1,572 matches
-
politică. Multinaționalitatea de veacuri a contribuit la o înaltă culturalizare a tuturor locuitorilor. Dacă în „Țările Române” religia propovăduiește „Merge și așa” iar creștinul Ortodox are 200 sărbători anual în care „i se usucă mâna” dacă o pune pe ac, sapă sau ciocan, în Transilvania religia, inclusiv Ortodoxă, propovăduiește „Domnul ajută pe cei care se ajută singuri”. Munca este prețuită și asta se vede în cea mai umilă gospodărie. Oamenii se ajută reciproc. Practic asistența socială nu este necesară. Măcar nu
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
se cam au între ei conducătorii. Conducătorul însăși are o comună natală. Din firea lucrurilor își iubește această comună și ea iese singular din nevoi peste noapte. Dar ȚARA și-o iubește acest conducător? Într-atât încât o aduce în sapă de lemn. Să-l mai votăm? Meseria de conducător este spinoasă. Omul care o îndeplinește nu mai are mamă, tată, familie, comună natală, chiar ȚARĂ. Această meseria mult dorită, odată dobândită, nu mai lasă loc iubirii. Poate doar a banului
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
fa! Să știi că iar a făcut diliu’ rost de bani! Între 5 și 25 ale lunii, bietul Silviu, muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă și caută, de obicei, cele mai grele și cele mai bine plătite hangarale: sapă șanțuri, scoate trupini din pământ, defrișează terenuri, spală morți, sapă gropi pentru morți... Muncește mult și greu, dar mănâncă trei mese pe zi și mănâncă zdravăn, bea la toate trei mesele și bea destul de mult pentru un om normal dar
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
sistemul capitalist prin “programare”. Este cât se poate de fals, pentru că nu există două Capitaluri, ci doar unul singur care a fost aplicat în mod greșit. Adică, Vestul cu mapa, iar Estul Europei și Restul din Lumea a Treia cu sapa. De fapt, aceste două mari utopi, comunismul și capitalismul, își au esența în Paradisul prin distrugerea omenirii, pentru că amândouă au un caracter sectar, în care noțiune centrală este aceea de “programare” în cazul capitalismului cu economie dezcentralizată și de “deprogramare
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
tot drumul până-n sat. Satul lui, acea oază de fericire a copilăriei, acum i se păru un colț uitat de lume și de Dumnezeu, o mică localitate pustie în care mai lătrau doar câțiva dulăi pe devale; oamenii erau la sapă și la coasă pe câmp. -Și dumneta zici că ești al lui conu’ Gheorghieș? -Da, moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și conu’ Gheorghieș v-a răspândit ca pe făina orbului
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și conu’ Gheorghieș v-a răspândit ca pe făina orbului prin lume! Dumnealui, căminarul, mi se pare că-i în Dealul Budăului cu lingurarii la sapă... Dar o găsești pe coana Ralu acasă... Și privi pe deal spre casa Eminovicilor, semn că ajunseseră. Mihai coborî din căruță și găsi poarta zăvorâtă. Se aplecă peste gard și o deschise. Curtea i se păru mică, doar salcâmii îi
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
cu tot felul de minciuni. Ce dulce era sărutul ei când o păcălea și-i spunea să se uite-n sus după vreo stea călătoare.... Desculți, doi copii neluați în seamă de sătenii care intrau în sat cu coasele, sau sapele, sau țapinele la spinare, ea o blondă spălăcită cu un smoc de păr pe frunte, cu ochii ageri de vulpe, iscițoditori și șireți. Curios că chipul era al Casandrei dar numele se schimbase, devenise Corina, era numele de fată al
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
mai venit. - Vai, săracu’, cum i-o tăiat gîtu’ lu’ ceala în Afganistan. O înnebunit lumea; da’ nu mai ai niște ceapă nebună, Mariane? Să-mi dai și mie vreo două fire. - Îți dau, tanti, cum să nu-ți dau. Sape, hîrlețe, chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la UE și or să ne mai dea voie să facem focuri prin ogrăzi și prin grădini. Cică o lege
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și pentru mine tot una-i. Am ajuns o rogojină veche pe care nici cînii n-ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am mîncat mălaiul”. * Căutînd prin podul casei, dau peste o
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
și mărimea slipului până nici nu mai există aproape. Dacă așa le place să fie, vulgare... - Măcar dacă ar avea ce arăta. Nu o vezi pe scofâlcita aia? Cred că are cincizeci de ani. Ce-i mai trebuie topless? La sapa porumbului tot topless se duce? - Poate că nu-i țărancă. Sătencele au totuși bunul simț în ele, nu sunt ca unele de la oraș, frustrate. Fetele și-au strâns bagajul și au părăsit plaja, îndreptându-se spre hotel. În cameră și-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
roman, cap. 12 Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cel uitat, Bucură-te, Stea - Virtute, semn pe pieptul de soldat, Bucură-te, Românie înălțată de viteji, Bucură-te, Heruvimul, priveghind cu ochii treji. Bucură-te, Bucurie, horă-a țării re-ntregite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. V Vin îngerii la sapă, vin îngerii prin lan, În rând cu tot românul - cucernicul țăran, Vin îngerii-n odaia de preasfioasă fată, Vin îngerii în casa demult necercetată, Vin îngerii în floarea de măr și de pelin, Stă lângă muribundă preatristul heruvim. Tot omul
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
careva obrazul ----------------------------- Căci, mai deștept, țăranul l-a tăiat, Sunt econom și hotărât!!?!! Când credeți? Tocmai de Ignat! * Vai, clipele frumoase nu se-ntorc.. Morala: Ce morală? Porcu-i porc! Sonet pentru egalitate Jalbă agricolă Eu dau partidelor dreptate, Grea e sapa, loboda-i la brâu, Când ne declară supărate , Apele pe mine curg pârâu, Că nu pot fi nicicum egale, Mă scuzați că vă întreb ceva: Atâta timp cât n-au parale ... Mie-agricultură-mi trebuia? Câte din ele ne pot spune, Somnul meu de
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
mimica și-o schimbă, Si, de-abia prinde un covrig. Și-mi zâmbește, plescăind din limbă. Intr-o polemică acută, Bine c-am trecut prima etapă, Exemple pot să dau o sută, De-acum, mi-se arată-n horoscop o sapă, Insă, cu unu voi conchide: Nu mi-e ciudă, dar, de-aș fi făcut măcar, Membru la Partidul Democrat Agrar. Pe strada mea sunt cinci partide Si-un singur centru de gogoși, Grea e sapa, palma-i carne vie, Care
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
se arată-n horoscop o sapă, Insă, cu unu voi conchide: Nu mi-e ciudă, dar, de-aș fi făcut măcar, Membru la Partidul Democrat Agrar. Pe strada mea sunt cinci partide Si-un singur centru de gogoși, Grea e sapa, palma-i carne vie, Care la ora opt închide ... Zău că m-aș lăsa de meserie, Ah, agricultură, te omor, Putem vorbi de echitate, Doamne, dacă nu mi-aș da`n picior! Aci-n condițiile date? Fiți Dom`le oameni
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
cu toate belelele. Din păcate nu-i avem. Pământul este suficient de rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
ce primirăți în dar, Veți fi umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
o serie de teme secundare, unele mai acaparatoare decât altele. Motivul central, care concentrează fiorul liric, este acela al trecerii, căci, așa cum se-ntreabă poetul: „Din ghearele iubirii cine scăpa/ Și din strânsoarea morții cine fuge?/ Vicleana stă la pândă... Sapă, sapă.../ Nu vrea pe înserate să dejuge!” PUR ȘI SIMPLU nu este numai cartea «sonetelor de stare», ea este întreaga istorie a sufletului poetului care iubește mult viața, dar meditează asupra morții, profund uman în tot ceea ce face. Aici moartea
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
serie de teme secundare, unele mai acaparatoare decât altele. Motivul central, care concentrează fiorul liric, este acela al trecerii, căci, așa cum se-ntreabă poetul: „Din ghearele iubirii cine scăpa/ Și din strânsoarea morții cine fuge?/ Vicleana stă la pândă... Sapă, sapă.../ Nu vrea pe înserate să dejuge!” PUR ȘI SIMPLU nu este numai cartea «sonetelor de stare», ea este întreaga istorie a sufletului poetului care iubește mult viața, dar meditează asupra morții, profund uman în tot ceea ce face. Aici moartea nu
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
altfel, nici nu era cazul ca ei să știe cât de neortodoxe îi sunt metodele de ascensiune profesională!), așa că acum câțiva ani a ajuns printre cei din conducerea poliției județene. E șef mare adică. Iar asta nu cadrează nici cu sapa, nici cu coasa. De aceea nu își ajută părinții la muncă, lasă să tragă ei ca boii-n jug, că așa le place, așa-s obișnuiți! De n-ar fi infatuat - „Mă, eu nu m-ating de carne din comerț
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
fără secetă, că paiele s-au făcut din belșug și ți-ai putut strânge atât cât ai nevoie. O groapă îți oferă lutul de care ai atât de mare nevoie să îmbraci scheletul. Grămada de pământ o tragi ușor cu sapa, o împrăștii, îi dai o nouă formă. Seamănă cu o uriașă pâine neagră, hrănitoare, bogată în vitamine, care atunci când o mesteci te răsplătește cu gustul dulceag al tărâței. Butoiul, care l-ai umplut din vreme cu apă de ploaie, rotofei
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
țigăneștenii mei de odinioară, care plecau cu plugul la arat, la primele semne ale primăverii, deși pământul încă nu era bine dezghețat, ori, când, în toiul verii, se trezeau din noapte, ca să-i găsească revărsatul zorilor la capul locului, cu sapa în mână,... sau, toamna târziu, să taie cocenii pe frig, în timpul nopții, pentru a nu se scutura frunza uscată, necesară vitelor pentru hrana lor de peste iarnă. Medicului i-a mai oferit Domnul ceva din seva țăranilor în mijlocul cărora m-am
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
cuvânt și-n formă, pe cremenea istoriei care le va întipări. Deopotrivă în cuvânt și imagine, Marilena Rotaru, autor documentarist, jurnalist de televiziune, publicist, romancier, realizator de programe culturale la TVR, prin toată activitatea sa de mare și neîncetată trudă sapă cu prisosință aceste urme pe drumul unei vieți dăruite culturii și edificărilor istorice. În chipul cel mai prețios a fost și este strajă și în egală măsură, soldat luptător pentru dreptate și măturarea cenușei bolșevico-securito-comuniste, de pe oglinda istoriei noastre schingiuite
MARILENA ROTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364963_a_366292]
-
mă predau mușchiului. Verde de foc în flacăra pantofilor mei, incendiat zvon în lacrima mea subterană. Rugul ascuns este jăratecul jertfit, iarna rece a absolutului. Știu că pe buza vegetală a cuvintelor, pielea și șoaptele sale ; la ultima oprire a sapelor, am uitat jubilația. ( În tot numele există umbre ce propagă efemeritatea până dizolva praful halucinațiilor.) Într-o zi, pe pământ, eu nu voi mai fi, ci doar acea suprafață de uitare pe unde toată lumea trece fără să își dea seama
MUSGO [MUŞCHI] POEM DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ, DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364996_a_366325]