380 matches
-
spațiului nord-pontic, ca și a întregii jumătăți occidentale a stepei eurasiatice. Accentuând rolul factorilor de mediu în declanșarea și întreținerea unor instabilități recurente în zonele de stepă și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire a climei, devenită rece și umedă, nivelul Mării Negre înregistrând în intervalul temporal respectiv ceea ce se numește “regresiunea dacică” (-4m), începută pe la 1200 î. Hr. și încheiată în secolul al III-lea d.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
secolul al III-lea d.Hr., când începe așa-numita “transgresiune valahă” (până la nivel zero), aflată încă în curs și însoțită de o aridizare a climatului, care poate fi caracterizat drept cald și uscat. Conservându-și modul de viață tradițional, sarmații se mențin în zona de stepă și silvostepă și nu depășesc decât rareori limita acesteia, spre zona pădurilor de stejar din câmpie, care rămâne exclusiv în seama populațiilor autohtone tracice, protoslave, uralice sau mixtate, iranofonii preferând zonele centrale de pe
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei de formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează pentru o localizare a acesteia în regiunile de la Volga și Ural, deși opinii privind alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în regiunile de la Volga și Ural, deși opinii privind alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre vest, de apariția în zona Minusinskului a nomazilor sarmați, care pun capăt culturilor pastorale și agricole din stepa siberiană, la un moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși, insuficient probată. Înlocuind cultura Karasuk, sarmații devin purtătorii culturii Tagarski, denumită astfel după o insulă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
spre vest, de apariția în zona Minusinskului a nomazilor sarmați, care pun capăt culturilor pastorale și agricole din stepa siberiană, la un moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși, insuficient probată. Înlocuind cultura Karasuk, sarmații devin purtătorii culturii Tagarski, denumită astfel după o insulă a Ieniseiului, de lângă Minusinsk, unde au fost identificate primele vestigii tagareene. Populația sarmată tagareeană trăia în locuințe din materiale ușoare, în așezări de scurtă durată, și se refugia în cele câteva
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
atât arheologi cât și antropologi, caută rădăcinile acestei culturi până în cultura Androvo, din epoca bronzului, urmărind apoi diverse ramificații, care conduc la culturile Ananino, Pianâi Bor, Diakovo, Andronavo, Volosovo, Lomovatovo ș.a., cu care se încearcă diverse paralelisme. Multă vreme vestigiile sarmaților au fost confundate cu cele ale sciților, care locuiseră același teritoriu. Încercări de separare a celor două categorii de antichități au făcut învățații ruși V.A.Gorodčov, D.J.Samosvasov, M.J.Rostovtzeff, B.N.Grakov, dar abia în 1929, arheologul Paul Rau
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de izvoarele literare. Grație cercetărilor făcute de P.Rau, B.N.Grakov, P.Rykov, K.F.Smirnov, V.P.Šilov, I.V.Sinicyn ș.a., s-au putut delimita două zone zone care cuprind cele mai vechi urme sarmatice cunoscute, corespuzând ariei de formare a sarmaților. Astfel, prima grupă de monumente este cuprinsă între Volga și Don, iar a doua între Samara și Ural. Acest grup vestic, în cadrul căruia ar intra iassamații și sirmații, posibilii precursori ai sirakilor și iazygilor, s-a cristalizat în secolele VII-IV
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek și al afluentului său, Sunia, din partea estică a Caucazului de Nord, astfel încât întreaga zonă este dominată în această perioadă de sarmați, secondați de meoți. După o perioadă obscură, în secolul I d.Hr. sunt semnalați în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord triburile alanilor, cărora le sunt atribuite mormintele cu catacombe din necropola "de aur" de la Alkhan-Kala, de pe malul drept
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
persistă și în prezent în legătură cu etnogeneza alanilor, este de presupus că acest proces i-a implicat, într-o primă etapă, pe descendenții massageților, pe sciții asiatici - dahaii est-caspieni - și respectiv pe sacii dintre Oxus și Iaxarte, populații nord-iraniene înrudite cu sarmații, dar cu anumite pregnanțe central-asiatice particularizante în raport cu aceștia. Posibila încorporare ulterioară, în decursul avansării spre vest, a unei mari părți a aorșilor și a altor ramuri sarmatice răsăritene, a accentuat elementele de înrudire între sarmați și alani, îndreptățind pentru o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Iaxarte, populații nord-iraniene înrudite cu sarmații, dar cu anumite pregnanțe central-asiatice particularizante în raport cu aceștia. Posibila încorporare ulterioară, în decursul avansării spre vest, a unei mari părți a aorșilor și a altor ramuri sarmatice răsăritene, a accentuat elementele de înrudire între sarmați și alani, îndreptățind pentru o anumită etapă istorică formula terminologică generică de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor, cele mai multe opinii având tendința să dea credit ipotezei
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sud, în regiunea premontană a Caucazului, zona de rezidență a osetinilor de astăzi, reminiscențe alane din zona bazinului superior al Terekului fiind asimilate ulterior de kabardini, circazieni și abhazi, etniile componente ale grupului caucazian de nordvest. În secolele III-II î.Hr., sarmații pătrund din aria lor de etnogeneză în stepele nord-pontice, întrând aici în conflict cu sciții pe care îi înlocuiesc treptat, "fie dislocându-i, fie asimilându-i". Din acest areal, noile grupe nomade iranofone vor înainta progresiv spre vest, ajugând în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
vor înainta progresiv spre vest, ajugând în Câmpia Tisei și la Dunărea de Jos, printr-o deplasare care se constituie în prolog al epocii marilor migrații care va caracteriza, mai bine de un mileniu, întregul continent european. Primele contacte dintre sarmați și comunitățile tracogetice se consumă în stepele nord-pontice, fapt confirmat atât de izvoarele literare și de unele date arheologice, cât și de onomastica acestor locuri, care îi atestă pe traco-geți aici încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la care migrația sarmatică în zonă încă nu survenise. Acceptând o ipoteză pe care în trecut a combătut-o, Gh.Bichir admitea în una dintre ultimele sale lucrări că unele grupuri de sarmați au putut pătrunde la vest de Nistru, în Basarabia, Moldova și la sud de Dunăre, în Dobrogea, încă din secolul I î.Hr., dar venirea lor aici s-a făcut, după cum preciza regretatul cercetător, cu asentimentul daco-geților, ajunși acum la apogeul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
iar, pe de altă parte, o permanentizare a prezenței romane pe linia fluviului. În condițiile în care nici forța dacilor, divizați acum în mai multe regate rivale, conduse de mici dinaști locali, nu mai este aceea din timpul lui Burebista, sarmații au putut profita și, interferându-se în aceste conflicte locale, au speculat conjunctura creată, avansând în zona pruto-nistreană. În anul 16 î.Hr. au loc și primele confruntări directe ale sarmaților cu romanii, ultimii având de făcut față unui raid iranian
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dinaști locali, nu mai este aceea din timpul lui Burebista, sarmații au putut profita și, interferându-se în aceste conflicte locale, au speculat conjunctura creată, avansând în zona pruto-nistreană. În anul 16 î.Hr. au loc și primele confruntări directe ale sarmaților cu romanii, ultimii având de făcut față unui raid iranian peste Dunăre. Deși relatarea este păstrată numai la Cassius Dio, care a trăit cu două sute de ani mai târziu, trimiterea exactă la anul consulatului este de natură să confere credibilitate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai târziu, trimiterea exactă la anul consulatului este de natură să confere credibilitate acestei informații, prima dintr-o întreagă suită de astfel de referiri care au ca obiect conflicte militare sarmato-romane. Mai puțin sigure sunt informațiile aceluiași autor despre invazia sarmaților în Imperiu în anii 6 și 7 d.Hr., când romanii se aflau în război cu marcomanii lui Marabodus și erau confruntați, în același timp, și cu o răscoală în spatele frontului a pannonilor și dalmaților, reprimată cu dificultate de trupele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de trupele comandate de Tiberius. Finalmente, romanii ar fi restabilit situația, un detașament comandat de un oarecare Lucius Carus (probabil este vorba de L. Tarius Rufus, consul în 16 î. Hr.) ajutând armata regelui-client Rhoemetalces al odrisilor să-i respingă pe sarmați peste Dunăre. Activitatea militară se întensifică în perioada următoare, determinând schimbări importante la Dunărea de Jos, unde geții, presați de sciți, bastarni și iagyzi sunt nevoiți să se regrupeze “de pe o parte pe alta a Nistrului “, așa cum afirmă Strabon. Astfel
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
construcții vădesc totuși un caracter cultual, care rămâne să fie elucidat. Dat fiind că ”obiceiurile de rit, de ritual și de port reprezintă criteriile arheologice fundamentale pentru determinarea apartenen]ei etnice a complexelor funerare”, stabilirea a ceea ce este specific sarmaților în aceste privințe este, poate, principala prioritate a investigațiilor care vizează istoria acestei populații. O primă etapă privește clasificarea riturilor de înmormântare apărute în cimitirele sarmatice, un criteriu mai des uzitat fiind cel al formei gropii. Examinând tipurile de construcții
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
li s-au adăugat trepte de-a lungul pereților, de-o parte și de cealaltă, care sunt de asemenea caracteristice pentru mormintele secundare, apoi cu gropi dreptunghiulare de mari dimensiuni, prevăzute cu trepte, caracteristice mormintelor principale din tumulii ridicați de sarmați. Alte două categorii sunt mormintele cu nișe sub peretele de vest, caracteristice principalelor sepulcre din tumulii sarmatici și respectiv mormintele în catacombe, sub tumuli, construite sub peretele frontal de nord al gropii de intrare, orientate, la fel ca și acestea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
lângă Gura Bâcului, ambele fiind introduse în tumuli mai vechi. Majoritatea mormintelor indică o orietare sud-nord, din cele 303 de construcții funerare luate în calcul de V.I.Grosu, 70 % având această orientare. O problemă importantă în investigarea obiceiurilor funerare ale sarmaților privește poziția și orientarea corpurilor celor îmnmormântați, determinările certe având în vedere un procentaj de 55 % din totalul mormintelor cercetate. Cele mai multe schelete aveau capul spre nord, dar există și cazuri de orientări în alte direcții. Poziția defuncților cea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
inițială. Câteva situații atipice sunt reprezentate de înmormântările cu fața în jos de la Dubăsari și Roșcani și de mormintele de la Seliște, Tocmagiu, Burlănești și Văratic, care conțineau câte două schelete. Alte elemente care pot contribui la elucidarea ritului funerar al sarmaților din interfluviul pruto-nistrean sunt reprezentate de prezența în unele cazuri a rămășițelor de sicrie, atestate în mod cert în cinci morminte, sau de depunerile rituale pe fundul gropilor a cretei, cărbunilor din lemn, cenușei, resturilor provenite de la ospățul funerar sau
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
aceea cenușie, posibil de origine carpică. De obicei, aceste recipiente erau depuse lângă cranii sau lângă gambele picioarelor, fără ca acest lucru să constituie o regulă strictă. Vasele metalice sunt reprezentate prin caserole de bronz, ulcioare, străchini și strecurători, ajunse la sarmați fie prin schimburi, fie în urma jafurilor din provinciile romane. Sub acest raport, cele mai bogate morminte sunt cele de la Olănești, Cuconeștii Vechi, Cobusca Veche, Cazaclia. De o mare varietate sunt vasele din sticlă, întâlnindu-se frecvent lacrimarii, aribaloii, ulcioarele și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu gardă dreaptă, terminată în inel, dar sunt prezente și săbiile și pumnalele fără gardă și inele, vârfurile de săgeți din fier cu trei aripioare ș.a., majoritatea lor fiind depuse în mormintele de bărbați. Aceste tipuri au fost produse de sarmații de pe Volga, de pe Don și din Caucaz, răspândindu-se - pe măsura migrației vestice a diverselor grupe iraniene - și în aria apuseană a culturii sarmatice. Alte obiecte caracteristice acestor complexe funerare sunt oglinzile, care se încadrează unei tipologii specifice perioadei
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
prezent, formula care apare până în acest moment ca fiind cea mai convingătoare și mai bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu, care paralelizează secvențele temporale delimitate cu diviziunile corespunzătoare etapelor migrației sarmaților în câteva valuri succesive, care au putut atinge Nistrul încă din perioada de cumpănă a secolelor IV-III î.Hr., în contextul luptelor scito-sarmate evocate de Diodor din Sicilia. În afara izvoarelor literare, alte argumente ale acestei datări sunt tezaurele cu obiecte de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]