2,500 matches
-
Crăciun a simțit că fetița i-a pregătit o surpriză și i-a pregătit și el mai multe cadouri: Un ponei din pluș, un leu din pluș, o minge și o piscină într-o cutie mare. A încărcat cadourile în sanie și a pornit către Ștefania. Până la fetiță, drumul era foarte lung și renii au obosit. Ei n-au mai putut să zboare și au căzut în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1482473373.html [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
o piscină într-o cutie mare. A încărcat cadourile în sanie și a pornit către Ștefania. Până la fetiță, drumul era foarte lung și renii au obosit. Ei n-au mai putut să zboare și au căzut în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a trebuit să le adune o oră întreagă. Pe urmă, Moșul a sunat un mecanic și mecanicul a venit să îl ajute. Până ce mecanicul a reparat sania, Moș Crăciun le-a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1482473373.html [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a trebuit să le adune o oră întreagă. Pe urmă, Moșul a sunat un mecanic și mecanicul a venit să îl ajute. Până ce mecanicul a reparat sania, Moș Crăciun le-a dat renilor de mâncare. Au trebuit să se întoarcă la Polul Nord ca să repare cadourile stricate. Tot așteptându-l pe Moș Crăciun, Ștefania a adormit la brad și nu a mai putut să îl vadă atunci când a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1482473373.html [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
e teamă de nevăzute pericole... de inimi schimonosite de ură ce te-ar putea atinge pe cerul vieții. Îmi cer iertare pentru că porumbelul inimii mele... se zbate în colivia gândurilor. Ai grijă de tine, dragul meu. AȘTEPTARE am urcat în sania Timpului să îmi văd viața de sus. Undeva, pe cărarea șerpuită a destinului am întâlnit un zâmbet larg izvorât dintr-un suflet minunat. chem îngerul din cer și-l întreb dacă pot să îți ating puțin sufletul cu pana iubirii
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1459157279.html [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
ai fost mană și câți vulturi săraci Le-au plimbat peste vreme cu lumina în gheare, Poposind pe un ceas dintr-un stup de ninsoare! Ești drumeț de zăpadă, uneori vrăjitor, Și din fulgere simple înrămezi un decor, Mii de sănii albastre duc siberii în spate Când mai toate coboară dinspre nopți răsfățate. Am putea face-o casă în orașul de gheață: Tu să-mi fii soare veșnic, eu să-ți fiu dimineață... Referință Bibliografică: Croitorul de ger / Gina Zaharia : Confluențe
CROITORUL DE GER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1446272702.html [Corola-blog/BlogPost/371584_a_372913]
-
ți-l dezmierd. Azi nu mai vreau să-mi pese și-am să deschid albumul Cu vise înghețate, ce-n nopți prea reci le-adun Și dintr-un vârf de munte, spre tine-am să-mi dau drumul, Pe-o sanie lăptoasă, ca un copil nebun. Cu mantia ei rece, bătrâna jună-primă, Ar vrea să ne-nvelească, îmbrățișați și goi Ce face iarna asta, e pur și simplu crimă Să n-o lăsăm, iubito, să-nghețe ființa-n noi! Caloriferul arde
IARNĂ ÎN LUNA MAI de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1486670043.html [Corola-blog/BlogPost/382882_a_384211]
-
cheamă de unde s-a dus. O înfiorare îi împurpura obrazul, grăbind bătăile inimii. Îi trecea prin minte o frântură de viață acum ireală: amândoi fericiți privind la copil, la Uki, împreună oriunde, după turmele de reni, foci ori somoni, cu sania cea nouă ori alergând câinii... Cine-ar fi bănuit că tocmai Woka, cel care purta pe umeri umbrele tuturor strămoșilor, s-ar fi gândit să profite de încălzirea globală?! Niște vorbe străine, nicicând auzite de neamul lor, numeau primejdia ce
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
repeziciune. Adesea cugeta că-n Woka sălășluia spiritul întâiului inuit, altfel n-ar fi putut explica dorul lui de a călca primul zăpada din locuri neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
a călca primul zăpada din locuri neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu măiestrie
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu măiestrie atelajul în nenumărate întreceri, ea - Anyk - vitează, deșteaptă, urmată și de om, și de câini pe calea neîncepută! Avea mare nădejde în ei! Și totuși, de ce fugiseră în zori
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de ce fugiseră în zori?! Ce chemare îi mânase departe de cort, lăsând-o pradă neliniștii?! Poate foamea?! Poate năvala căldurii?! După lacrima vărsată în urma fugarilor, temerara își strânsese tabăra și pornise mai departe, pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și a copilului. Uki scâncea. Era flămând. Trebuia să facă popas! Și privind încolo și-ncoace, hotărî loc de oprire. Încropi adăpostul pentru mas din trei prăjini. Le-
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
făcut? Ce să fie? Toate îi stârniseră curiozitatea încetinindu-i reacția. Scurgându-se clipele necesare luării unei hotărâri, Anyu apucă harponul, căci uitase în sat pușca nouă, făcându-se zid între ursoaică și Uki, ieșit din adăpost și înlemnit alături de sanie. Cu ochii când la mamă, când la copil, ursoaica nu se hotăra. Pe cine s-atace întâi? Prada mică ar fi fost ușor de apucat. Cea mare ațintea către ea un ascuțiș ce părea primejdios. Începu să se legene ușor
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SĂRBĂTORILE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se plimbă sărbătorile de colo-colo, ghidându-se prin nămeți după sania lui Moș Crăciun, să nu se rătăcească. Viscolul le strigă, moșul în roșu le-arată sacii mari și plini, capra și cu steaua se zbenguie-n depărtare, colindele ne răsună în suflet. Și-așa se-apropie de noi, sfintele sărbători
SĂRBĂTORILE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1482939912.html [Corola-blog/BlogPost/373078_a_374407]
-
desfac, putrezind sub noi pânze, cele vorbite, auzite. Conjurații, conspirații, scenarii de thrillere adulmecă, mușcă și mestecă, se-nțepenesc vertebre cervicale ca-n uitătura de lup, se rup alianțe, turte de dat la grinzi ascut dinți de șoarece, dispar clopoțeii săniilor, ciucurii călușeilor, din graba dositului ori nesațului. Feriți casele de iama hoților, podurile de dinții guzganilor, feriți tot ce-i deasupra și ce-i dedesubt, un crunt balaur cu o mie de capete ne va lua poama și gazul, lemnul
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484281424.html [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
47ș C. Era «răcoare».” A nu se înțelege că tortura se rezuma doar la dârdâiala feroce. La aceasta se adăuga, în porții generoase, și o cruzime de o vioiciune fără pereche. Iată o scenă tulburătoare: “Noi am fost puși la sănii. Patru înainte, la oiște și alți patru la țepușe; o sută, două sute de sănii - poate mai multe, și-n jur, escortă și câini lupi. Legați cu odgoane încrucișate pe piept, trăgeam sania după noi încărcată până sus, un kilometru, zece
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
dârdâiala feroce. La aceasta se adăuga, în porții generoase, și o cruzime de o vioiciune fără pereche. Iată o scenă tulburătoare: “Noi am fost puși la sănii. Patru înainte, la oiște și alți patru la țepușe; o sută, două sute de sănii - poate mai multe, și-n jur, escortă și câini lupi. Legați cu odgoane încrucișate pe piept, trăgeam sania după noi încărcată până sus, un kilometru, zece, douăzeci de kilometri. Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
o scenă tulburătoare: “Noi am fost puși la sănii. Patru înainte, la oiște și alți patru la țepușe; o sută, două sute de sănii - poate mai multe, și-n jur, escortă și câini lupi. Legați cu odgoane încrucișate pe piept, trăgeam sania după noi încărcată până sus, un kilometru, zece, douăzeci de kilometri. Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau pe frunțile noastre sudori, care înghețau îndată și simțeam apa curgând pe șira spinării. Când ieșeam la loc
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
zece, douăzeci de kilometri. Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau pe frunțile noastre sudori, care înghețau îndată și simțeam apa curgând pe șira spinării. Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu ochiul mereu înapoi. Câte accidente, picioare rupte, coaste rupte. Și asta în fiecare iarnă; un an, doi, trei, patru.” În
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau pe frunțile noastre sudori, care înghețau îndată și simțeam apa curgând pe șira spinării. Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu ochiul mereu înapoi. Câte accidente, picioare rupte, coaste rupte. Și asta în fiecare iarnă; un an, doi, trei, patru.” În schimb, toamna absurdul se
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
și culoare din suflet de floare!”. Eiii, dar povestea „rândunelelor îndrăgostite”, atâtea gingașe flori culese în „primăvara amintirilor” de sufletul copilei zvelte și frumoase, cu ochii strălucind și inima zburdând se pare că i-au adus în dar și-o sanie de-argint, numai de ea văzută, plină, plină cu fluturi, dar nu orice fel de fluturi... „Cu sufletul învăluit în alb de lăcrimioară/ Când suava rândunică venit-a înapoi/ Noi ne topim ca fulgii de nea în primăvară/ În prietenia
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
ianuarie 2017. (Poem dedicat Alexiei -Teodora) Iarna îmbrăcată în fulgi de zăpadă S-a pornit la drum oamenii s-o vadă Clopote răsună liniștea se crapă A înghețat pământul într-un strop de apă... Zarva se-ntețește când pe derdeluș, Sania e trasă de însuși Lăbuș. Teodora strigă într-un fel anume, Fericirea asta are și un nume! S-au întors copii cu Iarna acasă, Clipa s-o opresc e tare frumoasă Lângă gura sobei spunem iar povești, Stele s-au
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
calde -amintiri. Citește mai mult (Poem dedicat Alexiei -Teodora)Iarna îmbrăcată în fulgi de zăpadăS-a pornit la drum oamenii s-o vadăClopote răsună liniștea se crapăA înghețat pământul într-un strop de apă...Zarva se-ntețește când pe derdeluș,Sania e trasă de însuși Lăbuș.Teodora strigă într-un fel anume,Fericirea asta are și un nume!S-au întors copii cu Iarna acasă,Clipa s-o opresc e tare frumoasăLângă gura sobei spunem iar povești,Stele s-au aprins
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
zale, Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua-i primenită! Muguri de lumină crengile le-mbracă Unii spun că-i nea, alții promoroacă, Iarna toarce firul alb de borangic Muntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii, zarva e în toi Câtă bucurie poate crește-n noi, Un copil alergă, cerul să-l atingă Iernile de vis vrea să îl tot ningă... Amintirea asta, file de poveste O rescriu cu lacrimi știu că îmi mai este... Gerul
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
și-au pus zale,Gerul cu o daltă bine mânuităStelele sculptează, ziua-i primenită!Muguri de lumină crengile le-mbracăUnii spun că-i nea, alții promoroacă,Iarna toarce firul alb de borangicMuntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii, zarva e în toiCâtă bucurie poate crește-n noi,Un copil alergă, cerul să-l atingăIernile de vis vrea să îl tot ningă...Amintirea asta, file de povesteO rescriu cu lacrimi știu că îmi mai este...Gerul ce-l năpraznic
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
meu ramas.... Scapă-mă de vrei din acest impas!foto sursa internet... XXI. IARNĂ DE POVESTE..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Scârțâie zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-atâtea ori nopțile prin ele... Casele și-
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]