1,165 matches
-
lumina zilei și a crescut pe aici, pe la Drăgășani, unde este mult mai puțin cunoscut. M-am bucurat să aud că și-a amintit imediat de mine când doamna Mariana Pavel, buna mea prietenă de la Ruginoasa, i-a transmis cordiale salutări și gânduri bune. Oricum, peste două zile îl voi felicita și-i voi ura „la mulți ani cu sănătate” la telefon, dacă-l voi „prinde”, pentru că, în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul Gheorghe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
că și domnia sa a fost emoționată. Cert este că a uitat să spună că la volan a fost soțul dumneaei și că era în sală în acel moment! Deci, nu l-am cunoscut pe domnul Bogdan Rotariu, dar ne transmitem salutări pe internet, iar doamna este cea care s-a oferit să corecteze această carte și mi-a fost de mare ajutor. S-a întâmplat ceea ce am mai subliniat și în alte rânduri ale acestui volum: prieteniile, indiferent de vârstă, sex
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
afacerea. Aha!...Lasă!...Dacă e urgent...lasă...mai rabd eu...lasă...Dar să vii, bă, să vii! Să vă mai văz... ultima dată... Așa, tete, așa te vreau! Și să nu te mai ții de glume, că mă grăbesc. Pa! Salutări Irinei, bă! Și ...nepoților...Ei...ce fac?...Sunt sănătoși? Lasă, lasă, n-am timp de povești! Pa! Și se auzi o troznitură-n receptor, urmată de un țiuit. Moș Ion scăpă receptorul. Oftă: Ei au treabă...și eu...hop...cu moartea
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Regalitatea română merge pînă la a face figură de model pentru cîțiva regaliști francezi. Așa se face că, în 1914, contele de Montesquieu afirmă în primul capitol din cartea sa Note despre România, intitulat "O țară salvată de monarhie": "Efectele salutare ale noii monarhii nu s-au lăsat așteptate mult timp. În 1878, Carol de Hohenzollern eliberează pe români definitiv de jugul turcesc. În 1881, el ridică România la rangul de regat. Suveranitatea electivă ar fi condus România spre cele mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
considera ca un mare merit, căci prin aceasta țara a trecut, fără zdruncinări tocmai mari, prin timpi grei, pentru a reintra pe calea normală însă aceste apropieri patriotice a unor elemente disperate cari, într-un moment dat, sânt necesare, ba salutare chiar pentru mersul afacerilor, devin, dacă vor ținea mai mult, în timpi normali mai cu seamă, o cauză de necontenite hărțuieli. Iată cum ne explicăm noi criza care e în acest moment în sferele noastre politice. Ea e foarte naturală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceamii. Ciamăria se numește în limba albaneză Epirul. În fine se vorbește adeseori de mirdiți, neam ostășesc catolic, al căror nume înseamnă "binecuvîntați", benedicti, căci miră înseamnă în limba albaneză "bine". Numele populațiunii s-a luat de la formula lor de salutare. Amestecul foarte mare și pestriț al limbei albaneze, care întrece pe al celei engleze, se va fi născut din două împrejurări cari concurg: întîi din vechimea poporului însuși, care în viața sa lungă a avut ocazia de-a primi foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt niște oameni serioși. Nu se poate nicicând bănui că d-lor făuresc acasă, cu câțiva intimi, zgomotul că vor fi chemați la minister, pentru a-și face cine știe ce treburi particulare sau spre a se îngîmfa două trei zile de salutările postulanților la departamentul ce și-au destinat înșiși. Dar d. Pseudo-Urechie nu cumva o fi venind la minister fără știrea M. Sale, nici a d-lui Brătianu? Nu cumva zgomotul despre chemarea d-lui Urechie a fost fabricat la redacția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis, după obicei, pe un membru al familiei imperiale ca să complimenteze pe suveranul care se găsea în vecinătatea graniței rusești. Principele Albedinski, guvernatorul general al Varșoviei, e cel însărcinat cu salutarea lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul Austriei a primit cererea magnatului polonez de-a acorda naturalizația fiului său și de-a-l face supus austriac, toate acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-n Creangă. Nu se supără că mă-ntorc la șevalet. Continuă să ure. La un moment dat, se repede, îmi ia pensonul și, îndepărtîndu-l și apropiindu-l de mustață, are aerul unui expert. Îi iau pensonul și reiau lucrul. Ai salutări de la Tudose, zice. Cioc, cioc: Hatmanu. Emoționat, îl invit cu o reverență din ultimele lui tablouri cu șambelani. Mă conduce la șevalet și mă-ndeasă în scaun: continuă! continuă! M-afund în lucru. Văzîndu-mă atît de mut, zice: ai salutări de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ai salutări de la Tudose, zice. Cioc, cioc: Hatmanu. Emoționat, îl invit cu o reverență din ultimele lui tablouri cu șambelani. Mă conduce la șevalet și mă-ndeasă în scaun: continuă! continuă! M-afund în lucru. Văzîndu-mă atît de mut, zice: ai salutări de la Surdu. Și mustăcioara lui celebră se lungește. Zîmbesc și eu și spun: merci, maître. Cioc, cioc, cioc, apăsat și imperativ. Mă șterg pe mîini, îi dau pensonul lui Vitcu și mă duc la ușă: Solcanu. Îmi strînge mîna, îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Surdu. Și mustăcioara lui celebră se lungește. Zîmbesc și eu și spun: merci, maître. Cioc, cioc, cioc, apăsat și imperativ. Mă șterg pe mîini, îi dau pensonul lui Vitcu și mă duc la ușă: Solcanu. Îmi strînge mîna, îmi transmite salutări de la Raveica și s-așază pe pat, unde, fie vorba, îmi invit de obicei oaspeții. Își apropie barbișonul de husă și strîmbă moral din nas: parfum de damă, phuah! Vitcu-mi dă pensonul, mă scuz și mă-ntorc la șevalet. Toți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Coposu. Îi las. O muscă de argint face volute bezmetice de la unul la altul. Cioc, pauză lungă și iarăși cioc, cioc. Sar, îmi iau cămașa, nu mai ține, chestie de obraz, și deschid: Zilieru. Ghici, iubitule, de la cine ai dalbe salutări? De la cine? De la Vadim. Să cad, nu alta. Mă sprijin de Horică și m-așez. Intră și el în discuție cu ceilalți: Coposu. Din cînd în cînd, cîte unul vine și mi se uită peste umăr: continuă! continuă! Într-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jumătate, cînd Hatmanu îmi dă amical peste dreapta cu pensonul: hoțule mic, Strigătul, ai? Munch, ai? bate cineva. Cine? Vonica. Un frison îmi linge șira spinării. Nu te teme, nu te teme, zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe pat întreabă-ntr-o voce: de la? de la... lungește el suspansul. De la, de la Ili...? încearcă să ghicească ei la unison. Nu, o retează Vonica, de la Măgureanu, și mă bate pe umăr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care transmit în direct... mă rog... mesajul. Pavilionul 6 (bărbați), rezerva 3. Stau cu pătura pînă sub bărbie și, pînă la ceai, încerc, încerc să refac, iarăși și iarăși, scena din atelier. De la cine dracu' spunea că are să-mi transmită salutări? de la cine dracu'? Pe sub fereastră trece unul cu joben flendurit și scandează: Ceaușescu... Ceaușescu... Cea... 7 ianuarie Momentul cel mai al picturii românești, coitul ei astral a fost atunci cînd Sabin Bălașa, Bășin Sălașa, pardon, în anagrama cam groasă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întreprinderii. Ce-i drept, ea a fost refăcută (la 15 iulie 1859, Hodocin cerea organelor de stat permisiunea de a aduce silitră pentru producerea prafului de pușcă din București), dar nu în forma inițială. Acea întreprindere menită să aibă efecte salutare asupra industriei extractive în special, construită ca fabrică, în urma incendiului a fost restaurată parțial. În statistica din 1862 ea este menționată cu 8 lucrători, producând anual 600 cântare praf de pușcă. Mica fabrică folosea anual 7.200 oca cărbuni, 7
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie un bun vorbitor -, despre o problemă de prim ordin, la fel de importantă ca problema morală de care este strîns legată"20. Pauli era un adept entuziast al cuaternarului. Mergea pînă acolo încît își încheia scrisorile către Fierz prin formula "cu salutări cuaternare"21. Dincolo de această anecdotă, Pauli credea, la fel ca Jung, în valoarea cuaternarului în ideea revalorificării intuiției, a vieții interioare, a imaginarului, deschizînd porțile acestui fabulos rezervor de energie care este inconștientul, perceput ca fiind iraționalul, răul, tenebrele 22
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
român pentru contribuția sa la normalizarea raporturilor sino-americane. Convorbirea privind raporturile sino-sovietice au fost marcate de o atitudine mai constructivă a părții chineze, care, de altfel, a solicitat delegației române să transmită președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosâghin salutări, odată cu reiterarea pașilor ce s-ar cuveni a fi făcuți pentru detensionarea situației la granița sino-sovietică, începerea reglementării problemelor de frontieră și normalizarea relațiilor pe linie de stat între Republica Populară Chineză și URSS Argumentând că polemica publică, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi și Jacques le Goff, op. cit., p. 35-36. 625 Fernand Braudel, în lucrarea sa Jocurile schimbului (Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 120) face o prezentare a modului în care cambia sau scrisoarea de schimb se impune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
diafragmatică, a crescut până la 6-9 centimetri, adică de două-trei ori. Su Tung-po, unul dintre poeții cei mai iubiți ai Chinei, care a început să practice qi gong pentru sănătate la vârsta mijlocie în timpul secolului al XII-lea, a lăudat efectele salutare ale exercițiilor de respirație profundă, după cum urmează: La început, se simte un efect minor, dar, după ce practicați exercițiile de respirație în mod regulat timp de aproximativ o sută de zile, eficacitatea acestei metode este nemăsurată, iar beneficiile sale sunt de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
repede atunci când sunt expuși la o muzică plăcută. Având în vedere că pomii nu au urechi, iar vacile nu împărtășesc simțul culturii pe care îl au oamenii, este evident că nu linia melodică sau versurile sunt cele ce produc efectele salutare pe care muzica le are asupra organismelor vii. Acest efect este cauzat de vibrațiile armonioase pe care le creează și modul cum influențează aceste vibrații energiile organismelor vii. După cum am văzut, undele de energie vibrante sunt transformate în corpul uman
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
toată viața... că voi fi îngerul lui de pază?... SC[ENA XIV] [ALECU] Prea târziu, Emma, a plecat. {EminescuOpVIII 333} [EMMA] A plecat? O! [ALECU] Da... L-am văzut suindu-se-n tren chiar când fluiera mașina. îmi trimise o salutare... Era c-o femeie. [EMMA] C-o femeie? [ALECU] Da, femeia lui, căci e însurat. [EMMA] O femeie!... (neliniștită) O femeie brună! [ALECU] Da... [EMMA] Bru.... (cade) [ALECU] Ce ți-e?... Emma! ce e? [EMMA] Ce e? Nimica, Alecule, nimica
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au sunat un clopot departe? Vin poate-ai noștri? De ce bucuria doare? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somn mă pomeni Și văd că-i dusă gheața Ce greu m-acoperi. De vânturi tainic șopot, Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În munte tremur blând. Se leagăn-acum paseri Pe florile-n miros, Beau rouă și mă-ntreabă Dacă mai sunt voios. Eu râd cu vălurele Ce se-ncrețesc de vânt; Spuneți-ne-o poveste O paseri, mai curând. COR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe-orice floare e-un cuvânt, Cine l-a-nțeles? IZVORUL Piticii cei din munte Trimisu-m-au să caut De iese verde mugur Și tunet de ce n-aud; Rămas-au el departe, Mă-ntîmpină cântări Pe mine, izvorașul, Ca lunge salutări. MARIA Cum inima-mi bate Iubit Ionel, Alerg și în grabă Voi fi lângă el. IONEL Bine-ați venit! Ah! inima doare și simt că o să mor! Durerea trecu! COR Trecut-au durerea ta! IONEL Noroc, bucurie, viață! COR Trecut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
floare*e-un cuvânt, Ghici ce înțeles! IZVORUL Piticii din munte Trimisu-m-au să caut De iese verzii muguri Și tunet de ce n-aud. Rămas-au el departe Ș-aud doar o cântare Mă-ntîmpină pe mine C-o dulce salutare. MARIA Cum inima-mi bate, Iubit Ionel! Alerg și în grabă Voi fi lângă el. IONEL Bine ați venit! Mi se rupe inima ca de mâna morții. Trecu orice chin. COR Trecut-a al tău chin! IONEL [COR] Trecut-au
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au sunat un clopot departe? Vin ai miei doară? De ce bucuria doare? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somn mă pomeni Și văd că-i dusă gheața Ce greu mă coperi. De vânturi tainic șopot, Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În munte tremur blând. Se leagănă-acum paseri Pe flori cu blând miros, Beau rouă și mă-ntreabă Daca mai sânt voios. Eu râd cu vălurele Ce se-ncrețesc de vânt, a O, spuneți, păsărele Povestea-vă cântând. b
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]