442 matches
-
inevitabil, era parțial scufundat în rotunjimea cărnoasă a degetului, care încă avea tendința să-mi amintească de un cârnat, dar era adevărat că micile puncte albastre pe fundalul auriu, cuibărite între pernele palide ale pielii netede, ca valurile cremoase de satin ale unei casete de bijuterii, alcătuiau o priveliște dulce, surprinzător de mișcătoare. Pentru o clipă, m-am întrebat dacă nu cumva adoratul Warren avusese o clipă de nebunie și i-l oferise ca pe un dar de ziua ei sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
o altă epocă. Mă simțeam stingherit în camera aceea, așezat pe patul pe care se culca o străină, paiața aceea buimăcită care mă aștepta dincolo. Într-un sertar întredeschis în care se afla lenjeria, se vedea lucind o bucată de satin vișiniu, aproape fără să-mi dau seama am vârât mâna prin deschizătura sertarului și am atins ușor țesătura alunecoasă. Paiața apăru printre fâșiile de plastic. — Nu vreți o cafea? M-am așezat pe divan în fața posterului cu maimuța. O senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
masa cu aperitive, Elsa vorbea cu Manlio și cu soția lui, își mișca mâinile și părul, zâmbea. Buzele ei splendide se deschideau repetat pe arcada superioară a dinților, ușor pronunțată, conștiente de puterea strânsă în acel mic defect. Rochia de satin, roșu-închis ca și rujul, îi mângâia tresăririle sânilor tari, atunci când râdea. La petreceri ne despărțeam întotdeauna, ne plăcea să o facem. Din când în când, ne întâlneam o clipă pentru un comentariu în șoaptă, dar aproape întotdeauna îl lăsam pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
astea. El, fără îndoială, nu le uitase. Cu trabucul între dinți și cu ochii roșii ca jăraticul. Și cu marioneta acolo, la mijloc, trăgând din țigara mentolată. M-am dus să-mi iau alt pahar de vin, am atins ușor satinul roșu al Elsei. Manlio ridică paharul în aer, cu un gest care se vroia complice. Du-te unde trebuie să te duci, Manlio. Drept în aia generoasă a insultelor. Ai cămăși făcute de croitor, cu monogramă pe buzunar, dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
că el era singura mea speranță. Am încercat să mi-o amintesc pe soția mea ridicându-se din pat, luând cartea de pe noptieră și rezemându-se la loc pe perne. Am încercat să îmi amintesc volumul așezat pe chenarul de satin albastru al păturii electrice. Nu era una dintre cărțile acelea pe care obișnuia să le citească în liceu, groase și cu cotoarele tocite de atâta răsfoit, pe care le lua uneori în pat. Doamna Bovary. Anna Karenina. Cartea lui Thackeray
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
am întins-o. N-a făcut nici o mișcare să o ia. — Deschide-o! i-am spus. Stătea și se uita la ea. Era prea extenuată chiar și pentru a deschide cutia. Am ridicat eu capacul. Broșa cu diamante sclipi pe satinul negru. A fost atât de copleșită încât a început să plângă. Casa era cufundată în întuneric. Nu mi-am dat niciodată seama cât de sinistru arăta noaptea. Îmi era dor de sclipirile galbene ale ferestrelor care străpungeau întunericul. Îmi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
naivă dacă crezi că oamenii ăștia sunt interesați exclusiv de hârtie. —Maria, arăți splendid! Nu-mi vine să cred că te-ai gătit pentru petrecerea mea. Purta o bluză albă care se prindea în jurul taliei și o fustă superbă de satin roșu cu un imprimeu negru impresionant de-a lungul tivului. Era mai strânsă pe talie decât bluzele pe care le purta Maria de obicei, ceea ce-i dădea o siluetă în formă de clepsidră ca a Ritei Hayworth când era tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
doar în capul meu? Era îmbrăcată mult mai cuminte decât o făcuse pentru Mark de curând, am observat eu răutăcioasă. Își prinsese lejer părul la spate, în coadă, iar coapsele ei unduitoare erau camuflate de o pereche de șalvari de satin. Nu auzisem de șalvari în viața mea până azi dimineață, când am încercat o pereche și am aflat că sunt un fel de pantaloni largi. Tally arăta ca Audrey Hepburn în ei, eu arătasem ca Omar Sharif în ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-mi înmâna o fustă din suède până la jumătatea gambei, puțin evazată, maro cu pătrate de imprimeu floral bogat și niște spirale psihedelice. La ea, mă gândeam că va asorta o bluză cu mânecă lungă, din bumbac, decolorată, cu butoni de satin și un guler din dantelă. —Arată groaznic, am spus în timp ce mă plimbam în sus și-n jos în mare suferință. Maria îmi urmări privirea. Spui asta doar pentru că nu-ți place să fii privită. Nu e adevărat, am protestat. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și În special Kidd, par mult mai mulțumite acum, după Întoarcerea lui. Confirmarea de primire a scrisorii a sosit, dar până acum nimic altceva. Doamna James ajunge la Carlyle Mansions În aceeași seară. În hainele bine croite dar demodate din satin negru și lână, cu părul alb tras pe după urechi și strâns În coc la ceafă, cu un ten bine spălat, neatins de cosmetice, părea să fi călătorit prin timp către Londra cea dărăpănată de război venind din epoca victoriană sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
înghețate, iar norii bosumflați, își vor încălzi mâinile la hornul casei mele, unde vor asculta povești nemuritoare, nemaiauzite, decât în colindele unei nopți sfinte, învăluite sublim în eterna Dragoste, printre șoapte de înger și un colț de cer înveșmântat în satin alb.
Cur?nd iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83378_a_84703]
-
șoptind tare. Phoebe oftă exasperată. — Sigur că sunt trează, spuse ea descuind ușa și ținând-o întredeschisă. Dacă nu eram, acum sunt cu cu siguranță. — Pot să intru? — Cred că da. Deschise ușa și Roddy, îmbrăcat într-un kimonou de satin, se strecură înăuntru și se așeză pe pat. — Ce este? Vino și stai un pic aici. Se așeză lângă el. Nu pot să dorm, spuse el. Nu mai părea să urmeze o altă explicație. — Și...? — Și m-am gândit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și În biroul Mirandei. Emily nu și-a dat seama că o privesc, și am observat că Îi trebuie doar două minute ca să Împacheteze perfect fiecare cutie În parte și alte cincisprezece secunde ca să o lege cu panglica albă de satin. Se mișca eficient, fără a irosi o singură secundă, și clădea cutiile gata Împachetate În noi grămezi În spatele ei. Mormanul cutilor Împachetate creștea necontenit, dar cel al cutiilor neîmpachetate nu părea să scadă câtuși de puțin. Am estimat că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îi alunecă peste pijamaua de bumbac a Juliei, gîndul Îi zbură În altă parte - la o prostioară - Îi reveni În minte o pijama pe care a avut-o cîndva, În timpul războiului, și pe care o pierduse. Era o pijama din satin de culoarea perlei: cea mai frumoasă pijama, Îi părea acum, În timp ce stătea singură și intactă În Întuneric, lîngă Julia; cea mai frumoasă pijama pe care o văzuse vreodată. Duncan venise de la serviciu În seara aceea și Încălzise un ibric cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
trece pe la o coristă, În culise. Își puse cutia În poală - se opri o clipă să sporească efectul - apoi ridică Încet capacul. În interior erau straturi de hîrtie argintie. Le dădu la o parte și scoase la iveală pijamaua din satin, de culoarea perlei. — Uau! zise Mickey. — Uau și vau! spuse Kay. Ridică jacheta și o scutură. Era grea ca părul unei fete, și, deși era rece pentru că fusese dusă În cutie, ea Îi simțea căldura numai ținînd-o În mînă. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
a fost? Ce-ai făcut? — Mai nimic. M-am gîndit la tine. — Mereu spui asta, remarcă Helen zîmbind. — Așa fac tot timpul. Și acum chiar. — Zău? Și la ce te gîndești? — O, spuse Kay. Desigur, se gîndea la pijamaua din satin. Își imagina Închizînd nasturii bluzei peste pieptul gol al lui Helen. Se mai gîndea la cum arată fundul și coapsele lui Helen Îmbrăcate În mătasea de culoarea perlei. Își duse mîna la coapsa lui Helen și Începu s-o mîngăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Puse tava În poala lui Helen. Într-o vază erau niște crenguțe cu flori de hîrtie, vase și cești de porțelan, un castron Întors pe o farfurie, și cutia roz cu funda de mătase, În care se afla pijamaua din satin. Helen Își plimbă privirea de la un obiect la altul, cu politețe, ușor intimidată. — Ce flori frumoase. Ce cutie superbă! Se uita de parcă se lupta să se trezească, să se lase Încîntată și entuziasmată. Ar fi trebuit s-o las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Prea frumoasă! Probabil că te-a costat o avere! De unde ai luat-o? Kay zîmbi și nu vru să-i spună. Puse mîna pe o mînecă și o ridică. — Vezi nasturii? — SÎnt din os. Și aici, pe mînecă. Helen duse satinul la față și-și Închise ochii. — Culoarea ți se potrivește, zise Kay. Apoi, cînd Helen nu dădu semne că vrea să răspundă, Îi spuse: Dar Îți place? — Iubito, desigur. Dar... nu o merit. — Nu o meriți? Ce tot vorbești? Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dădu Încet jos din pat, Își scoase cămașa ei de noapte tocită, Își puse pantalonii de la pijama și-și Închise cămașa. Pantalonii se prindeau cu un șnur din olandă. Cămașa se prindea În talie - era bogată ca o bluză, dar satinul fiind greu, Îi desena clar sînii plini și sfîrcurile. MÎnecile erau lungi: Își Închise nasturii de la manșete și le rulă, dar alunecară și Îi căzură pînă la vîrfurile degetelor. Stătu oarecum rușinată pentru a fi examinată de Kay. — Ce elegant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vîrfurile degetelor. Stătu oarecum rușinată pentru a fi examinată de Kay. — Ce elegant arăți! fluieră Kay. La fel ca Greta Garbo În Grand Hotel. Totuși, nu arăta prea stilată; dar părea tînără, mică și destul de solemnă. În cameră era frig, satinul era rece, și ea tremura și-și sufla În mîini. Încercă din nou să-și ruleze mînecile, aproape iritată - uitîndu-se, În timp ce o făcea, În oglindă, și apoi Întorcîndu-și iute capul. Kay o urmărea cu un fel de ghimpe În inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Kay. Putea să se fi născut, să fi copilărit, să se fi maturizat - să fi făcut tot felul de lucruri deosebite, serioase sau neînsemnate - și să ajungă În acest punct În care stătea cu picioarele goale, Într-o pijama de satin astfel Încît Kay să o poată vedea. Apoi, Însă, se depărtă de oglindă. — Nu pleca, zise Kay. — Mă duc să dau drumul la apă În baie. — Nu, zise Kay. Nu Încă. Se ridică de pe pat, traversă Încăperea și o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dau drumul la apă În baie. — Nu, zise Kay. Nu Încă. Se ridică de pe pat, traversă Încăperea și o luă pe Helen În brațe. Își plimbă degetele pe fața ei, o sărută pe buze. Își petrecu mîinile pe sub cămașa de satin să-i atingă carnea netedă și caldă de pe spate și talie. Apoi se duse În spate și-i ținu sînii În mîini, sprijinindu-le greutatea În palme. Îi pipăi curbura feselor, și văzu cum Îi alunecă satinul pe piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe sub cămașa de satin să-i atingă carnea netedă și caldă de pe spate și talie. Apoi se duse În spate și-i ținu sînii În mîini, sprijinindu-le greutatea În palme. Îi pipăi curbura feselor, și văzu cum Îi alunecă satinul pe piele și coapsele pline. Apoi Își lipi obrazul de urechea ei. — Ești frumoasă. — Nu, zise Helen. Kay Îi Întoarse fața spre oglindă. — Nu-ți dai seama singură? Ești frumoasă. Am știut că ești, de prima dată cînd te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mînă. Erai netedă ca o perlă. — Știu, zise Helen și Închise ochii. Se sărutară din nou, iar sărutul nu se opri. — Trebuie să fac din nou pipi, zise ea depărtîndu-se. Îmi pare rău, Kay, chiar trebuie să fac o baie. Satinul o făcea lunecoasă; se desprinse din strînsoarea lui Kay, Întorcînd capul și rîzÎnd, jucăuș, dar hotărîtă, ca o nimfă care scapă de un satir. Se Întoarse În baie și Închise ușa. Se auzi zgomotul apei ieșind grăbită din robinet, vibrația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nervos. O ajută să meargă. Și Înainte trecuse prin dormitor, dar nu se uitase În jur; acum Își dădu seama că era la fel de neobișnuit ca baia. Pe covor era Întinsă o blană de tigru iar pe pat erau perne de satin, de parcă proprietarul Își imaginase cum arată dormitorul unui star de cinema, sau de parcă era locuit de prostituate sau niște playboy. Întregul apartament arăta așa. Salonul avea un șemineu În perete, Înconjurat de panouri de crom. Telefonul era alb perlat. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]