost construit un dig care a închis
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
fost construit un dig care a închis portița naturală, transformând limanul dintr-o lagună ce era, într-un lac cu apă dulce. Digul este din nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km) și este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea canalului Bîstroe. Intenția era de a folosi apa pentru irigație în cadrul sistemului sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii respectivi
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
and Conductivity Analyzer"—"Analizor de Microscopie, Electrochimie și Conductivitate). Rezultatele preliminare au arătat ca solul de la suprafața este moderat alcalin, cu un pH între 8 și 9. S-au găsit ioni de magneziu, sodiu, potasiu și clorura; nivelul total de salinitate este modest. Nivelul ionului clorura este scăzut, si astfel anioni prezenți nu au fost identificați de la început. pH-ul și salinitatea sunt neproblematice din punct de vedere al biologiei. Analiza TEGA a primului eșantion de sol a indicat prezenta apei
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]