1,131 matches
-
După ce-a plecat, mi-am pieptănat părul. Din colecția de pulverizatoare de pe masa de toaletă, am ales unul și am apăsat pompa, dar n-a ieșit nici un fel de parfum. Am intrat În baie și mi-am desfăcut bretelele salopetei. Ridicându-mi bluza, mi-am Îndesat câteva șervețele În sutien. Apoi mi-am dat părul pe spate, mi-am ridicat salopeta și m-am grăbit să ies afară, spre plimbarea noastră În pădure. Mă așteptau sub un felinar galben de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apăsat pompa, dar n-a ieșit nici un fel de parfum. Am intrat În baie și mi-am desfăcut bretelele salopetei. Ridicându-mi bluza, mi-am Îndesat câteva șervețele În sutien. Apoi mi-am dat părul pe spate, mi-am ridicat salopeta și m-am grăbit să ies afară, spre plimbarea noastră În pădure. Mă așteptau sub un felinar galben de pe verandă. Jerome avea În mână o lanternă argintie. Pe umărul lui Rex se afla un rucsac militar plin cu bere Stroh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pomenesc de asta? Pentru că și Calliope era virgină În acea noapte (pentru Încă puțină vreme măcar). Și inhalase și ea, ca și Oracolul, halucinogene. Mlaștina dintre cedri, din afara cabanei, emana etilenă. Îmbrăcată nu cu o robă diafană, ci cu o salopetă, Calliope Începu să se simtă Într-adevăr ciudat. ― Mai vrei o bere? Întrebă Jerome. ― Da. Îmi Întinse o cutie aurie de Stroh’s. Am dus cutia Îmbrobonită la buze și am băut. Apoi iar am băut. Și eu, și Jerome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de Stroh’s. Am dus cutia Îmbrobonită la buze și am băut. Apoi iar am băut. Și eu, și Jerome simțeam povara obligației. Zâmbeam unul la altul Încordați. Am lăsat privirea În jos și m-am scărpinat la genunchi prin salopetă. Și, când m-am uitat din nou În sus, fața lui Jerome era aproape. Avea ochii Închiși, ca și cum ar fi sărit În picioare de pe trambulina cea mare. Înainte să-mi dau seama ce se Întâmplă, m-am trezit că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
corpurile li s-au mișcat, și le-am văzut chipurile din profil. Chipul Obiectului, Împietrit ca o mască mortuară, aștepta cu ochii Închiși. Profilul lui Rex era agresiv, congestionat. Între timp, mâinile lui Jerome se mișcau pe mine. Îmi freca salopeta, dar eu nu mai eram propriu-zis În ea. Concentrarea mea asupra Obiectului era prea intensă. Extaz. Din grecescul ekstasis. Însemnând altceva decât vă Închipuiți. Însemnând nu euforie sau apogeu sexual și nici fericire. Însemnând, textual, o stare de dislocare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de agonie. Se frecă de mine și apoi se opri și Întinse mâna să-și potrivească poziția. Se auzi un sunet de fermoar. M-am uitat la el cu coada ochiului. L-am văzut gândindu-se, concentrându-se la enigma salopetei. Nu părea să aibă sorți de izbândă, așa că am plutit din nou până În celălalt capăt al camerei și am intrat În corpul lui Rex Reese. Preț de un minut, am simțit cum Obiectul răspunde la atingerile mele, am simțit vigilența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ceva m-a tras Înapoi... Jerome ținea mâna pe pielea stomacului meu. Câtă vreme eu fusesem plecată, locuind În corpul lui Rex, Jerome profitase de ocazie și-mi desfăcuse bretelele. Desfăcuse nasturii argintii de la talie. Acum Îmi trăgea În jos salopeta, iar eu Încercam să mă trezesc. Acum trăgea de chiloți, iar eu Îmi dădeam seama cât sunt de beată. Acum era În chiloții mei și acum era... Înăuntrul meu! Și apoi: durere. Durerea ca un cuțit, durerea ca focul. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înapoi, afară din mine, și a alunecat din pat pe jos. Liniște. Doar noi doi trăgându-ne sufletul. Stăteam Întinsă pe spate, pe patul de campanie. Sub decupajele din ziare. Cu o știucă Împăiată În calitate de unic martor. Mi-am tras salopeta și m-am simțit cât se poate de trează. Acum totul se sfârșise. N-aveam ce să mai fac. Jerome urma să-i spună lui Rex. Rex urma să-i spună Obiectului. N-avea să mai fie prietena mea. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aștepta să le spună prietenilor. Cititorule, crede-mă dacă-ți dă mâna: nu observase nimic. PUȘCA DE PE PERETE Când m-am trezit, eram Înapoi În casă. Aveam niște amintiri vagi despre cum ajunsesem acolo, cum mă târâsem Înapoi prin mocirlă. Salopeta era Încă pe mine. Între picioare aveam o senzație fierbinte și spongioasă. Obiectul se dăduse deja jos din pat sau dormise În altă parte. Am Întins mâna și mi-am dezlipit chiloții de piele. Ceva din această acțiune, suflul ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
frică de întuneric. Mi-e frică de ce voi găsi în el. Apoi dispăru tot vălul negru de pe ochii mei și mi se înfățișă o cu totul altă imagine. Un om înalt, bine făcut, cu o pălărie de paie și o salopetă nu prea curată stătea în fața mea cu un topor în mână. Afișa un zâmbet mândru, chiar bucuros. Un om al pământului. Tatăl lui era un țăran. Dispăru! Imaginea sa dispăru din fața ochilor mei. În locul său stătea un om în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mi dau seama că ar fi chiar drăguță, ar putea fi drăguță, și tot ce ar trebui să facă pentru asta e să scape de câteva kilograme. Fata asta e imensă, are două, ba nu, trei bărbii. Poartă o cămașă salopetă, menită să-i ascundă imensele umflături care sunt sânii. Își ține mâinile încrucișate ca să-și mascheze cât poate de mult corpul, iar în privire are acea expresie ușor rănită. Ar putea la fel de bine să fie ca mine, mă gândesc, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Buon dì, Arturo! și-și scotea pălăria. Casierul de la bancă se holba la el din ușa cafenelei fasciste. Grupuri de câte trei sau patru oameni care stăteau În fața magazinelor se holbau la cei trei care mergeau pe stradă. Bărbații În salopete prăfuite care munceau la fundația unui nou hotel Își ridicară privirile spre ei. Nimeni nu le adresă vreun cuvânt sau vreun semn, În afară de cerșetorul orașului, bătrân și slab, cu o barbă Întărită de salivă, care-și ridică pălăria când trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
după fundul tău? Își certă Moff fiul. Ceilalți suportă consecințele actelor tale. De dimineață, GNN transmisese o paradă din Mayville, Dakota de Nord, organizată pentru a-și arăta sprijinul pentru Întoarcerea lui Wyatt acasă. Copii cu căciuli galbene tricotate și salopete groase, În sănii trase de mamele lor, Îmbrăcate și ele În galben. Trei bărbați, care scoteau nori de aburi când râdeau și vorbeau, duceau o pancartă pe care scria: „Cei 1 981 de locuitori din Mayville se roagă pentru fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dinozaur, valuri care îi devorau cât ai clipi. Când a deschis ochii, luna dispăruse, iar cerul se făcuse roșu, ca fețele oamenilor de munte. O duzină de astfel de bărbați stăteau în jurul gabarei. Cei mai în vârstă erau îmbrăcați în salopete, iar pe cap aveau pălării de cowboy. Iar ceilalți erau niște băieți de patruzeci de ani, cu șepci de baseball și blugi. Toți stăteau cu ochii ațintiți asupra ambarcațiunii, iar pe față aveau o expresie amestecată de condescendență și mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o treime din conținut dintr-o singură Înghițitură. Restul l-am băut În cinci șase Înghițituri, În timp ce mă Îndreptam Încet spre aparatul care purta marca favorită. Se afla un consumator la aparatul meu. Nu era Îmbrăcat În palton și sub salopeta de un bleumarin decolorat avea un fular cam țipător. Era bine făcut, chiar puțin cam durduliu. Unghiile de la mîna cu care ținea paharul erau murdare de ulei negru, așa că am tras concluzia că e cazangiu pe undeva prin apropiere. Clienții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ele. Înclină ușor capul spre mine cînd mă văzu făcîndu-i semn. — Ciudat. A zis că trece pe la Dainen și a plecat Înainte de prînz. — Cine știe? spuse cel mai În vîrstă, legînd capetele prosopului În jurul gîtului, transformîndu-l astfel În guler al salopetei. Avea o voce puternică, dar un dialect mai greu de priceput. Găsește Întotdeauna un motiv să plece. Își poate permite În postul pe care-l ocupă... să mai dispară și el. I-am răspuns imediat cu un zîmbet, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fi fost purtată multă vreme? — Nu, nu era nouă. Era destul de uzată. Mi se pare că am zărit și pete de grăsime pe la guler și mîneci. Da, Îmi amintesc... o purta de multă vreme. Era bun mecanic și deseori În loc de salopetă purta pelerina cînd lucra pe sub mașini. I-am cerut brusc taximetristului să oprească. Oraș Întunecat, cu străzi largi presărate cu lumini... LÎngă un reflector fusese aprins becul roșu ce indica muncă de noapte la un canal și o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ai ceva în stomac și existau șanse minime în privința asta. —Trebuie să faci ceva cu ele. Du-te la un doctor. Rezolvă-le. Astăzi. — Da, dar... în regulă. O sclipire argintie mi-a atras atenția - era Teenie! Îmbrăcată într-o salopetă argintie, peste care își trăsese cizme portocalii de vinil până la genunchi. Astăzi avea părul albastru. Ca să se asorteze cu buzele de un albastru strălucitor. Teenie era de origine coreeană și trăsnită până în măduva oaselor. Cu toate astea, era colega mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
am țâcnit. Adu-mi niște cărți — Habar n-am ce fel de cărți îți plac. — Doamne, orice. O să-ți fac o listă. Romane, cărți de istorie, de călătorii. N-are nici o importanță. Poezie, orice. — Poezie? Aici? — Risc. Alec purta o salopetă bleumarin - ca echipamentul unui muncitor francez sau într-adevăr ca al vreunui micuț narcisist de expresie nouă care s-a prezentat la o selecție pentru C L. & S... Tocmai apariția lui în această uniformă m-a făcut să înțeleg cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
își au puterea lor chiar și aici... Curând a fost dus la celula lui: un gardian în uniformă i-a făcut semn prin ușa întredeschisă. Alec Llewellyn mă salută serios cu o înclinare a capului în timp ce trecea spre coridor în salopeta lui albastră, Alec, omul pentru care îmbrăcămintea conta atât. M-am întors pe același drum pe care venisem. Criminalii își îmbrățișau și încurajau femeile, dintre care multe își începuseră deja plânsul mut de fiecare zi. Copiii fuseseră potoliți și făcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ridicol de suav și hotărât - și într-un fel alimentat cu aer-condiționat - în blugii lui și cămașa de un alb proaspăt, în costumul lui tineresc și cu aerul conferit de bani. Dădea instrucțiuni la trei muncitori sau furnizori echipați în salopete ca niște tuburi. Îmi făcu un semn cu palma ridicată. Așteptând să-mi revină respirația la normal, am dat ocol mansardei închiriate. Mi-am aprins o țigară al cărei prim fum m-a îndoit cu o lătrătură furioasă a plămânilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
păreau să atârne de fire invizibile. Mi-a făcut plăcere compania lor. Nu și-ar fi prăpădit acele sinucigașe pe mine. Dedesubt se aflau dalele pătrate ale grădinilor semipavate - ochiuri de apă și mici fântâni, mobilă sculptată, o femeie în salopetă care își mânuia foarfeca țăcănitoare. Păsările New York-ului își băteau aripile și croncăneau printre crengile îndoite. Se poate spune despre păsările din New York că au cam murit, și cine le poate condamna pentru asta? Ele au avut de suferit transformările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spuse, uitându-se peste capul meu, foarte impresionat. E plăcut să vezi o tânără făcând acele lucruri fără să-și piardă feminitatea, nu-i așa? Deși nu ți-ai fi dat seama că e femeie când o vedeai înfășurată în salopetă, pe cuvânt! Îmi terminasem șampania și de-abia mă puteam abține să nu-i înfig lui David Stronge paharul gol în moacă și să îl întreb dacă găsește că și ăsta e tot un gest feminin. Nu port niciodată salopetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
salopetă, pe cuvânt! Îmi terminasem șampania și de-abia mă puteam abține să nu-i înfig lui David Stronge paharul gol în moacă și să îl întreb dacă găsește că și ăsta e tot un gest feminin. Nu port niciodată salopetă. — Unde îmi pot lăsa jacheta? am zis cât puteam eu de dulce. Era singura scuză la care m-am putut gândi ca să plec de acolo înainte să rănesc pe cineva. —E vreo garderobă pe undeva? David Stronge m-a condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
gurii (zâmbet, răcnet, cuvânt sau simplă respirație?) bine pus În evidență de lumina puternică a dimineții reci de Început de iarnă. Cizme de cauciuc stropite cu var, bocanci murdari, teniși, gumari și chiar o pereche de opinci, craci murdari de salopete decolorate Îl Înconjură. Coborî treptele scării În timp ce se aude pe culoarele școlii zbârnâitul soneriei și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez terenul de fotbal (ce a mai rămas din el), o minge deja Își face apariția, iar din spărturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]