1,675 matches
-
ferme, se află în interiorul limitelor proprii ale dreptului la libertatea individuală, așa încât dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. ... 29. Curtea a constatat, totodată, că nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al anumitor infracțiuni și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
individuală, așa încât dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. ... 29. Curtea a constatat, totodată, că nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al anumitor infracțiuni și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Astfel, menținerea anumitor limite de pedeapsă
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
sa, a ales să nu beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care a fost condamnat. ... 19. Principiul egalității în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracțiunilor, iar reglementarea unui regim sancționator diferențiat în funcție de conduita persoanelor cercetate care pot contribui la aflarea adevărului în anumite cauze este expresia firească a principiului constituțional menționat, care impune ca la aceleași situații juridice să se aplice același regim, iar la situații juridice diferite
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
europene în dreptul național, în vederea aplicării în mod eficient la nivel național a dispozițiilor art. 101 și art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996 sunt prevăzute contravențiile și regimul sancționator al acestora. În realitate, problema ridicată de autoarea excepției de neconstituționalitate, în sensul dacă și instanța de judecată poate constata direct o faptă anticoncurențială în cadrul unui litigiu privind achizițiile publice, așa cum este cel în care a fost ridicată
DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287895]
-
în mod repetat, într-o perioadă de timp îndelungată, cu nerespectarea regimului legal, a unor operațiuni având ca obiect material aceeași substanță, respectiv săvârșirea faptei sub imperiul a două legi care prevăd o natură diferită a substanței și un tratament sancționator distinct. ... 14. Astfel, art. 16 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, menționează expres, printre
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihic㻓. ... 61. Totodată, percepția unitară a legiuitorului față de cele două acte normative rezidă și din modificările (în sensul majorării regimului sancționator sau a restricțiilor față de modalitățile de individualizare neprivative de libertate) adoptate prin legi comune [recent, Legea nr. 58/2024 pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
în mod repetat, într-o perioadă de timp îndelungată, cu nerespectarea regimului legal, a unor operațiuni având ca obiect material aceeași substanță, respectiv săvârșirea faptei sub imperiul a două legi care prevăd o natură diferită a substanței și un tratament sancționator distinct. ... 75. Raportând situația de fapt descrisă în încheierea de sesizare la normele de incriminare cuprinse în legile nr. 194/2011 și nr. 143/2000, s-a susținut că, în perioada mai 2021-6 aprilie 2023, manipularea, distribuirea, vânzarea și deținerea în vederea
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
a unor operațiuni care au vizat aceeași substanță și s-au îndreptat împotriva aceleiași valori sociale, reflectând, ca urmare a modului concret de săvârșire, o rezoluție infracțională unică. ... 82. În realitate, voința legiuitorului a fost aceea de a înăspri regimul sancționator pentru faptele având ca obiect substanța menționată, iar modalitatea aleasă a fost reîncadrarea sa într-o faptă mult mai gravă, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. Practic, este vorba de apariția unei norme noi care disciplinează
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
unui anumit act, iar nu doar în acest scop). ... 117. În fine, modificările legislative incidente exclusiv asupra pedepsei aplicabile nu afectează omogenitatea juridică a pluralității de acte ce intră în conținutul infracțiunii continuate, deoarece efectele lor juridice, limitate la componenta sancționatoare a normei penale, nu influențează însuși conținutul constitutiv al infracțiunii. ... 118. Din cele ce precedă se desprinde concluzia că, pentru a fi îndeplinită cerința omogenității juridice a actelor de executare comise într-un interval de timp în care s-au
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
obiect material al faptei nu este susceptibilă, în sine, să înlăture unitatea legală de infracțiune, deoarece o atare modificare legislativă nu afectează conținutul constitutiv al infracțiunii căreia îi corespund acțiunile săvârșite în mod repetat, ci doar denumirea acesteia și tratamentul sancționator aplicabil. ... 142. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Atunci
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea a reținut, în Decizia nr. 716 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 20 ianuarie 2021, paragrafele 15 și 16, că stabilirea regimului sancționator al faptelor contravenționale sau penale, precum și instituirea unor eventuale cauze de reducere a pedepselor intră în atribuțiile de reglementare ale legiuitorului. Curtea a statuat că art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție nu îi impun legiuitorului obligații
DECIZIA nr. 173 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289731]
-
probleme din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție. Într-adevăr, stă în puterea legiuitorului să stabilească, referitor la o faptă socială determinată, în speță, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, faptul că remediul sancționator trebuie să fie unul fix și să retragă, în mod implicit, autorităților administrative cu rol în aplicarea contravențiilor dreptul de apreciere cu privire la cuantumul concret al amenzii care va fi aplicată. ... 23. Referitor la criticile formulate din perspectiva standardelor
DECIZIA nr. 173 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289731]
-
egale sau similare să beneficieze de același tratament juridic sau unul similar. Or, se observă că persoanele care construiesc fără autorizație de construire și cele care construiesc cu nerespectarea autorizației, deși se află în situații similare, beneficiază de un regim sancționator diferit, sub aspectul severității amenzii prevăzute drept sancțiune. ... 11. Excepția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la art. 15 alin. (1), art. 44 (invocat de autor) și art. 53 din Constituție având în vedere că orice sancțiune restrânge un anumit
DECIZIA nr. 118 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289759]
-
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, iar art. 21^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 face parte din capitolul IV^1: Regim sancționator și statuează că deciziile și orice alte acte administrative emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară se contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
și în confiscarea unor sume de bani. Prin urmare, contravențiile prevăzute de normele criticate reprezintă o intruziune nepermisă în gestiunea unor operatori economici privați și în dreptul de proprietate al acestora. Se mai învederează că impunerea unor măsuri cu caracter sancționator de tip fiscal prin procesele-verbale întocmite de inspectorii antifraudă și care nu sunt acte administrativ-fiscale, nefiind întocmite de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, ci de către o structură din cadrul acesteia, reprezintă un abuz ce încalcă principiul constituțional al
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
primite atât de la alte instituții publice, cât și de la persoane fizice în ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 15 din Legea farmaciei nr. 266/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind prezența farmacistului în farmacie, este necesară înăsprirea cadrului sancționator, pentru a preveni producerea unor situații care să afecteze siguranța pacienților. Ținând seama de faptul că neadoptarea unei măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la imposibilitatea organizării și desfășurării corespunzătoare a activităților de emitere a autorizațiilor de funcționare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 117 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288901]
-
România (autoare a excepției), cât și prin aceea că, ipotetic, permite „înființarea de barouri în afara UNBR“, atâta vreme cât acesta nu este identificat. De asemenea, mai susține că art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este un text sancționator, fiind introdus în lege după modificarea acesteia prin Legea nr. 255/2004, adică mult după constituirea Uniunii. În acest context, apreciază că, în forma actuală, dispozițiile art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt impredictibile, fiind generatoare de arbitrar și
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
sancțiuni în caz de exercitare necorespunzătoare. De asemenea, secretarul unității administrativ-teritoriale nu cunoaște care sunt, în concret, aspectele pe care trebuie să le verifice atunci când semnează autorizația de construire, legea nereglementând aspectele respective. Prin urmare, persoana vizată de actul sancționator se află într-o imposibilitate obiectivă de corijare a propriei conduite, imposibilitate care nu este conformă cu cerințele de claritate și previzibilitate pe care un text sancționator trebuie să le întrunească. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 327 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289115]
-
autorizația de construire, legea nereglementând aspectele respective. Prin urmare, persoana vizată de actul sancționator se află într-o imposibilitate obiectivă de corijare a propriei conduite, imposibilitate care nu este conformă cu cerințele de claritate și previzibilitate pe care un text sancționator trebuie să le întrunească. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 327 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289115]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, observă că sistemul sancționator pentru infracțiunile comise de minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani a fost complet restructurat de noul Cod penal, singurele sancțiuni penale care le pot fi aplicate acestora fiind măsurile educative. Regula o constituie aplicarea măsurilor educative neprivative
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
Cod penal, singurele sancțiuni penale care le pot fi aplicate acestora fiind măsurile educative. Regula o constituie aplicarea măsurilor educative neprivative de libertate, cele privative de libertate constituind excepția, luarea acestora fiind, totodată, obiectul aprecierii instanței de judecată. Acest sistem sancționator se aplică chiar dacă pe parcursul procesului penal minorul a devenit major, legiuitorul considerând relevantă data săvârșirii infracțiunii. Reține că măsurile educative au ca scop educarea sau reeducarea minorilor care răspund penal prin instruire școlară și profesională și prin cultivarea
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
ca scop educarea sau reeducarea minorilor care răspund penal prin instruire școlară și profesională și prin cultivarea în conștiința acestora a respectului față de valorile sociale. Din această perspectivă, reține că noul Cod penal plasează centrul de greutate al sistemului sancționator al minorilor pe prevenirea comiterii de noi infracțiuni, prin reintegrarea socială a minorilor care au comis o infracțiune. Observă că, spre deosebire de pedepsele penale, care au un caracter preponderent coercitiv, măsurile educative au un caracter preponderent educativ, reprezentând un
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
minorilor pe prevenirea comiterii de noi infracțiuni, prin reintegrarea socială a minorilor care au comis o infracțiune. Observă că, spre deosebire de pedepsele penale, care au un caracter preponderent coercitiv, măsurile educative au un caracter preponderent educativ, reprezentând un tratament sancționator mai blând, care se impune ca urmare a particularităților psihologice specifice vârstei minorității. Prin urmare, apreciază că, din punctul de vedere al gravității, măsurile educative și pedepsele nu pot fi echivalate, ultimele fiind mai grave și antrenând decăderi, incapacități și
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
consecințele acestora și să aprecieze pericolul pe care acestea îl prezintă pentru valorile sociale. ... 15. Așadar, Curtea observă că persoanele care săvârșesc fapte prevăzute de legea penală înainte de a fi împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de un regim sancționator mai blând, în comparație cu cele care săvârșesc fapte similare după împlinirea majoratului, acesta fiind reglementat, conform politicii penale a statului, drept consecință a particularităților psihologice specifice vârstei minorității. ... 16. În consecință, câtă vreme instituția renunțării, reglementată la art. 80
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, măsura intrării în legalitate, dispozițiile art. 59 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 sunt aplicabile ulterior întocmirii procesului- verbal de contravenție, respectiv în cursul termenului instituit prin actul sancționator, când persoana interesată (contravenientul) are obligația de a declanșa procedura de intrare în legalitate, prin întreprinderea demersurilor în vederea obținerii autorizației de construire post-factum. În cadrul procedurii de intrare în legalitate, autoritatea locală competentă (prin structurile de specialitate în domeniul
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]