2,112 matches
-
marcați de stres Pun pecetea lor pe timpul Care a dezamăgit olimpul Și urmașii mai ales Uite ce grăbit e metronomul Deși el nu merge la serviciu Restul este doar un artificiu Pe care se înalță domul Lasă sulița bătrâne În sanctuarul de tăcere Zborul nostru e doar o părere: Singura care rămâne! Referință Bibliografică: Zborul nostru e doar o părere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
ZBORUL NOSTRU E DOAR O PĂRERE de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357862_a_359191]
-
că) urma drumului Lui e în fiecare gângurit al nou-născuților”. Cercetările din acest complex monastic, făcute în 2007, coroborate cu asidua lucrare în bibliotecile care arhivau bibliografii prăfuite de uitare, l-au dus pe Andrei Vartic la urmatoarea concluzie: “...(aceste sanctuare) sunt modele exemplare de continuitate geto-dacică în spațiul românesc timpuriu, ba chiar modele de trecere nonviolentă și non-politică de la monoteismul dacic la cel creștin-ortodox, (ceea ce înseamnă că) continuitatea religioasă monoteistă a dacilor în monoteismul creștin-ortodox al românilor măsoară cel mai
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri se înalță cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare.. Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuși, fiind considerat
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
lui Brâncuși din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu toate frământările străbunilor, cu ocupațiile lor. Brâncuși și-a ancorat arta în acele semne străvechi și simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor.. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
toate frământările străbunilor, cu ocupațiile lor. Brâncuși și-a ancorat arta în acele semne străvechi și simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor.. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De asta mi-am împlântat Stâlpul la răspântia marilor drumuri.. N-ar fi fost rău să-l înconjor și pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
izvoarele arheologice, Homer (770 î.Hr.) face mențiuni despre altarul de la Pafos al zeiței în epopeea sa, Odiseea. Descoperirile și studiile de specialitate au stabilit că ciprioții venerau zeitatea ce-i reprezintă încă dinainte de venirea grecilor pe insulă. Primele structuri ale sanctuarului Afroditei datează din epoca târzie a bronzului, însă au existat și perioade în care cultul zeiței a fost interzis. Așa s-a întâmplat în anul 391 d.Hr. când au fost scoase în afara legii toate religiile păgâne de către împăratul roman
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
din epoca târzie a bronzului, însă au existat și perioade în care cultul zeiței a fost interzis. Așa s-a întâmplat în anul 391 d.Hr. când au fost scoase în afara legii toate religiile păgâne de către împăratul roman, Theodosius I, sanctuarul ajungând treptat o ruină, precum este și azi. Dar această adevărată isterie, idolatria creată în jurul Afroditei nu se instaurase numai în Cipru ci se întindea în toată suflarea greacă, veche; descendenții lui Cinyras, cunoscuți sub numele Cinyradae (deși aveau nume
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
anumite inscripții descoperite în vestigiile arheologice deducem existența unui senat și-a adunării poporului. Paphos este orașul cel mai „cântat” și slăvit de poeți în operele lor, cum puține orașe din lume s-au bucurat de un asemenea privilegiu! Ruinele sanctuarului Afroditei sunt încă perceptibile, având circumferința marcată de ziduri cu fundația uriașă. Un cutremur puternic, fenomen natural obișnuit în Cipru, a distrus templul, refăcut ulterior de către Vespasian; acesta i-a folosit imaginea pentru monede, cum folosită a fost și înainte
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
verbale despre activitatea lui plină de rîvnă, mereu în așteptarea acelei comisii ce urma să-i catalogheze lui opera, s-o identifice și s-o clasifice după principiile științifice ale academiilor medievale, și nu s-ar fi mirat dacă în sanctuarul lui ar fi intrat însuși Savonarola, vreun papă cu tiara pe creștet, ca trimis plenipotențiar al lui Dumnezeu, sau vreun șarpe kundalini clocit într-o jumătate ermetică de ou. Meritele lui erau cu atît mai mari cu cît, deși nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
ea a amețit de plăcere și un fior fierbinte i-a străbătut trupul. Amețită, confuză, fericită, îndrăgostită, n-a scos nici un sunet cînd au coborît de pe pod și au pășit în crîngul de sălcii cu umbre înfricoșătoare, ca într-un sanctuar al virginității împodobit cu păsări și, cînd Mancuse a împins-o cu blîndețe în fața lui și i-a răsuflat fierbinte în ceafă, ea s-a aplecat ușor din mijloc și și-a depărtat picioarele, pentru ca să-i ușureze, ca într-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
trosneau vreascurile și mirosea a levănțică și a mușețel auriu și a pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
n-am avut alte satisfacții. Școala mi-a lăsat un gust amar, nu mi-a oferit posibilitatea exploziei mele. Pășind însă pe scena Operei Mari din București, am simțit că pășesc pe treptele de aur ale unui dom, ale unui sanctuar, iar scena devine o mare peșteră de smarald în care poți palpa chiar cuvântul „fericire”. Niciodată n-am să uit bucuria de a dansa lângă acei mari dansatori care au făcut istoria baletului românesc. A fost o emoție specială să
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
către stradă, ea a primit o odaie separată. Expediția întreprinsă încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care bibliotecă era învăluita în misterul baroneselor și muschetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfacă epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainica, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
către stradă, ea a primit o odaie separată. Expediția întreprinsă încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care bibliotecă era învăluita în misterul baroneselor și muschetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfacă epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainica, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
polul spiritual al lumii denumit în mai multe feluri ca expresie a recunoașterii sale multiple: Axis boreus, Cardines mundi, Kion Ouránou sau Polus geticus, pentru ca acum, anumiți indivizi urcați pe stiva butoaielor cu cianură sau pe buldozer să ne zdrobească sanctuarele sau să ne alunge păstorii în numele acestui tip de civilizație care exacerbează importanța aspectului material al vieții în detrimentul dezvoltării spirituale a omului. Pentru soluționare nu aduce anul ce aduce ceasul Recent, chiar foarte recent a fost confirmat oficial dezastrul ecologic
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
pentru o „Nouă Ordine”, în care singurul dumnezeu va fi omul. Noua mentalitate se regăsește într-o diversitate a fenomenelor, aidoma celor care o împărtășesc. Părintele Serafim Rose restrânge nihilismul la patru tipuri sau patru etape diferite. Mai întâi este sanctuarul liberalismului unde găsim un nihilism pasiv unde Dumnezeu este prezent foarte firav, sub formă de „Idee”. Sub auspiciul liberalismului atât omul cât și guvernarea rămân neputincioase, chiar dacă s-a ivit încercarea de compromis între guvernarea Teocratică și cea monarhică sub
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
întâlnirea cu rațiunea Supremă, care este Dumnezeu. Scriitorul Nicolae Turcan, după ce face o incursiune de excelență în meseria armelor, activează câțiva ani în forțele de elită ale Armatei Române, în Aviația Militară, perioadă în care își face și ucenicia în sanctuarul cioranian, absolvește Facultatea de Filosofie și, după o pitrocire serioasă a operelor lui Cioran, reușește să obțină doctoratul în filosofie. Dumnezeu îți iese în cale de acolo de unde te aștepți cel mai puțin. Așa s-a întâmplat și cu tânărul
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubirea mea, Se face liniște spre seară copacii se acoperă cu caldă moleșală și frunzele adorm pe prispă o oaste prăbușită și învinsă, iar rândunelele sunt agățate-n pom un sanctuar închis într-un atom ca o tăcere metafizică, banală, din care somnul nu coboară. Iubirea mea, în zori când soarele învinge luna adu-mi o floare sau cununa, armura ce-am dosit-o în altar pentru al tău iubit hoinar
IUBIREA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358960_a_360289]
-
Ne este dor de-o altă Românie De adevăr și suflet românesc! SPERANȚA Mai bate-o oră-n noaptea răvășită Secunde curg prin fante de lumină Prin maci de jar și trena lunii, lină, Speranța-nnoadă lacrima-i zidită În sanctuarul tâmplei ostenite. Gânduri robite-n nevăzute chingi Ce strâng cumplit, se zbat neostoite Șoptind mereu: învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
în lemn, în 1966, transpus apoi în piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de umanitate, de sanctuarele dacice sau din spațiile de evocare brâncușiene” (Constantin Prut). „S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși mișelește de horthyști la 14 octombrie 1944. Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
semnificații profunde, scoțând de sub tristețea cimentului, și reintegrând în nobilele tradiții ale Maramureșului, amintirea celor douzeci și nouă de fii ai săi, uciși de cea mai rea fiară ce și-a purtat pașii pe acolo. Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiște, este sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor”. Centenar Gheza Vida, așadar! E bine să ne sărbătorim artiștii. Și mai bine ar fi s-o facem din convingere, nu din complezență, respectându-le
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Dimăncescu - tatăl regizorului decedat în timpul filmărilor. Documentarul reconstituie campaniile militare ale Împăratului Traian în Dacia (101 -106 d.Hr.) și explorează influențele și moștenirea dacică în România contemporană. Documentarul prezintă în premieră reconstrucția 3D a fortificației de la Sarmizegetusa - capitala și sanctuarul dacilor. De asemenea, filmul conține o reconstrucție 3D a a fortificației dacice Blidaru și a podului peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc din ordinul împăratului Traian. Podul măsura 1135 de metri lungime, aproximativ 18 metri înălțime și 12 metri
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]